La Convenţie am încercat să trecem Machsom-ul, să ne nastem în lumea spirituală, pentru a dobândi un sens nou şi sa simtim ceea ce există în afara dorinţei de plăcere. Această percepţie este numita externa, deoarece aceasta are ca scop răsplata.

Ceea ce am descoperit este că acest lucru este foarte dificil. Presiunea de intrare imediat ne-a răcit, „îngheţandu-ne”. Noi nu mai fi vrut, gândindu-ne că am fost incapabili de ea. „Totul, dar aceasta, totul, dar adevărata unitate şi Lumea de Sus, care este în interiorul acestuia.”

Ca rezultat, asteptarile noastre nu s-au realizat. Egoismul, Faraonul, ne-a impins inapoi. Acest lucru ne-a permis să simtim uşoară ură pentru ea, sa ne dezvaluiasca duşmanul nostru şi ura, pentru a începe să înţeleagem că, fără a o depăşi, nu ne vom naste. Adversarul a fost identificat şi noi il discernem mult mai clar.

Acum avem de a efectuat mai multe acţiuni analoage.  Ele vor lua o nouă formă de fiecare dată pentru că nimic nu se repetă în spiritualitate. Acesta va parea ca în cazul în care acţiunile sunt la fel, dar ele vor fi resimţite în mod diferit şi în starea următoare nu vom fi capabili să mai recunoastem starea anterioară.

Vorbim despre contractiile nasterii, numite „Tzirim” în ebraică, care este, de asemenea, cuvântul pentru balamalele uşii. Pântecele mamei in care suntem seamănă ca forma literii inchise mem (ם). Mem este Bina, care ne închide între două uşi. În ebraică cuvântul „uşă” este Dalet. Cu alte cuvinte, suntem între doua Dalets (ד), care alcătuiesc litera Mem.

În timpul contractiilor împingem usile, astfel încât acestea se vor deschide, prin alunecare în jurul articulaţiilor. Acesta este modul în care fătul împinge din interior, în scopul de a veni la exterior. (Tzir este o balama, Tzirim sunt balamalele uşii, şi Rehem este un uter, care provine de la cuvântul Rahamim, mila, calitatea Bina.)

Faraonul, egoismul nostru, împiedică naşterea noastră, acest lucru fiind în mod deliberat realizat de Creator, în scopul de a exercita presiune opusa până când vom dobândi o dorinţă destul de puternica, pana cand vom deveni demni de a vedea şi simţi Creatorul, realitatea externa, şi de a trăi în ea. Altfel nasterea ar fi fost prematură şi nu eram gata pentru noua lume. Se pare că Faraon este o forţă bună. Chiar dacă el apare ca un duşman pentru noi, în realitate, opoziţia lui formează o dorinta suficient de puternică în noi, în scopul de a deschide uşile uterului şi de a merge spre exterior.

Am început lucrarea care ne va scoate din puterea lui Faraon, şi eu sunt foarte fericit că am ajuns la acest stadiu. Am aşteptat mult timp pentru asta.

Cea mai mare dezamăgire şi cea mai puternică opoziţie, este cea mai profundă disperare a unei persoane ale carei aşteptari sunt fără răspuns, iar el este aruncat înapoi. Acesta este cel mai bun lucru pentru o persoană pentru ca ura sa fata de Faraon devine mai mare. Am trecut printr-una dintre contracţiile naşterii. Inca putine contractii – şi vom fi născuti in Lumina!

Să  grabim viteza, acest lucru depinde de munca noastră. Forta cu care suntem cutezatori ne duce inainte, şi forţa lui Faraon care ne trage înapoi, se unesc într-un singur salt decisiv spre naştere!

Din lecţia de la articolul Rabinului 11/12/10
Dictionary – View detailed dictionary

Dictionary – View detailed dictionary

Dictionary – View detailed dictionary

Dictionary – View detailed dictionary

Dictionary – View detailed dictionary

Dictionary – View detailed dictionary

Dictionary – View detailed dictionary

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Simt ca principiul muncii spirituale, “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?” contrazice un alt principiu, : Nu este nimeni altcineva inafara de El” si conectarea cu grupul.

Raspuns: Trabuie sa-mi spun: “ Daca nu ma ajut, nimeni nu ma va ajuta sa-l descopar pe Creator” pentru ca aceasta se refera la dorinta de a-l descoperi pe Creator, proprietatea daruirii. Nimeni nu ma poate ajuta cu asta. Pot sa citesc sute de carti sis a ascult sute de lectii, dar la sfarsit, dezvoltarea dorintei este munca mea interioara. Voi descoperi viata spiritual ( in proprietatea mea de daruire) numai daca imi doresc acest lucru in locul acestei vieti ( in proprietatea de primire).

Nu are niciun rost sa astept ca cineva sa ma ajute. Dorinta mea trebuie sa fie atat de puternica pentru mine, incat ”moartea sa fie mai buna decat o viata ca aceasta!” Pana la urma, aceasta viata nu este viata pentru mine. Trebuie sa obtin spiritualitatea!

Aici trebuie sa ma comport in acord cu principiul: “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?” Aceasta datorita faptului ca Creatorul nu se va dezvalui altfel, El nu ne va forta sa ni-L dorim..  El da implinire, nu dorinta. Nu exista constrangere in spiritualitate.

Dar de indata ce: “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?” isi gaseste completarea, asta este, incep sa inteleg ca acest lucru depinde numai de mine, atunci imediat descopar ca sunt incapabil s-o fac. Imi urasc egoismul si ma tem de el, asa cum Moise se teme de Faraon.  Si atunci ” ei se plang din cauza acestei munci” sa devina liberi de puterea egoismului pentru ca nici eu, nici nimeni altcineva din jurul meu nu ma poate ajuta.

Cand obtinem aceste doua senzatii, lipsa ajutorului dinautru si din afara, se refera la ultimele contractii ale nasterii.  Atunci disperarea explodeaza din adancul inimii, si numai atunci Forta de Sus, Lumina (GAR de Hochma), care naste omul in gradul spiritual devine dezvaluita. Din aceste punct, principiul: „ Nu este nimeni altcineva inafara de El” incepe sa actioneze.
Din acest motiv, exista un stadiu al: “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?” si apoi ca „ Nu este nimeni altcineva inafara de El” pana cand am completat: “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?”

Din  Lectia  4, Conventia Mondiala de Kabbalah  2010, 11/10/10

: Simt ca principiul muncii spirituale, “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?” contrazice un alt principiu, : Nu este nimeni altcineva inafara de El” si conectarea cu grupul.

Raspuns: Trabuie sa-mi spun: “ Daca nu ma ajut, nimeni nu ma va ajuta sa-l descopar pe Creator” pentru ca aceasta se refera la dorinta de a-l descoperi pe Creator, proprietatea daruirii. Nimeni nu ma poate ajuta cu asta. Pot sa citesc sute de carti sis a ascult sute de lectii, dar la sfarsit, dezvoltarea dorintei este munca mea interioara. Voi descoperi viata spiritual ( in proprietatea mea de daruire) numai daca imi doresc acest lucru in locul acestei vieti ( in proprietatea de primire).

Nu are niciun rost sa astept ca cineva sa ma ajute. Dorinta mea trebuie sa fie atat de puternica pentru mine, incat ”moartea sa fie mai buna decat o viata ca aceasta!” Pana la urma, aceasta viata nu este viata pentru mine. Trebuie sa obtin spiritualitatea!

Aici trebuie sa ma comport in acord cu principiul: “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?” Aceasta datorita faptului ca Creatorul nu se va dezvalui altfel, El nu ne va forta sa ni-L dorim..  El da implinire, nu dorinta. Nu exista constrangere in spiritualitate.

Dar de indata ce: “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?” isi gaseste completarea, asta este, incep sa inteleg ca acest lucru depinde numai de mine, atunci imediat descopar ca sunt incapabil s-o fac. Imi urasc egoismul si ma tem de el, asa cum Moise se teme de Faraon.  Si atunci ” ei se plang din cauza acestei munci” sa devina liberi de puterea egoismului pentru ca nici eu, nici nimeni altcineva din jurul meu nu ma poate ajuta.

Cand obtinem aceste doua senzatii, lipsa ajutorului dinautru si din afara, se refera la ultimele contractii ale nasterii.  Atunci disperarea explodeaza din adancul inimii, si numai atunci Forta de Sus, Lumina (GAR de Hochma), care naste omul in gradul spiritual devine dezvaluita. Din aceste punct, principiul: „ Nu este nimeni altcineva inafara de El” incepe sa actioneze.
Din acest motiv, exista un stadiu al: “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?” si apoi ca „ Nu este nimeni altcineva inafara de El” pana cand am completat: “ Daca nu sunt pentru mine, atunci cine este pentru mine?”

Din  Lectia  4, Conventia Mondiala de Kabbalah  2010, 11/10/10

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→