Putem vedea felul în care cataclismele naturale ne pot înrăutăți viața, cu un efect de domino. Natura are pregătite o mulțime de astfel de surprize. Totuși, aceasta nu este ingeniozitatea Creatorului, ci mai degrabă dezvoltarea noastră întârziată este cea care provoacă forțe care acționează negativ asupra noastră.

Trebuie să înțelegem că este necesar să ne regândim filosofia de viață cu privire la direcţia în care ne duce o astfel de suferință și ce trezește ea în noi. Nu trebuie să ne pierdem în uitare. La urma urmei, dezastrele naturale ne amintesc cât de mică este ființa umană, cât de neînsemnată este viața noastră, cum existăm cu toții pe crusta fragilă a Pământului, sub care se zbuciumă un vulcan intern masiv, iar deasupra noastră, există doar o atmosferă subțire, dincolo de care este acel frig cosmic.

Unde suntem cu adevărat și în interiorul a ce anume existăm? Să luăm un moment să ne gândim dacă există o cale de ieșire. Problema umanității este că nu vede o cale de ieșire, și prin urmare caută uitarea.

Acesta este motivul pentru care trebuie să răspândim Înţelepciunea Cabala cât mai eficient posibil, deoarece tot ceea ce ni se întâmplă provine dintr-o anumită sursă și servește unui anumit scop. Fiecare eveniment este intenționat, precalculat de natură și ne obligă să acționăm.

Natura în ansamblu este un sistem unic, închis, care ne conduce către perfecțiune și trebuie să recunoaștem acest lucru. Avem ocazia să atingem această perfecțiune, această armonie cu întreaga natură.

Când oamenii vor dobândi înțelegerea faptului că tot ce se întâmplă este preordonat de natură doar pentru a ne împinge înainte, și că avem capacitatea de a face acest lucru corect și inteligent, atunci ei nu vor mai căuta uitarea. Vor avea o alternativă. În acest moment însă, ei nu au niciuna.

În starea ei actuală, omenirea se bazează pe Dumnezeu, pe niște forțe supranaturale: “Orice va fi, va fi. Între timp, mă voi distra.” “Să petrecem și să bem, iar după aceea, potopul.” Dacă nu există altă cale de ieșire, măcar ne putem amorți pentru azi și să nu ne gândim la ce se va întâmpla mâine.

Dar dacă îi spui unui om că ziua de mâine va fi rău, dar totuși există o modalitate de a face bine și că nu trebuie să sacrifice nimic pentru asta, că nu trebuie să se reprime sau să se înșele singur, ci să spună: “Uite cum împreună, putem face totul minunat, bun și vesel” – atunci omenirea va avea o alternativă. Și în acest caz, nu va mai respinge această oportunitate.

Totul depinde de diseminarea Cabalei; aceasta este singura problemă. Trebuie să o răspândim cât mai rapid și eficient posibil. În cele din urmă, se dovedește că nu umanitatea este de vină pentru ceea ce se întâmplă, ci mai degrabă cei care posedă și înțeleg această înțelepciune.

Din KabTV “Am primit un apel: Panaceu”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Există oameni care nu fac altceva decât să creeze, să scrie muzică, să stea gânditori și să privească natura și apoi să picteze diverse peisaje.

Răspunsul meu: Desigur! Ei ar trebui să existe exact așa cum făceau cândva proprietarii de pământ sau aristocrații care aveau un venit garantat.

Întrebare: Are lumea nevoie de ei? Lumea spune: “Sunt leneși”.

Răspuns: Lumea nu se poate descurca fără ei! Ei oferă lumii o atitudine exactă față de viață, de creație, de Creator și faţă de orice.

Ei se comportă corect. Adică au timp pentru toate. O persoană creativă nu ar trebui să simtă presiune din exterior, ci doar din interior, dacă există.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 26/11/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În Cabala există ascultare și privire. Ați menționat în mod repetat că în trecut, Tora se învăța pe de rost, adică era ascultată. Este chiar atât de semnificativă diferența de percepţie?

Răspuns: Ideea este că atunci când vă încărcați cu date, puteți opera liber cu acestea și puteți acționa în consecință. Imaginați-vă că, la fel ca memoria unui computer, aveți toată literatura spirituală încorporată în voi.

Nu doar cuvinte și fraze memorate, ci complet integrate, în conformitate cu propriul program intern, cum ar fi un computer plin de conexiuni care vă permite să extrageți, să explorați și să studiați informații după cum este necesar.

De exemplu, am avut recent o discuție despre natura invidiei și a trebuit să detaliez subiectul timp de o jumătate de oră: ce fel de trăsătură umană este, cum conduce omul către un scop, dacă este bună sau rea, cum se manifestă într-un grup, într-o familie, în sinele omului și în relația cu Creatorul și așa mai departe.

Pentru că am acumulat o cantitate semnificativă de material cabalist, nu mă pregătesc niciodată pentru lecții sau înregistrări. Ajung, aud subiectul de la gazdă și mă angajez imediat în discuție.

Această improvizație este și mai plăcută pentru mine, decât să mă pregătesc în avans, deoarece experimentez diverse asocieri noi în acel moment, prin decor și actul de a vorbi în sine. Acest proces se realizează imediat și necesită un anumit efort mental, o realizare interioară un pic neliniştită, provocatoare. Și îmi place asta.

Acest lucru este posibil pentru că am stocat în mine materialul necesar. Îmi amintesc imediat ce se spune despre ura reciprocă, invidie, egoism, vanitate și alte calități care ajută omul să se structureze în interior și să atingă un scop.

Se spune că invidia, ura, puterea, vanitatea și trăsăturile similare conduc omul spre scopul său. Aceste calități există în noi pentru un motiv; ele sunt menite să ne ajute să realizăm ceva măreţ atunci când sunt folosite corect, nu pentru a-i suprima pe alții, ci pentru a învăța de la ei și pentru a ne ridica continuu, din ce în ce mai sus.

Operez cu aceste cunoștințe imediat. Dar dacă în acel moment, ar trebui să încep să citesc și să caut cărți ca un filozof, asta nu ar fi ceea ce cere Cabala de la om în progresul lui spiritual. Cu alte cuvinte, aceste cunoștințe, aceste înregistrări informaționale trebuie să fie în noi.

Vorbesc despre un învăţat cabalist, și nu despre cineva care pur și simplu înaintează interior. O astfel de persoană nu are nevoie de acest lucru; are nevoie doar de conexiune cu ceilalți pentru a restabili structura sufletului colectiv. Acolo, ei își vor percepe propria lor lume spirituală interioară și mișcarea lor veșnică.

Întrebare: Deci asta înseamnă că nu trebuie să memorezi materialul?

Răspuns: Nu, oamenii nu au nevoie de nimic, decât să corecteze diviziunea dintre ei, separare care a avut loc în timpul creației noastre.

Din KabTV “Am primit un apel: Ascultă sau priveşte” 25/05/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De unde au apărut ştiinţa, arta, muzica și pictura? De la oameni care nu au avut niciodată de făcut nimic, de la aristocrați.

Ei nu trebuiau să muncească. Se întâlneau, călăreau, călătoreau și vorbeau, aveau baluri, o diversitate de muzică și așa mai departe. De aici au apărut știința, arta și totul, în afară de munca pământeană.

Prin urmare, dacă dorim ca oamenii să aibă atitudinea corectă față de activitățile spirituale umane – cele spirituale pământești vreau să spun, atunci trebuie să le oferim timp pentru acestea, să le asigurăm necesarul zilnic și să ne asigurăm că ei nu lucrează 15 ore pe zi, așa cum fac acum bieții informaticieni și alții.

Dimpotrivă, ei ar trebui să aibă timp liber să meargă la plimbare, să poarte conversații, să se odihnească, să discute, să călătorească și să facă lucruri de genul acesta, astfel încât să poată fi aşa cum erau odinioară aristocrații.

Nu trebuie să fim aristocrați cu averi de milioane în spatele nostru, dar trebuie să ne simțim în siguranță în viață și să nu fim leneși, dar să nu muncim. Numai într-un astfel de cadru pot fi create opere notabile de artă, literatură și muzică.

Aceasta ar trebui să fie atitudinea unui om față de lume. Altfel, nu iese nimic bun din asta. Priviţi la ce se întâmplă în timpul nostru.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 26/11/24

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibil să trăiești fără planuri?

Răspuns: Este posibil să trăiești fără planuri dacă îți arunci planurile deoparte și accepți planurile de la nivelul următor, superior.

Întrebare: Ce planuri sunt acestea? Ce plan trăiesc până atunci?

Răspuns: Trăiești după planul naturii superioare, Creatorul. Aceasta înseamnă că tot ce îți poți imagina este că vrei un singur lucru – să fii în contact strâns cu El.

Vrei doar să obții acest lucru, iar ceea ce se va întâmpla este lipsit de importanță. Principalul lucru este că vrei ca doar aceste planuri să devină realitate în interiorul tău.

Întrebare: Nici măcar nu afli care sunt planurile Creatorului? Doar te predai complet?

Răspuns: Da.

Întrebare: Poate un om să trăiască în acest fel?

Răspuns: Ai de gând să verifici planurile Lui?

Comentariu: Chiar nu pot. Dar totuși, chiar și numai să-l pronunți poate fi înfricoșător pentru om. Dacă El are astfel de planuri încât…?

Răspunsul meu: Oricare ar fi ele, acestea sunt deja planurile Celui de Sus.

Întrebare: Deci aici este anularea mea completă în faţa celui superior?

Răspuns: Da.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/9/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă o astfel de cerere, o rugăciune către Creator, apare cu adevărat, ce se va întâmpla? Va răspunde El?

Răspuns: Creatorul răspunde deja; pur și simplu noi nu înțelegem răspunsurile Lui.

El ne spune că dacă vom urma calea cea bună, adică dacă ne abandonăm obiectivele egoiste, atunci ne vom ridica la următorul nivel de dezvoltare.

Acolo vom fi complet diferiti. În primul rând, nu vom mai fi cufundați în noi, în egoismul nostru. Ne vom strădui să creăm o realitate în care toți sunt egali. Și dincolo de asta, cel mai important lucru pentru noi va fi să simțim nevoia de a ne ține unul de celălalt, de a rămâne împreună. La asta vrea să ne aducă Creatorul.

Întrebare: Vorbiţi despre întreaga umanitate? Despre relațiile dintre oameni, dintre țări, dintre toate? Acesta este următorul nostru grad?

Răspuns: Da.

Întrebare: De ce nu vrem să mergem spre el? Sună foarte atrăgător, având în vedere starea realității noastre.

Răspuns: “Trebuie să mă gândesc la alții? Nu pot și nici nu vreau.” Asta simte fiecare om.

Întrebare: Și Creatorul ne va da această abilitate dacă ne întoarcem către El?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar trebuie să-mi doresc cu adevărat această etapă următoare?

Răspuns: Trebuie să realizez că trebuie să o doresc.

Comentariu: Se pare că această dorință poate veni doar din ceva foarte rău.

Răspunsul meu: Treptat, exact către asta coborâm.

Întrebare: Deci vom fi aduși la ceva foarte rău, până în punctul în care în sfârșit cerem: “Dă-ne capacitatea de a fi împreună”?

Răspuns: Da.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/9/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

  Discuţii despre Treptele Scării, partea a 68-a

Capitolul 7 Liberul arbitru

Există o distincție între omul care duce o viață obișnuită și omul care, în plus, caută să progreseze spiritual. Diferența este că omul cu dorința de a progresa spiritual are “spioni”, îndoieli și trebuie să apeleze la Creator pentru ajutor. O astfel de persoană simte o lipsă de mulțumire în viața sa, deoarece punctul din inimă din interiorul ei cere împlinire, o împlinire care poate apărea numai prin simțirea Creatorului și prin experimentarea luminii.

Să apelezi la Creator pentru ajutor este un sentiment unic, care ne atrage să studiem Înţelepciunea Cabala. Apoi, întâlnim “spioni” care nu ne dau pace. Ei trezesc în mod constant îndoieli cu privire la calea spirituală și ne fac să ne întrebăm de ce suntem pe această cale, prin întrebări precum: “De ce nu ne este suficient ceea ce avem deja în viața noastră?” și “Ce căutăm atât de special pe această cale?”

Spionii sunt cauzele și vasele prin care progresăm. Ele par forțe negative, care acționează asupra noastră, dar sunt de fapt mesageri ai Creatorului cu scopul de a ne calibra ca să intrăm în Țara lui Israel într-un mod mai limpede.

De ce a proiectat Creatorul acest întreg proces pentru noi? Pentru că doar respectarea poruncilor nu este suficientă pentru a realiza ceea ce este conținut în Tora. Trebuie să dobândim o dorință suplimentară, dorința de adeziune la El. Acesta este scopul final. Mai mult decât atât, dorința de a adera la Creator devine necesară numai după ce vedem că nu există altă cale de a găsi tărie de caracter sau împlinire.

Prin urmare, nenumăratele dezamăgiri și provocări aduse de spioni ne frustrează în mod repetat și ne fac să disperăm de a ne atinge scopul prin propriile noastre eforturi. Treptat, cresc în inima noastră un sentiment, o pregătire și o înțelegere că fără ajutorul Creatorului nu ne vom atinge niciodată scopul. Este precum copiii care își doresc cu disperare ceva, dar în cele din urmă își recunosc neputința, și înțeleg că depinde de mama sau tatăl lor să obțină ceea ce își doresc, că doar mama sau tatăl lor îi pot ajuta să obțină ceea ce își doresc. În mod similar, treptat, ajungem să recunoaștem nevoia noastră de a ne întoarce la Creator.

Este scris despre dorințele umane și despre natura umană ca fiind complet opuse Creatorului, că “înclinaţia inimii omului este rea din tinerețe”. Prin urmare, fără o nevoie sinceră, nu am apela niciodată la Creator. Astfel, prin dezamăgiri, dobândim dorința de a ne întoarce către Creator, și făcând aceasta, să ajungem la adeziunea cu El. Vedem apoi, că toate căile pe care Creatorul le-a deschis pentru noi – spionii, dezamăgirile, împlinirile anterioare și multele niveluri – au fost menite exclusiv să ne aducă până la punctul de a avea nevoie de Creator.

“Ego-ul” nostru, dorința de a primi, a fost creat ex nihilo, opus naturii Creatorului. Cu cât ne transformăm mai mult dorința de a primi într-o dorință de a dărui printr-o intenție de a dărui, cu atât ne apropiem de Creator, până când vom adera la El prin echivalența de formă.

Astfel, corectarea nu se află în dorința însăși. Deoarece este natura noastră, nu ne putem schimba dorința. Putem corecta doar modul de operare al dorinței și scopul utilizării acesteia. Dacă folosirea dorinței are ca scop adeziunea la Creator și obținerea echivalenței de formă cu El, atunci începem să câștigăm apropierea de El. Cu cât ne apropiem mai mult de Creator, cu atât devenim mai plini de lumina superioară și astfel ajungem la eternitate și la perfecțiune.

Noi putem doar să ne pregătim vasele, iar apoi ne umple abundența din Yud-Hey (a numelui HaVaYaH) din Hohma și Bina. Cum se întâmplă asta? Keter, ca nivel rădăcină, este gândul despre creație “pentru beneficiul ființelor Sale create”, din care coboară lumina. Hochma și Bina, denumite Abba ve Ima, pregătesc lumina. Acesta este sistemul superior, lumina superioară, adică sursa întregului plan al creației.

Zeir Anpin și Malhut, sau ZA și Nukva (ZON), sunt nivelurile inferioare, “fiii”, faptele noastre bune. În măsura în care nivelurile inferioare se aliniază cu cele superioare, adică în măsura în care Zeir Anpin și Malhut se aliniază cu Hohma și Bina, ele devin pline de abundența nelimitată care există acolo. Atunci ele ajung la scopul creației.

Aceasta este ceea ce Baal HaSulam scrie în “Introducere la Studiul Celor Zece Sfirot”, că răspunsul la sentimentul de gol care ne îndeamnă să începem să întrebăm despre sensul vieții noastre este “Gustați și vedeți că Domnul este bun”. Aceasta este lumina superioară, care trebuie să umple vasele — sufletul ființei create.

În cele din urmă, Zeir Anpin trebuie să semene cu Hohma, iar Malhut trebuie să semene cu Bina, așa cum este scris: „MA va deveni AB, iar BON va deveni SAG”. Aceasta este condiția pentru a ajunge la sfârșitul corectării.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→