Întrebare: În acest moment, Congresul este o ștachetă atât de înaltă pentru mine încât este imposibil de atins prin munca individual. Dar judecând după sursele autentice, este posibil. Cum se poate face?

Răspuns: Este imposibil să o faci singur. Este posibil doar dacă majoritatea oamenilor care stau aici sunt de acord cu tine și veți dori împreună să obțineți un rezultat spiritual.

Întrebare: Este acesta un fel de înțelegere nouă între noi?

Răspuns: Nu, este o înțelegere veche; trebuie doar să o puneţi în aplicare.

Întrebare: Deci în esență, continuăm să lucrăm în grupurile de zece la fel ca înainte, dar la un nivel diferit?

Răspuns: Da.

Din Lecţia zilnică de Cabala 24/2/25, Continuăm Convenția cu o urcare

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este scris că rugăciunea ideală vine din adâncul inimii omului. Spuneţi că atunci când cerem ceva în mod constant, devine o necesitate. Să presupunem că astăzi inima mea cere garanţie reciprocă (Arvut) în grupul de zece, iar mâine sau poate peste o săptămână cere altceva. Cum se poate combina asta?

Răspuns: Ceea ce este în inima unui om și că poate ridica această rugăciune către Creator este principalul lucru. Ar trebui să încercăm să-l simțim pe Creator, ca embrionul în starea din care s-a dezvoltat.

Întrebare: Ce înseamnă să-L simți pe Creator ca pe un embrion?

Răspuns: Acest lucru îl simt în raport cu mine. Influența lui asupra mea este foarte mică; prin urmare, din păcate, nu pot face eforturi mai mari pentru ca El să mă împlinească complet.

Din Lecţia zilnică de Cabala 23/2/25, Continuăm Convenția cu o urcare

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum diferă o scânteie de lumină de dorinţa generală de a primi în care rezidă? Și unde este omul în toate acestea, cel care o aranjează, găsește și o înalță?

Răspuns: O scânteie este o mică particulă de lumină pe care trebuie să o atingem. Fiecare om are Lumina superioară care ar trebui să strălucească asupra lui şi este pregătită în avans. Trebuie doar să facem eforturi pentru ca ceea ce dezvăluim să fie în Kelim (vasele spirituale) ale noastre.

Întrebare: Dar se pare că rămâne un punct al “omului” care observă și aranjează toate acestea. Și chiar și atunci când există atât o dorință, cât și o lumină, omul rămâne. Ce se întâmplă cu el sau ea?

Răspuns: Nu i se întâmplă nimic omului. Schimbările se produc în lumina care se dezvăluie în el, iar omul rămâne același. Este starea interioară a omului care se schimbă. Senzorul care simte că lumina se schimbă și se extinde, adică omul absoarbe mai mult din Lumina superioară, Creatorul. Așa, cresc împreună.

Din Lecţia zilnică de Cabala 23/2/25, Continuăm Convenția cu o urcare

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Convenția Mondială de Cabala, Ne conectăm la Lişma, Lecția 2

Întrebare: Ce este dăruirea?

Răspuns: Dăruirea este restrângerea perceperii realității curente și revelarea treptată a realității adevărate până la măsura dăruirii către alţii.

În acest fel, vom începe să simțim de la cine primim. Și deși tot ceea ce există, există datorită Creatorului, dacă primim de la El în acest fel, vom putea să-L studiem. Acesta va fi avantajul nostru față de toate celelalte ființe care există în lumea noastră.

Din Convenţia MondialŞ de Cabala “Uniţi în Lişma” – 20/2/25” –Lecția 2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

  Discuţii despre Treptele Scării, partea a 93-a

Dacă nu știm ce este un vas de dăruire, am putea să ne rugăm o rugăciune incorectă și să primim ceva inutil?

Există mai multe întrebări aici:

• Este posibil să ne rugăm pentru ceva necunoscut?
• Aude Creatorul o rugăciune pentru ceva necunoscut?
• Va răspunde Creatorul la o rugăciune chiar dacă știe că cerem ceva ascuns de noi?
• Este posibil ca ceva dăunător să ne fie dat de sus?

O rugăciune este o adevărată deficiență pe care vasul o scoate din sine, nu ceea ce se aude în exterior. Un vas poate produce o deficiență reală din interiorul său numai prin intermediul luminii care strălucește de sus. Cu alte cuvinte, nu omul, ci Creatorul este cel care a creat deficiența și rugăciunea, pe care nu le simțim întotdeauna. După aceea, Creatorul răspunde acestei rugăciuni, acestei adevărate deficiențe interioare din inima noastră. Cu alte cuvinte, Creatorul a creat vasul, și de asemenea, tot Creatorul îl umple.

Unde este “eul” nostru în acest proces? “Eul” este cel care simte aceste acțiuni. În întregul sistem, “sinele” este doar cel care simte. Astfel, nu trebuie să vă fie frică. Trebuie doar să ne străduim să fim cât mai autentici cu ceea ce simțim și să conectăm aceasta la Creator ca sursă unică a tuturor acțiunilor. Aceasta înseamnă să nu ne înşelăm despre ceea ce vine de la Creator.

Nu avem nevoie decât să ne concentrăm asupra Creatorului și asupra cunoașterii neclintite că totul vine de la El. Trebuie să verificăm în cel mai transparent mod, ce anume primim, fără a judeca dacă este bine sau rău, sau adevărat sau fals, aruncând deoparte toate învelișurile exterioare, confuziile, formulele, obiceiurile și lucrurile pe care ni le-au spus alții. Trebuie să eliminăm cât mai multe distrageri posibil și să ne conectăm cu Creatorul din interiorul nostru. Procedând astfel, vom primi toate discernământele, și treptat, calea se va desfășura înaintea noastră. Un lanț de cauză și efect ne conduce direct la scop.

Deși știm că lumina și împlinirea nu vin de la noi, tot credem că măcar vasul vine de la noi. Dar adevărul este că și în rugăciune trebuie să cerem să ni se dea. Aceasta este numită “o rugăciune înainte de rugăciune”, deoarece cabaliştii care au scris cărţile de rugăciuni sunt pe deplin conştienţi de acest concept.

Nu ar trebui să ne amăgim că sursa a ceva vine de jos. Mai jos, ne putem angaja doar în discernământ, observând tot ce ne vine. Noi, oamenii, simțim doar elemente și nimic mai mult. Aceasta este abordarea corectă. De ce? Pentru că așa nu devenim confuzi și ne plasăm întotdeauna exact acolo unde ne este locul. Apoi, nu avem mândrie sau onoare, nici gânduri bruște că avem vreo parte în lucruri.

Aceasta este atunci când vine vorba de relația noastră cu Creatorul. Dar când vine vorba de societate și mediu, trebuie să le folosim pentru a ne ascuți conexiunea cu Creatorul. Folosim prietenii și comunitatea pentru a ne curăța de cochilii, confuzie și obscuritate. Aici este nevoie de efort uman.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→