Întrebare: Întreaga poveste de Purim este despre Gmar Tikkun  (corectarea finală). De ce se îndoiesc din nou evreii? La urma urmei, această situație s-a repetat de multe ori înainte; ori de câte ori s-au îndoit și au încercat să primească pentru ei înșiși, au ajuns să experimenteze zdrobiri, ciumă și consecințe similare. Ce este diferit în povestea de Purim care îi va face să înceteze să se îndoiască și să încerce să primească pentru ei înșiși?

Răspuns: Acest lucru este ceva ce trebuie să dezvăluim. Dar înțelegem că, pentru a primi lumina Hohma, este necesară lumina Hasadim ca acoperire.

Tot ceea ce s-a întâmplat cu poporul Israel a fost necesar doar pentru a crea un vas comun (Kli) împreună cu națiunile lumii, care să fie capabil să primească întreaga lumină de Hochma. Asta este tot. Până la urmă, așa va fi.

Întrebare: Cum sunt evreii diferiti de națiunile lumii? La urma urmei, ei sunt de acord cu Haman la fel ca națiunile lumii. Înseamnă asta că ei diferă doar din cauza istoriei lor anterioare?

Răspuns: Nu, nu din cauza istoriei lor, ci din cauza obligației lor. Ei sunt obligați să aleagă o altă cale.

Din Lecția zilnică de Cabala din 25.3.12, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.37 – “Un articol despre Purim”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

El i-a dat putere, adică toţi sclavii regelui îngenuncheau și se plecau înaintea lui Haman, „căci aşa poruncise regele“, ca el să capete conducerea, şi cu toţii l-au acceptat.

Îngenuncherea presupune acceptarea conducerii, deoarece le-a plăcut mai mult să muncească pe calea lui Haman, decât pe cea a lui Mordechai. Toţi evreii din Susa au acceptat suveranitatea lui Haman, pentru că a fost greu pentru ei să înţeleagă opiniile lui Mordechai. (Baal HaSulam, Şamati 37, „Un articol despre Purim”).

Toate calitățile noastre, cu excepția calității de dăruire care s-a dezvoltat din “punctul din inimă”, se aflau sub regula dăruirii, care nu dorește nimic pentru sine (Hafeţ Hesed), și au tăcut și s-au închinat. Dar în acel moment, când are loc o explozie de egoism, care se numește “regele care îl înalță pe Haman în noi”, ne devine imediat clar și este unanim recunoscut atât de inimă, cât și de minte că primirea egoistă este o direcție foarte avantajoasă în munca noastră și ne permite să realizăm multe.

Și acesta nu este doar egoism obișnuit, pământesc; vorbim despre un nivel de egoism care crește dincolo de nivelul lui Mordechai (din cuvintele “Mor-Dror”), Bina. Adică, acestea sunt dorințe spirituale impure (egoiste) (Klipa), “dăruire de dragul propriului egoism”. Fac acte spirituale de dăruire, dar în ele atrag lumina Hochma pentru mine. Acesta este modul de viață pe care și-l propune Haman.

La urma urmei, dacă după nivelul “dăruirii de dragul dăruirii” omul se trezește la dorința de a primi, atunci trebuie folosită! Dar cum? El a devenit deja neprihănit, a atins nivelul de dăruire completă și este în întregime guvernat de această calitate.

Cu toate acestea, ego-ul lui nu a crescut încă, doar s-a liniștit și a tăcut. Și apoi, după nivelul “dăruirii de dragul dăruirii, Regele îl înalță pe Haman”, calitatea Bina și calitatea primirii începe să crească în interiorul omului și începe să se întrebe cum poate primi? În acel moment, oamenii decid să folosească calitatea dăruirii, Mordechai, pentru a-și umple dorințele egoiste; adică să-l lase pe Haman să conducă peste Mardohei.

Bineînțeles, toată lumea este de acord cu acest lucru, toată împărăția regelui Ahașveroș, toate dorințele omului, inclusiv evreii, adică cei care se gândesc la dăruire. Ei sunt de acord că trebuie să dăruiești, pentru că astfel se poate primi și mai mult. Și toate națiunile lumii și evreii din orașul Şuşan, toți acceptă ceea ce spune Haman, că dăruirea de dragul primirii este calea cea dreaptă. Dar aceasta este o forță spirituală cu adevărat impură (Klipa), deoarece apare după ce omul a atins deja intenția de a dărui.

Acest tip de muncă este susținut de sentimente, intelect și societate. Și într-adevăr nu se bucură Creatorul când primim de la El? Lipsește doar un “cel mai mic” lucru – adeziunea, acest punct interior din Bina care vine de la Keter. Dacă omul pătrunde adânc în calitatea dăruirii, în Bina, și ea are “patru etape” ale sale, iar în profunzimea ei, în stadiul final, simțim că Creatorul dorește adeziunea, care este posibilă numai prin echivalența completă de formă!

Totuși, toate celelalte calități ale unui om, cu excepția lui Mordechai, nu simt această conexiune între Bina și Keter, conexiunea lor, prin care Bina se transformă într-un primitor (ZAT de Bina) pentru a le dărui celor de sub ea. Nimeni nu înțelege ce se întâmplă; toata lumea este derutată. Doar acest singur punct din interiorul omului, Mordechai, refuză să dăruiască de dragul său și își dă seama că acest lucru este împotriva Creatorului, împotriva scopului cel mai înalt – adeziunea.

Din Lecția zilnică de Cabala 20.3.11, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.37 – Un articol despre Purim

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii se întreabă “De ce, cele mai inutile lucruri pentru om, cum ar fi diamantele și aurul, sunt atât de apreciate?” Și psihologii răspund că tocmai bijuteriile exclusive își pot păstra individualitatea în această lume a globalizării universale.

Ce înseamnă pentru om să posede ceva ce alții nu au?

Răspuns: Este doar pentru că diamantele și aurul sunt acceptate de oameni ca ceva care aduce încredere, o comoară. Dar care este mai exact această valoare? Există doar pentru că oamenii îi atribuie aceste lucruri și nimic mai mult.

Întrebare: În Leningradul asediat, o bucată de pâine era o comoară. Și asta este cu adevărat o comoară. Deci, de ce avem nevoie de toate aceste bibelouri strălucitoare?

Răspuns: Pentru a da valoare vieții. Asta e tot! Dar asta va trece. Cred că vom ajunge într-o stare în care vor apărea purtători de valoare complet diferiți.

În realitate, adevăratul purtător de valoare este ecranul spiritual (Masach). Acesta este ceea ce contează cel mai mult. Este etern, este atingerea spirituală personală a omului. Nimeni nu o poate lua, nu o poți vinde sau transfera. Ea dă sens existenței tale, și cel mai important, vieții veșnice, pragul etern al vieții veșnice.

Întrebare: Atunci toate aceste bibelouri devin doar bibelouri?

Răspuns: Nu vor valora nimic, la fel ca orice altceva în lumea noastră. De îndată ce vom începe să stăpânim lumea superioară, banii și valorile noastre materiale vor fi imediat înlocuite cu moneda spirituală.

Iar moneda spirituală este Kesef (Kisuf – acoperirea) nu împlinirea egoismului, ci acoperirea lui peste el, Masach.

Cum îl vom măsura? Este individual.

Cum îl vom schimba? Nu poate fi schimbat; este posibil doar prin conexiune cu Creatorul.

Astfel, sunt la fel de bogat pe cât pot să-i conectez pe toți cu mine, să mă includ în ei și să îi împlinesc. Conexiunea cu ceilalți, împlinirea lor – aceasta este bogăția mea.

Unde este “cufărul meu de comori” pe care îl umplu? Este în toți ceilalți. Acesta este etern, perfect, nu dispare niciodată. Este al meu.

Întrebare: Ce este cel mai valoros în aceste relații, cel mai mare diamant?

Răspuns: Calitatea cu care împlinesc alți oameni: Nefeş, Ruah, Neşama, Haya, Yehida. Nu primesc, doar dau. Eu sunt tocmai vasul împlinirii. Este foarte interesant.

Întrebare: Care este echivalentul aurului, al diamantelor sau al unui simplu bibelou în relațiile spirituale?

Răspuns: Puterea! Diamantele, aurul, bibelourile, oricare ar fi ele, toate reprezintă putere asupra celorlalți. Dacă sunt într-un deșert și nu există oameni pe Pământ, bibelourile sau aurul nu-mi dau nimic.

Puterea asupra altora este bogăție în lumea noastră. Dar puterea asupra sinelui, care mă leagă de Creator, este bogăția spirituală.

Întrebare: Puterea asupra sinelui este control asupra egoismului omului?

Răspuns: Da. Adică ecranul.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 26/8/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În esență, încercăm să ne îndreptăm eforturile către transmiterea de informații altora, fie că este vorba de Cabala sau de altceva. Deci, de ce nu facem mișcări interioare, pentru a deveni cabalişti? De ce trebuie să facem acțiuni fizice?

Răspuns: Acțiunile fizice sunt necesare pentru a ajuta o tranziție către o stare absolut perfectă, în care nu mai există o percepție a realității ca lumea noastră și restul lumilor.

Cert este că există atât corectare generală, cât și corectare personală. Corectarea personal este viziunea corectării generale.

Dar nu este nevoie să discutăm despre asta cu oamenii, pentru că este doar filozofie sau psihologie, care nu are nicio legătură reală cu viața lor și nu le-ar aduce nimic. Aprofundarea ei este inutilă.

Întrebare: Există o limitare în explicarea anumitor lucruri, care nu trebuie depășită?

Răspuns: Da, dar numai pentru că omul nu o poate percepe. În Cabala, interzis înseamnă imposibil. Acesta este singurul motiv!

Altfel, nu există secrete. Ce secrete pot exista dacă totul este deschis tuturor? Rămâne un secret doar pentru cei care sunt incapabili de înțelegere. Poate un copil mic să înțeleagă despre ce vorbim? Pentru ei, se numește un mister.

Întrebare: Dar adevărul suprem nu există deloc?

Răspuns: Desigur. Revelația completă a Creatorului către om, corectarea deplină, acesta este singurul și singurul adevăr în care existăm cu toții.

Suntem deja în ea acum, dar pentru a ajunge la ea trebuie să o dezvăluim prin percepția noastră. Pentru a face acest lucru, practic trebuie să ne schimbăm pe noi înșine, rafinându-ne constant simţirile. Aceasta este sarcina noastră.

Din KabTV “Am primit un apel. Corectare personală” 27/07/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→