Întrebare: Cum s-au ridicat cabaliştii unii pe alţii în trecut? Cum şi-au transmis unul altuia măreția scopului?

Răspuns: În primul rând, de la început a fost rânduit: cabalişti să nu fie singuri. De ce a început Avraam să adune imediat oameni?

Pentru că, corectarea este posibilă numai în conexiunea dintre toţi, tocmai în locul în care s-a produs ruperea conexiunii. În lumea infinitului, ești absolut conectat cu toți ceilalți într-un suflet unic, unde toţi sunt interconectaţi precum organele într-un corp; mai mult decât atât, pâna într-o asemenea măsură încât dacă o parte se desprinde, atunci întregul sistem se destramă.

În lumea noastră nu simțim asta, nu vedem asta. Imaginați-vă dacă trupul nostru s-ar ridica la nivelul lumii infinitului și dacă chiar şi un singur fir de păr i-ar cădea de pe cap; atât ar trebui, ar fi moarte instantanee și totul ar deveni literalmente distrus. Pentru că perfecțiunea, eternitatea și sfinţenia sunt un sistem atât de întreg, închis și absolut, încât dacă elimini un atom din el, totul s-ar dărâma ca un castel de cărți și nici o conexiune nu ar rămâne nedeteriorată.

Prin urmare, a trebuit să coborâm din lumea infinitului într-o astfel de stare, în care toate conexiunile par a fi complet distruse, putem exista independent unul de celălalt și chiar ne putem face rău unul altuia, și putem continua să trăim.

Vă puteți imagina ce ironie este aici? Nu am coborât pur și simplu de la nivelul infinitului, ci ne-am transformat în ceva opus: existăm și ne face plăcere să ne facem rău unul altuia. Imaginați-vă întregul system, în care totul este opus!

Și acum, din această stare, trebuie să ne ridicăm înapoi, adică trebuie să stabilim că făcându-ne rău unii altora, în realitate ne facem rău nouă înșine, ne desprindem de sursă, de eternitate, perfecțiune, infinit, și trăim precum animalele în continuă îngrijorare, anxietate și frică.

Atunci când realizez acest lucru, încep să înțeleg că este posibilă corectarea doar prin reconstruirea conexiunii și nimic altceva.

Din KabTV “Am primit un apel. Ruperea conexiunii dintre suflete” 20/06/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Oscar Wilde a spus-o frumos: “Cel mai frumos sentiment din lume este să faci o faptă bună anonim – și cineva să afle.”

Răspunsul meu: “Să afle cineva” subliniat.

Întrebare: Lumea noastră este construită în așa fel încât să nu putem face niciun act altruist?

Răspuns: Așa este natura noastră. Cum am putea?

Noi putem doar distruge, folosi, sparge și încălca. Asta este tot; asta este natura noastră. Nu putem fi în alt fel. Prin urmare, trebuie să ne gândim cum să ne putem limita în mod rezonabil, în asemenea măsură încât să perturbăm cât mai puţin tot ce ne înconjoară. Acest lucru este posibil doar prin educaţie.

Întrebare: Dar o faptă bună la nivelul lumii noastre, există ea?

Răspuns: Un act de bunătate la nivelul lumii noastre este atunci când tratăm lumea ca pe casa noastră, care este una pentru noi toți, și suntem ca o singură familie și avem grijă de fiecare.

Dacă omul are o astfel de atitudine, atunci desigur, vom pune această lume în ordine, atunci ea poate fi readusă înapoi într-o anumită măsură. Nici măcar înapoi, dar am depăși un vârf de consumerism excesiv, distrugere și denaturare a tot ceea ce este posibil, iar acum trebuie să punem puțin totul în ordine. Adică trebuie să ne limităm în tot ceea ce nu este necesar.

Întrebare: Poate omul să ajungă la asta?

Răspuns: Natura lui îl va forța. Există un concept de necesar și suficient. Este necesară restrângerea reciprocă a tuturor, acceptată voluntar de fiecare dintre noi, pentru a ne face planeta confortabilă pentru noi și generațiile viitoare.

Comentariu: Dar puteți auzi voci care spun: “Asta este ceea ce vrem.” Există mișcări întregi în sensul acesta.

Răspunsul meu: Ei nu realizează nimic cu adevărat. Pentru că nu o poți face cu forța și nu o poți face strigând în piaţă.

Întrebare: Și cum poți face asta?

Răspuns: Prin reeducarea oamenilor! Adică, toți acești ecologisti și alte grupuri Greenpeace, fac doar mult zgomot și stârnesc ură și neîncredere.

Întrebare: Ce ar trebui să stea la baza acestei reeducări?

Răspuns: Să transformăm întreaga umanitate într-o familie și întregul glob într-un apartament confortabil pentru toată lumea; casa noastra.

Întrebare: Este frumos și îmi doresc foarte mult să fie așa.

Răspuns: Natura ne va forța să o facem. Suntem într-o asemenea stare. Poate vom trece prin altceva, sau va fi un război mondial, jumătate din umanitate sau cea mai mare parte va fi distrusă. Se va ajunge oricum la asta. Oricum, natura aduce totul la echilibru.

Întrebare: Vă dați seama că aceasta este o întrebare educațională pe termen lung, având în vedere cine este omul?

Răspuns: Este un proces lung, dar depinde de conștientizarea urgenţei.

Întrebare: Cine poate fi profesor în astfel de școli, astfel de universități ale vieții? Cel care a ajuns la această înțelegere?

Răspuns: Poate fi un profesor cel care s-a ridicat puțin peste nivelul său natural egoist.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 2/12/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Au existat momente în viața de zi cu zi când ceva sau cineva v-a deranjat și aţi început să vă enervaţi, dar apoi v-aţi amintit de unde vine totul? De exemplu, dacă unele bătăi, zumzet sau alt zgomot vă distrage atenția.

Răspuns: Dacă se încadrează în limitele liberului arbitru, sunt gata să “ucid”.

“Graniţele liberului arbitru” înseamnă de exemplu, că dacă  diseminarea depinde de tine și cineva interferează cu ea, acest lucru nu poate fi iertat sub scuza că totul vine de la Creator, deoarece diseminarea este ceva ce ești obligat să faci.

Nu există iertare într-un astfel de caz, decât în ​​cadrul liberului arbitru în care trebuie să diseminezi și să faci totul în cel mai bun și mai corect mod. Altfel, nimic nu există, nici măcar înțelepciunea Cabala. Atunci suntem pur și simplu animale.

Nu suntem animale tocmai pentru că ni s-a dat înțelepciunea autocorectării. Suntem obligați să atragem lumina pentru corectarea noastră. Dacă cineva din jurul meu, căruia i s-a oferit această oportunitate, nu o folosește sau o face incorect, nu pot accepta. Dar numai asta!

În orice altceva, nici măcar nu am puterea de a forța pe cineva sau de a interveni în vreun fel. Doar în ceea ce este filtrat ca parte a liberului lor arbitru și nu îl folosesc.

Întrebare: Dar liberul arbitru se aplică nu numai diseminării și transmiterii înțelepciunii Cabala, ci și studiului, nu? Sau studiul nu face parte din liberul arbitru?

Răspuns: Liberul arbitru include studiul, conexiunea în grup, atitudinea omului față de carte, profesor și Creator, cu alte cuvinte, tot ce ține de avansarea personală și colectivă către scop.

Comentariu: Dar nu puneţi presiune pe oameni atunci când trec prin diferite stări.

Răspunsul meu: Ei trebuie să treacă prin ele. Liberul lor arbitru constă în a îndura aceste stări pe cont propriu. Nu am dreptul să mă amestec. Dacă aș face-o, m-aș comporta ca și cum aș fi Creatorul care îi controlează de sus, din exterior. Nu am dreptul să fac asta.

Întrebare: Deci asta înseamnă că există două tipuri de liber arbitru, unul care este de pedepsit și unul care nu este? De exemplu, trecerea prin stări versus diseminare?

Răspuns: Nu, nu există o astfel de separare. Liberul arbitru este unic. Este vorba despre atitudinea unui om față de progresul său. Unul este absolut conectat de celălalt.

Din KabTV “Am primit un apel. Când Creatorul este revelat” 4/05/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pe de o parte, comunicarea dintre oamenii din lumea noastră este în continuă evoluție; pe de altă parte, vedem cât de incapabili suntem să ne angajăm cu adevărat în ea. Creăm comunicare doar pentru a ne folosi unii pe alții, pentru a ne continua existența. Nu ne putem vedea cu adevărat și nici nu putem vorbi cu adevărat unul cu celălalt.

Observ că oamenii din ziua de azi nici măcar nu vor să folosească foarte mult telefoanele; preferă să trimită SMS-uri sau mesaje care nu-i obligă în niciun fel; aruncă doar un cuvânt tipărit, ca să spunem așa, și asta este.

Dar pentru a vorbi cu cineva, asta vine deja cu anumite obligații și necesită ca omul să-și investească sufletul, să formeze un fel de conexiune interioară mai profundă. Oamenii nu vor să facă acest pas. De aceea cred că și această eră a comunicării telefonice va stagna în dezvoltarea ei: “Nu vreau să fiu atât de deschis față de ceilalți”.

Același lucru este valabil și pentru internet. Dacă încetează să mai fie ascuns, întregul sistem de comunicații va începe să se consume. Oamenii își vor da seama că există un ochi electronic care știe totul despre ei și îi poate compromite în fața tuturor – în fața unui soț pentru că vizitează anumite site-uri web, în ​​fața familiei pentru ceva ce au spus sau scris despre ei undeva.

Pe scurt, dacă Internet-ul se dezvăluie pe deplin ca un sistem care împiedică omul să se izoleze de ceilalți – ceva ce egoismul de astăzi pretinde – atunci asta va marca sfârșitul internetului. Va rămâne doar o bază de date, dar nu va exista nicio comunicare prin el, deoarece în zilele noastre omul își caută în primul rând propriul colț de liniște și este dispus să se conecteze cu ceilalți doar de la distanță.

Aceasta este o manifestare a spargerii conexiunii care a avut loc la nivelul sufletului, la timpul coborârii în lumea noastră. Cred că viitorul se va dezvolta într-o direcție puțin diferită. Omului i se va oferi oportunitatea de a rămâne incognito în timp ce interacționează cu ceilalți, dar totuși va ajunge treptat să se recunoască pe sine ca un element necesar al societății și societatea ca un sistem necesar pentru el.

Trebuie să descoperim interdependența noastră totală. Va deveni evidentă prin suferințe groaznice, crize și cataclisme, prin jocuri atât de complicate ale Creatorului, că nu vom avea loc de fugă.

Și deodată, vom descoperi primul grad spiritual către care ne conduce natura, unde vom percepe interconexiunea noastră. Dar eu nu doresc această conexiune; vreau să stau în propriul colț și să  folosesc conexiunea doar atunci când mă avantajează.

Totuși, vei fi forțat: nu, trebuie să te predai acestei conexiuni, să intri în ea ca o celulă complet integrată și unde nu va exista nicio scăpare. Îţi arunci raționamentul și emoțiile personale; trebuie să le încorporezi în acest sistem.

Și ce se întâmplă cu omul, va fi determinat de sistemul însuși, chiar în măsura în care poate spune: “Eşti  inutil; ne faci rău sau pur și simplu nu eşti necesar”, și vei fi de acord să fii anulat. La fel ca celulele dintr-un corp; miliarde mor în fiecare secundă și miliarde se regenerează.

Desigur, în progresul nostru spiritual, nu există moarte sau dispariție, dar va trebui să experimentăm dorința de a fi adânciți profund în sistem. Aceasta este o barieră psihologică foarte serioasă, care trebuie depășită. Iar omenirea va ajunge să realizeze acest lucru, fie de bunăvoie, fie prin greutăți.

Noi, cabaliștii, încercăm să facilităm acest proces predând și explicând. În secolele trecute, cabaliștii au înțeles și ei acest lucru și au făcut la fel. Metoda rămâne neschimbată, pentru că noi corectăm ceea ce s-a întâmplat înainte ca lumea noastră să apară; corectăm spargerea spirituală.

Din KabTV “Am primit un apel. Ruperea conexiunii dintre suflete” 20/06/10

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă omul se îmbolnăvește și se jenează să ceară ajutor grupului, pentru că el consideră că grupul nu ar trebui să fie implicat în astfel de chestiuni, ce pierde omul respectiv și ce pierde grupul? Sau este doar problema lui personală?

Răspuns: El pierde oportunitatea de a ajuta, de apropiere și de conexiune cu prietenii săi. Dar de ce ar trebui să-i fie rușine? Tot ceea ce se întâmplă este ghidat de Creator  conform planului Său. Și El se așteaptă să acționăm în conformitate cu acest plan.

Este esențial să nu percepem ceea ce se întâmplă ca fiind exclusiv personal. Ce este personal aici? Suntem doar organisme pe bază de proteine ​​care interacționează în propria noastră mocirlă. Cel mai important lucru pentru noi este să ridicăm sufletul deasupra acestui lucru. De ce ar trebui să facem ceva semnificativ din existența noastră materială nesemnificativă, ceva care se presupune că trebuie păstrat și prețuit? Sufletul este ceea ce ar trebui să prețuim și să ne propunem să-l ridicăm cât mai curând posibil.

Prin urmare, ar trebui să profităm de fiecare oportunitate, indiferent dacă cineva se simte rău sau bine, în orice situație. Dacă putem folosi toate acestea pentru ridicarea spirituală, ar trebui să facem acest lucru. De ce ar trebui să prețuiesc momentele trecătoare din viața mea organică? Se pare că nu înțeleg scopul vieții. Pentru ce este dat?

Astfel, eu dezvălui, creez, modelez și extind sufletul, primesc lumina superioară în el, experimentez existența eternă și rămân în el, în timp ce încă exist în această formă organică trecătoare.

Să presupunem că mi se dă o mașină să călătoresc din punctul A în punctul B, dar pe parcurs încep să mă preocup de ea, să o îngrijesc, să o spăl și să o curăț. Apoi totul se termină aici: transform un mijloc într-un scop.

Întrebare: Dar omul ajută grupul său apelând la prieteni pentru ajutor?

Răspuns: Ideea este că suntem creați ca ființe complexe, în mare măsură neștiindu-ne locul și acțiunile pe care ar trebui să le întreprindem. Prin urmare, în planurile pe care Creatorul le implementează asupra noastră, El ia în considerare nivelul nostru actual de dezvoltare.

Din KabTV “Am primit un apel. Întrebați grupul” 15/06/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Creatorul nu a părăsit niciodată Israelul în exil, înainte de a veni să-și pună Şchina cu ei. Este chiar cu atât mai mult cu Iacov, când el a coborât în ​​exil, Creatorul și Şchina Sa și sfinții de sus și Merkavot, toți s-au coborât cu Iacov, după cum este scris: “Cine a venit în Egipt cu Iacov”. Aceasta rezolvă întrebarea că, deși El a spus: “Voi coborî în Egipt cu tine”, nu înseamnă El singur, ci mai degrabă cu Şchina și armatele Sale și Merkavot. Aceasta este conduita Creatorului în toate exilurile, așa cum a revelat Ezechiel în exilul din Babilon. (Zohar pentru toți, vol. 4, “Şmot(Exodul)”, cap.”Cuvantul Domnului a venit special-2”, pct.59).

Ce înseamnă că El a venit să-și pună Şchina  cu ei? Credem că există ceva în care Creatorul  nu acționează. Dar în realitate există o unică Forță, care operează în toată creația, în interiorul nostru: Creatorul, lumina.

Exilul este o stare specială de creație pe care lumina o generează în mod deliberat în ea, în dorința pe care a creat-o, pentru a o coborî, a o îndepărta de Sine și a crea în ea o dorință pentru El.

Lumina măsoară cu precizie toate stările de exil, care include toate necazurile care se vor manifesta în dorința de a primi, tot golul, toată suferința.

În exil operează reversul luminii, a Creatorului, așa cum este scris: “Am împietrit inima lui Faraon”. Creatorul a fost prezent și în cadrul potopului și în alte asemenea evenimente.

La urma urmei, “Nu este nimeni altcineva în afară de El”. Exilul este o formă a acțiunii luminii, a Creatorului, în reversul său, într-un mod clar măsurat, precis, în toate gradele calităților corespunzătoare fiecărei dorințe, fiecărui suflet, în toate interconexiunile lor.

Prin urmare, este evident că Creatorul, lumina, este împreună cu oamenii în exil, acționând continuu asupra lor și susținându-i. El Însuși creează acest exil prin reversul Lui, partea de umbră, așa cum a spus regele David: “Tu mă înconjuri din față și din spate (cu lumină și întuneric)”.

Și când nu mai este nevoie ca lumina să acționeze prin partea ei opusă, adică prin întuneric – când El a tulburat și a trezit suficient dorința (Kli-ul) și ea se străduiește cu adevărat către partea directă a luminii, spre dăruire – atunci El scoate Kli-ul din exil către răscumpărare.

Numai lumina este singura forță activă, fie prin partea sa opusă, fie prin partea sa directă. Și astfel, întreg exilul este modul Lui de a ne pregăti pentru mântuirea noastră.

Din Lecția zilnică de Cabala 12.04.10, Zohar, “Şmot”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→