După ce fiecare grup de zece își atinge centrul și dorește să acționeze din acest centru către Creator, obține aceeași aspirație de a se conecta ca un singur grup de zece cu alte grupuri de zece. Apoi, forța colectivă prezentă în întregul grup de zece se unește cu forțele colective ale altor grupuri de zece, iar forța lor comună începe să acționeze. Este ca și cum două picături de apă se contopesc într-una, iar legea care a acționat asupra fiecărei picături separat acționează acum asupra amândoura împreună.
La Convenție, trebuie să parcurgem rapid toți pașii care ne conduc la unitatea generală.
În primul rând, ne unim în propriile noastre grupuri de zece pentru a deveni ca un singur om, iar apoi, din centrul nostru comun căutăm punctele centrale ale tuturor celorlalte grupuri de zece.
Centrul grupului este starea pe care vrem să o atingem. Când deja ne simțim grupul de zece unit, ca un singur om cu o singură inimă, vrem să ne conectăm cu alte grupuri de zece.
Fiecare adunare are un scop, o forță colectivă care vine din centrul unității noastre, din centrul Convenției. La Convenție, trebuie să încercăm să simțim cum îndreptăm această forță din centrul Convenției către centrul întregii realități, unde are loc întâlnirea noastră cu Creatorul. Conform modului în care ne străduim spre acest centru comun pentru noi toți, vom putea să-L simțim.
Grupul simte că se unește și se contopește din ce în ce mai mult într-un singur întreg, iar apoi din această unitate, dorim să extragem o forță îndreptată direct către Creator.
Din Lecția zilnică de Cabala 15/2/25, Scrierile lui Rabaş – Art.298-“Asocierea calității Milei cu Judecata”
Filed under: Spiritualitate -
Niciun comentariu→