Sunt perfect conştient de atitudinea oamenilor în ceea ce mă priveşte. Atunci când vizitez diferite oraşe în Europa, simt opoziţia internă antagonistă locală, încerc să nu justific Creatorul pentru a nu estompa acest sentiment de exil, care-mi oferă ocazia să muncesc spiritual şi chiar să mă bucur de el.

La urma urmei, eu vin dintr-o ţară cu o societate în care a fost învăţat să simtă puternic anti-semitismul.  Desigur, totul a fost planificat în acest mod intenţionat. Interesant, este mult mai evident şi mai dezvăluit în Europa de Est decât în Franţa, de exemplu, unde este subtil şi elegant. Când sentimentele negative sunt revelate mai simplu, puteţi vorbi despre asta, să discutaţi şi vă opuneţi, direct, la ura pe care oamenii o simt faţă de voi şi puteţi analiza aceste stări, chiar şi cu duşmanii voştri. În timp ce, în Europa de Vest, totul este ascuns.

Este curios. Eu sunt, mereu, fericit să simt şi să încerc să adun aceste opinii, astfel încât să simt atitudinea negativă faţă de mine. Este important.

Întrebare: Ce obţineţi de la asta ca un cabalist ?

Răspuns: Noi ştim că, Rav Zosha şi alţi cabalişti din Europa de Est, în Rusia, mergeau intenţionat în exil. Ei aveau obiceiul să părăsească satul lor şi mergeau în locuri unde trăiau minorităţile: ruşi, ucrainieni, etc, pentru a experimenta repulsia şi ura şi atitudinea lor negativă faţă de tine ca fiinţă umană.

Sentimentul de exil este important pentru a avea nevoie de Creator, în special opoziţia acestui atribut. Nu este o înclinaţie pentru suferinţe ci, mai degrabă, recunoaşterea stării în care sunteţi cu adevărat, dar care vă poate fi ascunsă.

Nu trebuie să estompăm aceste stări. Trebuie să le trăiţi cu toată lumea şi să le simţiţi puternic, ce sunt ele cu adevărat.

Din kab.tv, „Secretele Cărţii Eterne”, 12.08.2013

Filed under: Antisemitism, Intrebare si Raspuns, Israel, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: În Anul Nou evreiesc (Rosh Hashanah), proprietăţile judecăţii (Dinim) vin la putere. Care sunt ele?

Răspuns: Dorim să dăruim dar suntem incapabili. Ca şi cum ceva ne ţine şi nu ne lasă. Acest ceva este o dezvăluire a proprietăţilor judecăţii, o restricţie.

Simţim aceste proprietăţi atunci când planificăm să facem fapte bune. Dimpotrivă, acţiunile noastre rele nu au limite. Putem fi cât de răi ne dorim. Dar cu dăruirea, este o mare problemă pentru noi. De îndată ce ne preocupă o acţiune altruistă, avem imediat îndoieli, calcule, condiţii şi limite. Pur şi simplu suntem incapabili să împărţim sau să dăruim ceva…Acestea sunt proprietăţile judecăţii.

Întrebare: Cum putem să ne debarasăm de aceste restricţii ? La urma urmei, asta este ceea ce gândesc oamenii în timpul Rosh Hashanah şi Yom Kippur.

Răspuns: Dacă poporul Israel doreşte, cu adevărat, să suprime aceste restricţii, va cere eliberarea forţelor care îl împiedică să comită fapte bune şi care-l împiedică să fie bun şi iubitor faţă de aproapele lui, dacă ne plângem în legătură cu incapacitatea noastră de a trăi în starea de garanţie reciprocă, pentru a menţine o atmosferă de fraternitate şi iubire pentru prietenii noştri, totul ar fi diferit astăzi.

Totuşi, situaţia este cea care este: Oamenii noştri sunt respinşi, urâţi şi înconjuraţi de inamici din toate părţile. Lumea întreagă este împotriva noastră şi acuzaţiile curg necontenit din toate părţile. Alte naţiuni sunt iertate, în ciuda crimelor lor odioase. Dar Israelul este în centrul unui ochi vigilent şi cel mai mic defect provoacă strigăte de indignare în lumea întreagă. De ce este aşa?

Dacă poporul Israel nu aderă la adevăratele calităţi ale judecăţii, este limitat. Niciun apel la justiţie nu-l va ajuta. Pentru ceva ce alţii ar fi uşor criticaţi, Israel ar fi blamat, judecat şi pedepsit. Deoarece această naţiune are o misiune specială şi a o compara cu ceilalţi este inutil.

Totuşi, oamenii nu înţeleg acest lucru. Când se roagă pentru ceva pentru anul viitor, ei nu cer dăruire, ci mai degrabă câştiguri. De aceea, cele mai mari probleme ne vor aştepta anul viitor. Ne vom confrunta cu calităţi mult mai severe ale judecăţii, care vor fi mult agravate de “timpul lui Mesia”, care a sosit deja, atunci când trebuie să aspirăm la unitate şi la garanţie reciprocă. Natura (Creatorul) ne obligă să ne unim şi să demonstrăm unitatea noastră lumii întregi. Totuşi, în rugăciunile noastre către Creator, Îi cerem să umple buzunarele noastre şi nu vasul comun. Avem nevoie de bani şi de putere. Cât timp va mai dura?

Dacă am dori să dăruim, dar nu avem această capacitate, am simţi restricţii interioare – propriile noastre defecte care ne împiedică să dăruim. Atunci, vom primi Lumina care Reformează. Principala rugăciune în Rosh Hashanah este de a vedea Creatorul pe tron. Totuşi, cine este “Creatorul”, dacă nu calitatea de dăruire şi iubire? Ridicăm noi, cu adevărat, această proprietate să se aşeze pe “tron”? Bineînţeles că nu! Noi preţuim valori diferite.

Acest proces are nevoie de timp, dar nu putem aştepta prea mult timp. Trebuie să educăm şi să lămurim oamenii deoarece momentul a sosit deja. Pănâ în prezent, am acceptat cerinţele Creatorului în contul nostru personal. În schimb, în fiecare zi ne îndepărtăm tot mai mult…

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 04.09.2013, Shamati 122

Filed under: Intrebare si Raspuns, Israel, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că „templul” este situat în inima omului. Ce înseamnă acest lucru?

Răspuns: Templul este centrul conexiunii oamenilor. El ne învaţă să ne unim şi conţine proprietăţile care demonstrează cum trebuie să fie realizat totul. De ce utilizăm expresia „distrugerea Templului”, în loc să spunem „distrugerea ţării”? Spunem aceasta deoarece Templul era un fundament spiritual, locul în care procesul de unificare se oprise. A avut loc şaptezeci (70) de ani înainte de distrugerea Templului.

Şaptezeci (70) de ani reprezintă 7 Sefirot, 10 ani în fiecare Sefira. Naţiunea a coborât progresit aceste etape până ce a atins Malchut. Hesed, Gevura, Tifferet, Netzach, Hod, Yesod, and Malchut…Aici distrugerea Templului (spargerea unităţii) s-a produs. Aceasta a fost bine cunoscut în avans.

Aceasta înseamnă că oamenii au încetat să aducă sacrificii reale în Templu, adică cele care conduceau la unitate. Au început să spună: „Eu sunt cel care a făcut un sacrificiu”. „Eu” (egoismul nostru) este ceva care intervine şi distruge toate templele. Este cauza distrugerii.

Din kab.tv, „Secretele cărţii eterne”, 04.03.2013

Filed under: Israel - Un comentariu →

Astăzi, o condiţie specială s-a dezvoltat în lume, datorită faptului că spiritualul şi materialul converg. Şi, în măsura în care acţiunile noastre sunt în concordanţă cu starea actuală, noi influenţăm propriul nostru destin.

În ultimii două mii de ani, aceasta nu s-a întâmplat. Perioada exilului poporului Israel, a durat până astăzi, când a trebuit să treacă prin suferinţă. Baal HaSulam spune că ieşirea prematură din exilul egiptean, după 210 ani, în loc de patru sute, a devenit rădăcina tuturor exilurilor ulterioare. Oricum, trebuie să treceţi prin toate etapele drumului. Ruptura în sine, distrugerea Templului, definesc această situaţie unde nu sunteţi stăpânul, ci dependenţa care rezultă din experienţa pe care o traversaţi.

Şi poporul Israel a experimentat, a trăit, până a ajuns la final. Astăzi, o nouă etapă apare, o nouă naştere începe. Criza (în ebraică Mashber) este naşterea. Este timpul să se ridice. Pentru prima oară în două mii de ani, acţiunile noastre actuale, atât materiale cât şi spirituale, bazate pe forţa fizică şi puterea intenţiei, determină destinul nostru. Şi se determină prin două moduri: fie să realizăm dezvoltarea la timpul său, fie să o accelerăm, una din două. Înainte nu a fost aşa, Această „bifurcaţie” a apărut acum.

De aceea lumea manifestă natura sa interconectată „rotundă” şi noi descoperim că suntem sparţi la nivelul umanitate, poporul Israel, toată lumea şi toate popoarele. Această perioadă a început cu primul val de Aliyah, întoarcerea în ţara lui Israel în urmă cu aproximativ 130 de ani, ceea ce era un semn al timpurilor noi. Şi acum, noi trebuie să trecem la treabă, ştiind că destinul lumii este direct legat de eforturile noastre pe calea corecţiilor.

Şi astăzi, în timpul Anului Nou evreiesc (Rosh HaShanah), atunci când atributele judecăţii (Dinim) produc efecte, nu avem de ce să ne temem. Dacă am teamă a fi expus ca un egoist, trebuie să înţeleg că am, în sfârşit, ocazia de a rambursa. Pot efectua corecţiile, pot cere iertare, nu doar să mă bat în piept şi să strig cuvinte frumoase, ci să doresc, cu adevărat, să mă debarasez de calităţile rele.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 04.09.2013, Shamati 122

Filed under: Diseminarea Cabalei, Israel, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Spiritualitatea nu se atinge muncind cu mintea, așa cum se spune: ”înțelepciune printre națiuni – crede, Tora printre națiuni – nu crede”. Asta înseamnă că Lumina care reformează nu se află printre ei. De aceea sunt numiți națiunile lumii și nu încă Israel. Despre aste este întreaga dezbatere: Cine ajunge la Creator și cine nu? Ce înseamnă să ajungi?

În măsura în care dobândim vasele dăruirii și sens în ele, ajungem la Creator, ceea ce reprezintă fenomenele care au loc în vasele noastre de dăruire. Este imposibil să ajungem la orice altceva decât la un sentiment în vasele noastre. Simpla dorință de a primi de la început se mărește și dobândește o nouă ordine. Înainte, era spartă în multe bucăți contradictorii care se simțeau pe ele însele ca Israel și națiunile lumii, ca rude și străini îndepărtați.

Toate astea au făcut parte din dorința mea de a primi, dar părea că o întreagă lume se află în jurul meu sub diferite forme. Rolul meu este să le conectez pe toate în una singură, să adun toate bucățile și să mi le atașez purtându-mă cu iubire față de ele. Trebuie să înțeleg că totul mi-a fost dat ca să mă corectez pe mine însumi, punctul din inimă, prin care primesc intenția corectă față de dușmanii mei, aceia care mă urăsc și străinii, pe măsură ce îi percep ca părți ale sufletului meu.

În interiorul meu trebuie să găsesc atitudinea corectă față de ei și apoi să-i corectez. Dacă realizez o astfel de corectare în propria mea atitudine, văd că totul reușește. Toți dușmanii și toate problemel nu sunt decât o versiune a stării mele interioare. Prin atitudinea mea împart întreaga realitate în pâmântul lui Israel, Liban, Siria, Iordania, Babilon, și alte țări și națiuni îndepărtate, ceea ce înseamnă că ele reprezintă toate nivelurile dorinței mele: inanimat, vegetal, natura animată și cuvântător.

Odată, nu exista decât o dorință, lumea Ein Sof (Infinitate) și acum este divizată în multe părți, care simt că simt îndepărtate una de cealaltă și se urăsc una pe alta. Toate acestea pot fi conectate într-o singură formă, și aceasta este întreaga corectare a omului și a lumii ca un întreg.

Toate astea pot să se întâmple numai dacă cer corectarea. Diferența este dacă filozofez despre asta folosindu-mi mintea sau, în contrast cu ceea ce văd și cu repulsia că simt prin toate aceste părți, în credință deasupra rațiunii, ca părți ale sufletului meu, deși par atât de îndepărtate și chiar că se urăsc. Deci încep să mă apropii de spiritualitate, muncind în grup deasupra dorinței mele și astfel trezind-o din ce în ce mai mult.

Din a doua parte a Lecției Zilnice de Cabala, 18.08.2013, Cartea Zohar – Introducere

Filed under: Israel, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă includerea în deficiențele celorlalți? Cum are loc?

Răspuns: Când îți faci griji pentru ceilalți, faci parte din toate deficiențele lor. Se spune că, prin intermediul a cinci persoane, ești conectat cu lumea întreagă. Este logic că dacă grupurile noastre lucrează în diseminare, în America de Sud de exemplu, unde astăzi trăiesc aproape o jumătate de miliard de oameni, prin conexiunea cu câteva mii, prin rețeaua generală, ei primesc deficiențele a zeci și chiar sute de milioane de oameni.

Grupurile noastre diseminează educația integrală în toate colțurile lumii și într-o astfel de formă, trezesc conexiunea. Este logic că toate deficiențele prinse într-un ”năvod” ajung în centrul nostru, și de aici derivă metoda corectării. Și absorbim deficiențele lumii întregi și continuăm să le ridicăm spre Creator, spre “Malchut de Ein Sof”, dorind să fim ”un om cu o singură inimă”.

Când muncim sub forma unei astfel de piramide, corectăm întreaga lume și facem munca numită ”munca Kohanim – preoți”, munca încredințată Israelului. Toate deficiențele umane aparțin lumii materiale, nevoie de hrană, sex, familie, bani, respect și cunoaștere. Dar am ajuns la o asemenea criză încât nu suntem pregătiți nici măcar să împlinim dorințele

Filed under: Intrebare si Raspuns, Israel, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Există oameni care au aspiraţia de a revela Creatorul, scânteia din inimă. În măsura în care muncesc pentru a conecta aceste scântei între ele cu ajutorul Luminii care Reformează, lumina domneşte în ei. Şi, dacă încearcă să comunice cu cei care nu au dor de Creator, ei pot face să strălucească asupra vieţii lor lumina pe care au primit-o mai devreme în munca cu ceilalți.

Astfel, întâi există munca în grup, unde, datorită conexiunii, acumulăm Lumina între noi. Apoi, putem atinge marele public, care nu caută revelarea Creatorului şi să devenim liantul care ne leagă împreună, pentru a le transfera un pic din lumina primită. Şi de la ei, putem primi dorinţa de unitate, de a ne corecta.

Ei nu înţeleg că aceste dorinţe sunt îndreptate spre unitate şi corectare, le percep ca eşecuri individuale, probleme ale acestei lumi. Dar, de fapt, ele sunt aceleaşi întrebări eterne ale existenţei şi problemelor, deoarece totul depinde de faptul că sunteţi mai aproape sau mai departe de lumină, de Creator. Trebuie să auzim o rugăciune pentru fiecare problemă, fiecare strigăt născut în această lume, chiar şi în piatră lipsită de viaţă, în plantă sau animal.

Ne lipseşte numai dezvăluirea Creatorului în orice tip de creaţie. Putem aborda acest lucru în mod deliberat, prin libera noastră alegere şi, de aceea trebuie să ne asumăm această responsabilitatea pentru tot soiul de creaturi şi să le furnizăm conexiunea. În acest fel, vom face voinţa Creatorului.

Cu cât sunt mai mari devotamentul şi abnegaţia cu care cei care sunt numiţi Israel “Yashar-El” (direct spre Creator) realizează munca lor, cu atât lumea se corectează. Invers, dacă ignoră munca ce le este atribuită, toată lumea suferă şi această suferinţă se întoarce, în final, împotriva Israelului, în scopul de a grăbi corectarea.

Prin urmare, nu este necesar de a percepe aceste probleme ca suferinţă. Toate recompensele şi pedepsele sunt dacă realizăm sau nu voinţa Creatorului. Aceasta este toată răsplata şi toată pedeapsa.

Din pregătirea Cursului zilnic de Cabala, 20.08.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Israel, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noi suntem adaptorul dintre Creator şi creaţie, legătura conectării, poporul ales, „împărăţia de preoţi”. Noi suntem cei care au primit această misiune de la Creator şi, în fiecare zi, trebuie să auzim aceste instrucţiuni din nou de la Muntele Sinai, să înţelegem că lumea întreagă nu este decât o dorinţă de primire care este percepută în noi sub forma naturii mineral, vegetal, animal şi uman. Misiunea noastră este de a aduce toate aceste niveluri la adeziunea cu Creatorul.

Alte persoane nu au libertatea de alegere, nicio acţiune sau gând independent: nimic nu este sub controlul lor. Forţa superioară acţionează în ele şi le aduce în faţa noastră pentru a ne da de lucru, care este acela de a le conduce spre Creator. Prin intermediul acestei lucrări, vom atinge înalta misiune încredinţată naţiunii Israel.

Trebuie să avem această perspectivă referitor la întreaga realitate şi întreaga imagine care se prezintă în interiorul dorinţei de primire. Nu conteză maniera în care ne imaginăm acţiunile în diseminare sau munca pentru a atinge unitatea şi a căuta forţa superioară care ne corectează şi ne uneşte, ne aduce la o viaţă bună, dar, desigur, prin toate acestea, suntem implicaţi în adeziunea cu Creatorul.

În ochii noştri, întreg universul este divizat în două jumătăţi: Creatorul şi dorinţa necesară pentru a ne aduce la adeziunea cu El. Graţie acestei munci, vom atinge adeziunea cu Creatorul. Aceasta este misiunea noastră şi muncă ce există în realitate. La urma urmei, tot restul se se derulează simplu, în conformitate cu programul creaţiei în care nu există liber arbitru sau acţiune din partea creaturii.

De fiecare dată când facem apel la oameni, naţiunea fizică Israel sau naţiunile lumii, în fiecare dintre ei, trebuie să vedem dorinţa care ne va conduce la adeziunea cu Creatorul. Şi, chiar dacă vorbim oamenilor în cuvinte simple, întotdeauna trebuie să ne amintim de Creator, care a dispus această muncă şi ne-a ales pentru a fi servitorii Lui şi naţiunea Lui sfântă, adică un moderator sau reprezentanţii Lui. În afară de El, există „materialul” fără liber arbitru, adică toţi cei care nu posedă dorinţa de a se apropia de Creator şi noi trebuie să îi aducem la această adeziune. Aici se află misiunea noastră.

O persoană care realizează munca şi încearcă, chiar şi în forma cea mai exterioară,  să aducă acest „material uman” spre Creator,  realizează misiunea cea la importantă. Deşi nu este decât începutul, este mai important decât orice altceva. Trebuie să înţelegem, să simţim, să fixăm intenţia noastră, astfel că, acţiunea noastră de pornire include rezultatul final, care este acela de a aduce natura mineral, vegetal, animal şi uman, la adeziunea cu Creatorul. La începutul fiecărei acţiuni, trebuie să înţelegem că o facem pentru binele corecţiei finale.

Din pregătirea Cursului zilnic de Cabala, 15.08.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Israel, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Exil şi răscumpărare: În timp ce noi (naţiunea Israel) am urmat drumul Tora, am rămas în siguranţă.

Tora este legea dăruirii „Nu face prietenului tău ce ţie nu-ţi place să ţi se facă”, apoi „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”, până vom atinge „Iubeşte pe Domnul, Dumnezeul tău”. Dacă aţi aspirat, cu adevărat, spre obiectivul acestor etape, dacă ţineţi la viaţa voastră doar în funcţie de aceste principii şi de la corecţii minore la corecţia generală, dacă acţionaţi în acest mod, în conformitate cu legile naturii (sau legile Torei, cum cuvântul Dumnezeu şi cuvântul natură au aceeaşi valoare numerică), atunci sunteţi în direcţia corectă şi nimic rău nu se poate întâmpla de-a lungul drumului.

Tot răul pe care-l întâlniţi este dezvăluit deoarece nu aţi corectat un anumit defect care ar fi trebuit corectat în etapa actuală. Aceste defecte sunt dezvăluite unul după altul, de la cel mai mic la cel mai grav şi, dacă nu le corectaţi, se acumulează. Deoarece aceste procese sunt, de asemenea, tipice pentru sistemele lumii noastre, coruperile minore sau o boală pot fi corectate imediat în faza iniţială, dar, dacă noi neglijăm problema, corupţiile se acumulează şi provoacă corupţii suplimentare şi mai multe aspecte şi probleme care sunt greu de depăşit.

Deci, dacă poporul Israel a observat Tora, ceea ce înseamnă că Lumina care Reformează corectează toate defectele care sunt dezvăluite de la cele mai mici, la cele mai grave, atunci nimic rău nu i se va întâmpla. În schimb, el se va ridica şi se va întări, el va simţi corecţiile viitoare şi viitoare satisfacţii în slăbiciunile care sunt revelate.

Tot răul pe care-l întâlnim este dezvăluit deoarece neglijăm corecţiile necesare. Toate probleme noastre, de la cele individuale, până la catastrofele mondiale cum ar fi războaiele, depind numai de aceste corecţii. Deoarece naţiunea Israel este responsabilă de aceste corecţii, este clar că, atunci când oamenii se simt rău în această lume, ei îi acuză pe evrei şi îi acuză de toate relele din această lume.

A patra parte a Cursului zilnic de Cabala, 13.08.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Israel, Lectia zilnica, Torah - Niciun comentariu→

„Naţiunea Israel” este o reuniune de oameni în care ard scânteile spirituale. Cel care are această scânteie simte o nevoie incontrolabilă să urce. Scânteia aprinsă într-o persoană o trage spre revelarea esenţei şi atunci, ea este numită „Israel” ceea ce înseamnă Yashar El (direct spre Creator).

Scânteia sau punctul din inimă (•) conectează o persoană la Lumina care Reformează. Această persoană poate să atragă, să cheme Lumina şi deci, să fie corectată; întrucât fără scânteie, această corecţie este imposibilă. În plus, prin conexiunea dintre punctele din inimă, acestea le pot trezi pe acelea în care punctele din inimă nu au fost încă aprinse.

În general, scânteia, ceea ce înseamnă forţa de dăruire, este aprinsă în ego-ul nostru, dorinţa spartă care este forţa de recepţie. Dacă eu corectez această dorinţă, atunci ea devine un mare punct din inimă, ceea ce înseamnă Israel, un vas de dăruire, în ceea ce priveşte toate naţiunile lumii, care sunt vasele de recepţie.

Astfel, Israel este partea corectată a vasului general şi numai prin ea, Lumina Înconjurătoare specială poate fi transmisă la toate naţiunile lumii. Lumina soseşte de o manieră diferită la dorinţele care nu au scânteie, prin „vasele de transmisie” care le pregătesc şi le organizează şi introduc educaţia integrală pentru ele şi în general, funcţionează pentru a îmbunătăţi viaţa lor pământească.

Doar Israel poate îndeplini această misiune şi doar Israel poate face să treacă Lumina. Israel este legătura dintre Creator şi naţiunile lumii.

De aceea noi suntem în această lume, deoarece aici noi găsim o astfel de legătură între vase diferite. În ceea ce privesc motivaţia negativă şi imboldul, Creatorul le furnizează sub forma crizei mondiale actuale.

Din partea a treia a Cursului zilnic de Cabala, 26.05.2013, Scrierile lui Baal HaSulam, „Garanţia reciprocă”

Filed under: Israel, Lectia zilnica - Niciun comentariu→