Întrebare: Cum poți determina ce trebuie să corectezi și cum să corectezi acest lucru?

Răspuns: Cum poți determina starea ta, să o numești corect și să o măsori astfel încât să devină cauza corectării? Poate că îmi măsor starea, adică dorința mea, din moment ce nu am nimic altceva, dar acest lucru nu mă obligă să iau o decizie.

Sunt în dorința de a primi, care îmi oferă fie plăcere, fie suferință, și în funcție de aceasta determin dacă este bună sau rea. Pe baza acesteia, o folosesc sau încerc să o înlocuiesc (să dobândesc o altă dorință de a primi) și mă străduiesc să mă bucur de altceva. Și dacă nu mă pot bucura de ea, atunci nu am dorința pentru ea, o voi suprima.

Omul alege întotdeauna ceea ce îl poate bucura în cea mai utilă și mai ușoară formă, astfel încât să existe cât mai puțin efort posibil și cât mai multă plăcere posibil. Acesta este calculul nostru. Este un calcul natural pe care îl face toată lumea, de la funcționarea la nivelurile mineral, vegetal și animal până la funcționarea la nivelul vorbitor din noi. Așa funcționează la toate nivelurile naturii.

Dar dacă vreau să învăț cum să mă bucur mai mult, caut sisteme, mă alătur diverselor cluburi și învăț de la alții. Dezvolt utilizarea dorinței mele de a primi până la punctul în care, legal sau ilegal, mă pot bucura cât de mult îmi permit societatea și lumea. Pur și simplu calculez constant ce-mi este benefic și ce nu; maximul fiind întotdeauna scopul meu.

Conform acestui fapt, ne uităm la oameni și îi evaluăm. Este imposibil să cerem orice alt calcul, deoarece aceasta este natura noastră.

Atunci de ce primește omul lovituri de la conducerea superioară, de la Creator? La urma urmei, Creatorul i-a creat în așa fel încât acesta este singurul calcul pe care îl pot face ei. Puteți întreba oamenii de știință (biologi, psihologi etc.) și ei vor spune că acesta este calculul nostru. Deci, de ce ne pedepsește Creatorul, care ne-a creat așa? Pentru ce? Pentru că ne-a creat așa?

Creatorul nu ne pedepsește. Ceea ce vine la noi de la El nu este pentru a ne pedepsi, ci în conformitate cu legea care spune că nu există doar dorința de a primi în noi. Există și o altă forță care se află în noi în etapa pregătitoare – dorința de a dărui.

Prin urmare, trebuie să începem să facem calcule care să o ia în considerare. Pentru a face acest lucru, trebuie să începem să calculăm între dorința de a primi și dorința de a dărui. În măsura în care noi nu facem un calcul în conformitate cu nivelul dezvoltării noastre, experimentăm suferință.

Dacă ne-am forța să calculăm nu doar cât de mult vreau să mă bucur, ci și cât de mult ar trebui să ofer bucurie altora și dacă aș face acest lucru corect în raport cu mine și cu ceilalți, în funcție de dezvoltarea mea, atunci aș fi într-o stare bună. Nu aș simți nicio suferință.

Să presupunem că, în funcție de dezvoltarea mea, ar trebui să dau 20 până la 30% și să primesc 80%, acesta este nivelul meu actual. Va crește și va trebui să dau mai mult și să primesc mai puțin. Dacă aș cunoaște această lege, dacă aș ști ce se cere de la mine și aș pune-o în aplicare, m-aș simți întotdeauna confortabil și bine, deoarece aceasta este, în esență, legea care mă afectează.

De ce nu vedem această lege? Am face calculul pentru a ne simți bine. Însă scopul nu este să mă simt bine în dorința de a primi. Calculul (cât pentru mine și cât pentru alții) trebuie să vină nu doar din dorința de a primi, ci și din dorința de a adera la Creator, de a mă asemăna cu El. Nici dăruirea în sine nu este scopul. Scopul este să mă asemăn cu Creatorul, să fiu ca El, așa că legea conform căreia trebuie să dăruiesc nu îmi este dezvăluită.

Din Lecţia zilnică de Cabala 25/02/26, Rabaș – Art.5, 1989-Ce înseamnă că crearea lumii a fost o mare milostenie

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →