Tremurul în fața Creatorului nu este o frică animalică pentru sine, pentru propria viață trupească. El este îndreptat în direcția opusă; apare atunci când omul este solidar cu programul creației și cu scopul creaţiei și dorește să le aducă la împlinire, indiferent de condiții.

Principalul lucru este că omul devine impregnat de această idee; în consecință, devine cel mai important lucru din viața lui, în ciuda oricăror tulburări.

Adevărul este că pe acest sentiment de venerație ne construim relația cu lumea spirituală. La urma urmei, suntem ființe create, ceea ce în ebraică înseamnă „cei care sunt în afara lumii spirituale”; adică, încă nu locuim în adevărata lume spirituală.

Tocmai pentru că suntem în afara lumii superioare, prin dezvăluirea ei suntem capabili să o atingem complet, și în același timp să rămânem ființe create care ating echivalența cu Creatorul. Se dovedește că suntem alcătuiți, ca să spunem așa, din două elemente opuse extrase din tot ceea ce există.

Prin urmare, tremurul care apare ulterior în noi nu mai este frica pentru noi înșine care exista la început, ci venerația despre cum pot realiza cu adevărat programul creației și cum pot exista în cadrul lui într-un mod care să nu aibă absolut nicio legătură cu interesul meu personal. Acest concept este atât de sublim și frumos încât trebuie să fie în detașare absolută de tot și să existe de la sine.

Întrebare: De ce există un număr atât de mare de temeri animalice, aproximativ 800 de tipuri?

Răspuns: Adevărul este că în noi există doar 613 dorințe, iar aceasta înseamnă 613 tipuri de frică, în funcție de numărul dorințelor noastre, care pot rămâne neîmplinite. Și bineînțeles, există și derivate ale acestora atunci când mai multe dorințe împreună și separat se împart și se conectează între ele.

Omul este o ființă care se teme constant că nu se va împlini. Cu cât se teme mai mult, cu atât devine mai periculos. Toate acțiunile gangsterilor, ticăloșilor, hoților și criminalilor provin din frică, nu din încrederea în sine. Încrederea lor este doar o fațadă, un mijloc de a-și masca frica subiacentă; altfel ar fi calmi.

Un om încrezător în sine nu se mișcă. Nu contează pentru el ce se întâmplă undeva, cumva, cu cineva; îşi este absolut autosuficient. Dar orice om activ acționează din frică.

Cabala, singura înțelepciune care vorbește despre asta, spune că frica este utilă și bună, dar numai atunci când o redirecționezi de la tine însuți către ceilalți, astfel încât să ai teamă că nu-i vei putea împlini pe ceilalţi, să nu le dăruiești.

Astfel, cele 613 temeri se transformă în 613 forme de venerație, în 613 porunci (Miţvot). Altfel, omul nu poate scăpa de frică, deoarece totul se bazează pe dorința de a fi împlinit, pe dorința de a primi, deoarece dorința este întreaga chestiune a creației.

Prin urmare, când te uiți la toți așa-numiții eroi, înțelegi că în mod subconștient, sunt conduși de frică.

Din KabTV „Secretele Cărții Eterne”, 01.06.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment →