Discuţii despre Treptele Scării, partea 101

Capitolul 10 – Mișcare și odihnă

Efortul are loc atunci când simțim o ascensiune și o folosim la maxim pentru a intensifica simțirea, pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a aprofunda înțelegerea spiritualității. Acesta este modul în care ne întărim înțelegerea asupra spiritualității prin utilizarea tuturor mijloacelor disponibile. Când ni se oferă chiar și cea mai mică oportunitate de sus, trebuie să depunem tot efortul.

În timpul unei coborâri, este dificil să faci efort, iar în timpul unei urcări, nu depunem efort prin forțele proprii. În schimb, ni se dă o urcare, și astfel primim o trezire. Dacă nu ni se dă o urcare, atunci nu primim o trezire. Deci, cu ce contribuim noi înșine? Nu este vorba despre cantitatea de efort, ci despre oportunitățile pe care le avem la dispoziție. Când suntem într-o stare de ascensiune, avem ocazia să ne agățăm strâns și să ne ținem de discernămintele spirituale cu toată puterea noastră, să le pătrundem și să le recunoaștem mai profund. Trebuie să ne adâncim pe cât posibil în aceste discernăminte, astfel încât, chiar dacă are loc o coborâre, deși ne străduim să nu avem niciodată una, să hrănim în noi Reşimot (înregistrări spirituale, impresii) și o înțelegere care este deja la un alt nivel decât înainte.

Cu alte cuvinte, ni se deschide o fereastră, iar măsura în care pătrundem prin ea depinde de noi. Prin urmare, toată munca are loc în timpul ascensiunii. În timpul unei coborâri, uneori trebuie pur și simplu să ne scufundăm, “să ne aşezăm pe fundul oceanului” și să așteptăm, așa cum un submarin așteaptă pur și simplu când se întâmplă ceva neclar.

Confuzia apare de obicei atunci când trecem de la un grad la altul. În timpul acestei tranziții, pierdem înțelegerea pe care o aveam la nivelul anterior, dar încă nu am dobândit o nouă înțelegere de la nivelul următor. De aceea ne simțim confuzi și nu avem nicio idee despre ce ni se întâmplă.

În astfel de situații, nu este nimic de făcut decât să ne înfrânăm. Când are loc o coborâre reală, trebuie să ne protejăm cât mai mult posibil, rămânând în interiorul cadrului, la nivel de nemişcare. Dar în timpul unei ascensiuni, trebuie să creștem efortul și să apăsăm cu adevărat pedala acceleraţiei.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Rabaş și Baal HaSulam au fost mari cabaliști care au atins niveluri înalte de realizare. Dacă omul avansează de-a lungul gradelor spirituale, ajunge și el la nivelul lor sau sunt suflete complet diferite?

Răspuns: Eu încă nu am ajuns la nivelul lor.

Întrebare: Dar poate orice om să facă asta?

Răspuns: Desigur, omul se poate ridica și mai sus pentru a completa corectarea. Nu știu cine este la ce grad, dar toată lumea trebuie să ajungă la corectarea finală (Gmar Tikun).

Rabaș și Baal HaSulam au fost cu siguranță măreţi. Pur și simplu încă nu le-am atins înălțimea, și prin urmare, nu pot spune cât de măreţi sunt. În lumea noastră, o persoană mică, uitându-se la o persoană înaltă poate spune: are un metru optzeci de centimetri sau doi metri înălțime.

Dar în lumea spirituală, percepi doar gradul care este direct deasupra ta și nu mai mult. Nu poți simți dincolo de asta. Nu poți măsura și spune: “El a atins acest nivel sau acel nivel în lumile spirituale”. Cum ai cunoaște acele lumi? Nu știi nimic.

Nici în lumea noastră nu ne dăm seama cât de limitati suntem. Credem că înțelegem multe. Dar fiecare persoană înțelege doar ceea ce este capabil să înțeleagă, și astfel își formează o imagine a acestei mici lumi bazată pe simțiri, pe înțelegere și poate doar puțin dincolo de ei înșiși: “Dacă aș fi puțin mai dezvoltat, ce aș simți atunci?” În adevăr, simțim doar în măsura în care suntem capabili să simțim.

Întrebare: Dar Rabaş, a finalizat corectarea sufletului său?

Răspuns: Cel mai probabil. Nu știu. Nu am ajuns la acest nivel, așa că nu pot spune nimic.

Întrebare: Dar încă mai speraţi să ajungeţi la el?

Răspuns: Sper că da. Dar vorbesc doar despre ceea ce văd și simt cu adevărat.

Din KabTV “Am primit un apel. Niveluri de atingere” 06/07/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În zilele noastre trăim într-o perioadă în care omul încetează să-i mai simtă pe ceilalți oameni. Sociologii și savanții scriu despre asta. Nu-l văd pe celălalt, nu vreau să-l văd, nu vreau să-l simt. Ce fel de vremuri sunt acestea?

Răspuns: Dacă nu îl simt pe celălalt, cu adevărat pe celălalt, în afara mea, nu mă simt pe mine în interiorul lui, atunci nu simt lumea deloc.

Întrebare: Deci, trebuie întotdeauna să mă văd pe mine prin intermediul altcuiva?

Răspuns: Prin altcineva, da.

Întrebare: Și faptul că acum ne vedem pe noi înșine atât de urâți, de ce se întâmplă asta?

Răspuns: Pentru că ne-am închis în noi înșine, ne-am izolat, ne-am limitat și nu vrem să vedem pe nimeni altcineva în afară de noi . Aceasta este lumea mea.

Întrebare: Deci dacă nu las pe nimeni să intre, nici eu nu intru în lumea altcuiva, sunt urât? Acesta este lumea mea – una egoistă: iată-mă, singur?

Răspuns: Mă văd pe mine însumi.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 07/02/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce omenirea tot inventează, din ce în ce mai mult?

Răspuns: Vrea să obțină o viață senină, bună. Dar, până la urmă, se întâmplă invers.

Comentariu: Este interesant că energia nucleară este folosită în scopuri pașnice, și în același timp, poate distruge totul.

Răspunsul meu: Da. Omul nu poate inventa nimic cu adevărat bun sau prietenos.

Întrebare: Ce invenție ați numi veșnică și utilă omenirii, care ar putea să o ducă în cele din urmă la fericire?

Răspuns: Îndreptarea naturii rele a omului — doar atât. Nu este nimic altceva.

Comentariu: Dar omul trebuie să realizeze mai întâi că trăiește cu o natură rea.

Răspunsul meu: Aceasta este ceea ce îl face să-și dea seama în cele din urmă. Lumea este într-o asemenea stare încât nu știe ce să facă cu ea însăși.

În trecut, credeam că socialismul, comunismul, capitalismul sau altceva ne vor salva. Un fel de libertate, liberalism și așa mai departe. Acum vedem că totul duce rapid la realizarea răului..

Comentariu: Ați spus odată că dezvoltarea umanității a avut loc ca o dezvoltare liniară a egoismului. Că lucrurile s-ar îmbunătăți, iar apoi va urma comunismul. Acum susțineți că egoismul s-a închis cumva, că am devenit interconectați ca un sat, totuși aceeași cercetare continuă, iar umanitatea nu ajunge la realizarea răului naturii sale.

Răspunsul meu: Vrei să se închidă totul?

Cred că vom ajunge într-o stare în care omenirea va spune: “Ar fi fost mai bine dacă nu am inventat asta”. Astăzi, deja se poate spune asta despre atom? Și se va spune același lucru despre orice altceva.

Este scris: “Cine mărește cunoștințele sporește întristarea”. (Eclesiastul 1:18), sau “Cine mărește bogăția, sporește suferința”.

Întrebare: Credeţi că acest proverb este valabil și astăzi?

Răspuns: Cu atât mai mult!

Întrebare: Putem opri creșterea cunoștințelor?

Răspuns: Nu putem. Nu putem înceta să creștem nici bogăția, nici cunoștințele. Egoismul ne va împinge constant spre ele.

Scopul este să ne conducă la realizarea răului. Răul este în natura noastră, atunci când credem că lumea în care trăim este cea pe care trebuie să o îmbunătățim. Dar nu poate fi îmbunătățită – trebuie să ne ridicăm peste ea.

Întrebare: Adică să ne schimbăm?

Răspuns: Da.

Întrebare: Vom ajunge la această realizare în timpul vieții noastre?

Răspuns: Deja stabileşti limitări.

Comentariu: Da, aș vrea totuși să văd dreptatea cuvintelor dvs..

Răspunsul meu: Nu cred.

Întrebare: Nu credeţi?

Răspuns: Nu, nu cred că se va întâmpla atât de repede.

Dar personal, nu mă deranjează. Ce diferență face când se întâmplă? În orice stare ne vom afla, ni se va întâmpla în cele din urmă tuturor.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 02/04/25

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→