Întrebare: În prima seară a sărbătorii de Pesah, se obișnuiește să se țină o masă specială la care se citește Hagada de Pesah, care este relatarea evadării evreilor din sclavia egipteană. Este această poveste o simplă narațiune istorică sau are un sens mai profund, care se aplică și astăzi?
Răspuns: Exilul egiptean datează din epoca strămoșilor, urmat de epoca fiilor. Patriarhul Avraam a început să adune discipoli din tot Babilonul Antic. El a învățat oamenii că este imposibil să avansezi și să te apropii cât timp toată lumea se află într-o asemenea luptă internă și egoism, așa cum se întâmpla atunci în Babilon.
Construcția Turnului Babel a simbolizat forma supremă de egoism, care ajunsese până la ceruri. Întregul Babilon a fost sfâșiat de ură reciprocă și neînțelegeri, ceea ce se numește “confuzia limbilor”.
Avraam le-a spus discipolilor săi că există o singură metodă pentru întreaga omenire, dar este imposibil să o impui oamenilor, deoarece necesită maturitate din partea unui om. Esența acestei metode este “iubirea acoperă toate crimele”.
Fiecare dintre noi se află în propriul egoism, dar trebuie să construim o conexiune între noi deasupra egoismului. Egoismul este ura nefondată față de semenii noştri. Dacă văd că gazonul vecinului meu este mai verde sau că a cumpărat o mașină mai bună decât a mea, atunci încep să-l urăsc.
Aceasta este ură fără motiv. Dacă fiul meu și-ar cumpăra o mașină frumoasă, aș fi doar fericit. Cu cât copiii mei au mai mult succes, cu atât sunt mai fericit, dar fiecare succes al vecinului meu îmi strică starea de spirit.
Acest lucru se întâmpla la scară mică, în cartier, în curte și în casă. Dar astăzi, întreaga lume s-a transformat într-un Babilon: bogați și săraci se ceartă, își apără opiniile și nu sunt de acord unii cu alții.
Nu știm ce înseamnă o viață bună și liniștită, atunci când nu simți nicio presiune. Este ca și cum ai trăi în paradis. Nu există timp și spațiu și totul merge ușor și fără probleme. Toată lumea se ajută unul pe altul, îi lasă pe ceilalţi să meargă mai departe. Dacă ai nevoie de ceva, toată lumea se grăbește să te ajute. Poți fi sigur că vei fi întotdeauna susținut la momentul potrivit.
Nu suntem obișnuiți cu o astfel de viață și nu ne-o putem imagina. Avraam le-a explicat babilonienilor că este imposibil să continue să trăiască în egoismul lor crescând și certându-se unii cu alții. 99% din toate forțele noastre sunt cheltuite pentru supraviețuire în condițiile acestei lupte interne.
Dar dacă egoismul este atât de mare? Atunci ne domină; îi obligă pe toți să lupte pentru opinia lor și îi obligă pe toți să se considere cei mai inteligenți. Este imposibil să lupți cu natura ta și nu este necesar – trebuie doar să te ridici deasupra ei.
Fiecare are propria opinie, așa cum se întâmplă între rude, dar suntem cu toții uniți într-o familie de care trebuie să avem grijă împreună. Trebuie să luăm acest exemplu din viață. Să presupunem că copiii mei nu împărtășesc opiniile mele politice: unul are opinii mai conservatoare, de dreapta, celălalt are opinii de stânga, al treilea a devenit religios ortodox etc., fiecare votează pentru propriul partid.
Dar dacă suntem o singură familie, atunci, în ciuda acestui fapt, îi iubim pe toți și îi ajutăm pe toți. Este important pentru noi ca aceasta să fie o persoană apropiată nouă, un membru al familiei noastre. Așa trebuie să avem grijă de toți oamenii – ca și cum am fi o singură familie.
Atunci nu vom acorda atenție diferențelor de opinii. Dacă cineva vrea să trăiască diferit, să trăiască. Fiecare poate rămâne cu egoul său dacă se consideră obligat să-i iubească pe ceilalți mai presus de el însuşi. Alții gândesc diferit față de mine, dar eu nu pun presiune asupra lor și nici nu încerc să-i conving cu forța. Fiecare este liber să rămână așa cum este, ceea ce înseamnă că toate crimele vor fi acoperite de iubire, la fel ca într-o bună familie.
Mă anulez în fața celorlalți și nu le dictez părerea mea, ci dimpotrivă, sunt gata să mă alătur dorințelor lor și să-i ajut. Și așa procedează fiecare față de ceilalți, datorită căruia creăm un câmp comun special, cald, care se numește simţirea unei familii sau al unui singur popor.
Suntem învăluiți într-un nor de iubire, participare reciprocă, unificare, căldură, reciprocitate. Este ceva complet nou. Acest lucru nu exista înainte; acum este construit tocmai pe acest principiu al “iubirii care acoperă toate păcatele”.
Fiecare rămâne cu egoismul său, dar știm cum să-l gestionăm. La urma urmei, egoismul ne este dat de la natură și astăzi ne este clar că nu putem face nimic în privința lui. Dar am primit de la Avraam o tehnică ce ne permite să depășim acest egoism și să ne unim.
Cei care știu să se conecteze deasupra egoismului sunt numiți evrei (Yehudim), de la cuvântul “Yehud” (unitate), sau poporul lui Israel, Yaşar-El, adică direct către Creator. Națiunea Israel a fost creată pe această bază.
După ce a părăsit Babilonul, din conflictele mărunte, Israel se află într-o perioadă numită exilul egiptean, care este sclavia sub dominaţia egoismului său. Egoismul ne domină și nu ne permite să ne conectăm. Oricât de mult ne-am strădui, oricât de mult am munci, nimic nu funcționează.
Se numește sclavie, care este o muncă extenuantă asupra propriului nostru material. Încercăm să construim ceva din el între noi, dar nimic nu iese până când nu realizăm că trebuie să ne ridicăm deasupra egoului nostru. Acest lucru se întâmplă după multe lovituri și muncă grea.
Drept urmare, decidem că este imposibil să continuăm să existăm așa. Aceasta este situația în care ne aflăm astăzi. Altfel, ne vom distruge unii pe alții într-un război intern.
Trebuie să ne dăm seama cu adevărat că viața noastră este sclavie. Puterea răului care trăiește în noi ne mănâncă și ne distruge. Atunci vom fi de acord să ne ridicăm deasupra egoismului, așa cum am făcut-o odată. Nu știm cum să facem asta, dar cel puțin fugim de ura reciprocă, vrem să ieșim de sub puterea lui Faraon.
Asta înseamnă că părăsim Egiptul, fugim în întuneric, nimeni nu știe unde. Înțelegem doar că nu mai putem exista în el. Și apoi ajungem la Muntele Sinai, văzând ce fel de ură (păcat) există între noi.
Suntem de acord să ne ridicăm deasupra acestei uri și să ne unim ca un singur om cu o singură inimă, pentru a obține garanție reciprocă, pentru a accepta Tora, adică metoda unificării. Regula principală a Torei este să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți. Atunci ne naștem ca poporul lui Israel, așa cum este scris: “Astăzi ați devenit poporul Meu”
Din KabTV “Viaţă nouă 537” 25/03/15
Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate -
Niciun comentariu→