Întrebare: Poate omul să-și determine misiunea? Nu să o inventeze, ci să o dezvăluie clar?

Răspuns: Trebuie să simți asta singur. Cred că în această chestiune omul nu poate asculta pe nimeni, ci doar propria inimă. Caută ce este esențial. Ce vrei să lași în urmă? Cum poți contribui la acest mare proces care se desfășoară cu umanitatea, chiar și cu sufletele? Adică cu umanitatea, nu în lumea noastră, ci într-un spațiu mai perfect.

Întrebare: Să presupunem că aveți studenți care vin, studiază și pleacă și sunt cei care investesc în anumite procese. Cum își pot găsi menirea cei care vin să studieze? Sau menirea lor este pur și simplu de a studia?

Răspuns: În primul rând, studiind Cabala, te corectezi simultan pe tine și întreaga lume și aduci alte suflete mai aproape de punctul în care și ele încep să descopere Lumea superioară și Creatorul. Studiul Cabalei este o activitate în sine.

Cu toate acestea, în principiu, atunci când un cabalist este implicat în alte chestiuni de zi cu zi și interacționează cu lumea, aceste activități tot exercită o influență pozitivă asupra lumii. Chiar și la locul lor de muncă, indiferent de ce fac sau de modul în care comunică cu oamenii, ei tot își realizează subconștient drumul, influența lor pozitivă asupra lumii.

Întrebare: Deci nu trebuie să fie un efort explicit de a investi în diseminare, de a avea un impact puternic asupra lumii?

Răspuns: Nu, dacă este dat, este dat; dacă nu, atunci nu. Este pur și simplu misiunea fiecăruia. Eu nu sunt de vină că sunt așa cum sunt. Dacă m-ai întreba: “Ce v-ar plăcea să faceţi?” poate aș vrea să fiu mai implicat în dezvoltare, scriere și crearea unei alte metodologii. Nu doar alta, ci o zonă mai puțin practică.

Înțeleg că ceea ce mi s-a dat este cel mai potrivit pentru mine; doar că încă nu-mi dau seama pe deplin. Dar sunt mai puțin atras de acțiunile practice în care mă angajez (lucrul cu un grup de studenți, televiziune, cărți și orice altceva) și sunt atras mai mult de un studiu inteior mai profund al materialului.

Dar probabil nevoile lumii și vremurile mă împing spre acțiuni practice. Chiar și Rabaş mi-a spus asta.

Deci nu este nimic de făcut. Fiecare are propria sa misiune și trebuie împlinită. Nu văd nimic măreț în misiunea mea. Nu cred că este vizibilă în mine, că mă mândresc cu ea sau că mă prețuiesc pentru ceea ce fac. Nu există așa ceva în Cabala, astfel de lucruri sunt eliminate imediat.

Faptul este că întregul spațiu este umplut doar de Creator; în timp ce tu te dizolvi în El, “Eu-ul” tău nu este al tău. Un cabalist poate spune doar că îndeplineşte voința Creatorului și asta este tot. El nu are propria sa dorință, ei nu se au pe ei înșiși, deoarece dorința lor se aliniază deja cu dorința Creatorului.

Întrebare: Aţi spus că sunteţi atras de un studiu interior mai profund al materialului. Ce vreţi să spuneţi?

Răspuns: Personal, aș studia mult mai profund materialul cabalist. Nu știu dacă l-aș putea descrie așa cum a făcut Baal HaSulam în Studiul celor zece Sfirot sau în articolele sale. Este foarte posibil să nu fi putut. Dar sunt atras de o analiză mai profundă, de a dezvălui conexiuni, nu de a le dezvălui lumii, ci în primul rând mie însumi. Îmi este greu să exprim asta.

De exemplu, pentru a prezenta metodologia în felul în care a făcut-o rabinul Şimon în Cartea Zohar, dar pentru a o descrie într-un mod care este mai aproape de noi, de oameni – mai mult emoțional, mai psihologic.

Din păcate, din lipsă de timp, nu mă pot angaja în asta.

Din KabTV “Am primit un apel. Misiunea unui om” 14/07/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Fericirea este împlinirea celor mai profunde dorințe ale unui om. De regulă, apare în contrast cu un sentiment de nemulțumire.

De exemplu: foamea aduce plăcere din mâncare, separarea duce la bucuria reîntâlnirii cu persoana iubită și așa mai departe. Cu alte cuvinte, suntem construiți în așa fel încât să putem experimenta pozitivul doar prin negativ.

Acest lucru ridică întrebarea: “Chiar ar trebui să ne străduim pentru fericire dacă trebuie să trecem mai întâi prin suferință pentru a ne simți mai târziu fericiți?”

Faptul este că metoda cabalistă permite unui om să experimenteze fericirea simultan cu sentimentul de lipsă. Adică, în momentul în care gust ceva, simt atât dor după acel gust, cât și împlinirea lui.

Nu trebuie să separ acest lucru în timp, mai întâi suferind și apoi primind. Acesta este motivul pentru care pentru oamenii angajați în practică spirituală, nu se pune problema de timp. Ei există dincolo de el, trăind simultan stări de suferință și împlinire, foame și sațietate.

Aceasta este înțelepciunea Cabala: înțelepciunea de a primi! Ea învață omul să primească ceea ce dorește, nu într-o lună sau într-un an, ci chiar în momentul dorinței. În același timp, două stări aparent opuse, minus și plus, coexistă în armonie.

În lumea noastră, acest lucru nu există. Aici, există un mare minus, și aproape niciodată nu primim plusul. Dar conform metodei cabaliste, însuși actul de a primi plăcerea trezește în noi atât dorința pentru aceasta, cât și împlinirea ei.

Întrebare: Dar cum putem realiza asta? Cum putem deveni cu adevărat fericiți în această lume?

Răspuns: Acest lucru este posibil numai atunci când sunt împlinit, nu independent, ci prin alții. Acesta este brevetul fericirii, pentru că niciodată eu nu mă pot împlini singur cu adevărat. Totuși, dacă simt și absorb dorințele altora, atunci împlinindu-le, mă împlinesc pe mine, deoarece dorințele lor devin ale mele. Se dovedește că mă împlinesc existând în ceilalți.

Secretul este că ies în afara mea, descopăr dorințe dincolo de mine, le accept ca fiind ale mele și le împlinesc. Adică atât dorința, cât și împlinirea ei există în afara mea, dar tocmai asta constituie sufletul meu.

Întrebare: Înseamnă asta că îndeplinim și dorințele corporale ale unui om?

Răspuns: Satisfacem toate dorințele unui om, dar numai într-o anumită măsură. Dorințele corporale sunt îndeplinite doar în măsura necesară existenței și nu mai mult. Dar dorințele spirituale sunt împlinite în măsura în care ne străduim să ne ridicăm împreună, deoarece ascensiunea mea și ascensiunea lui sunt interconectate și se completează reciproc.

Astfel, îndeplinirea dorințelor altora ne oferă un sentiment de fericire.

Din KabTV “ Scurte poveşti” 22/10/14, partea a 2-a

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii pot să înnebunească pur și simplu atunci când joacă un joc, deoarece devin atât de absorbiți de joc încât pot rămâne zile întregi fără să se desprindă de el. Acest lucru este valabil mai ales pentru generația actual, care practic trăiește pe internet.

Cum putem crea același nivel de implicare în dezvoltarea spirituală? Nu prin forţă, ci prezentând-o ca pe o bomboană delicioasă care te atrage în interior.

Răspuns: Intră în dezvoltarea spirituală și vei vedea că este cel mai captivant joc. Este jocul vieții, un joc cu Creatorul! Tu îl poți crea!

Orice joc este o imitație slabă a ceea ce îți oferă Cabala: capacitatea de a crea, de a schimba și de a modela singur lucrurile. De aceea suntem atât de absorbiți de jocuri. Pentru că ele conțin un act de creație, chiar de distrugere, nu contează. Dar este creație; faci ceva nou. Ești într-un fel, stăpânul, ai putere în mâini, alegere, tensiune, bucurie, rezoluție, un fel de extaz.

Toate acestea sunt mici fragmente ale procesului pe care ți-l oferă Cabala atunci când obții capacitatea de a schimba lumile din tine. Este un joc cu care niciun computer nu se poate compara!

Mă așez în fața textului Cărții Zohar de la care tocmai mi-ai distras atenția și aștept doar un singur lucru – să termini să-mi vorbești ca să mă pot întoarce la el. Și așa este pentru 20 de ore pe zi.

Fac pauze scurte ca să merg, să mănânc, să fac ceva când este necesar doar pentru a mă întreține. Dar în restul timpului, sunt gata să fiu în el. Este un proces atât de fascinant, un drum încântător și neașteptat pe care nimic altceva nu îl poate înlocui!

În tinerețe, am locuit în Leningrad și am fost ca orice alt student: cu fete, Preferință (un joc de cărți), petreceri, cântece și excursii. Am lucrat voluntar ca inginer de sunet pentru o trupă rock numită Nomads. Odată am câștigat chiar primul loc în orașul nostru.

Dar atingerea spirituală nu poate fi comparată cu nimic! Într-un joc pe calculator, vi se oferă mai multe posibilități decât în ​​viața obișnuită, reală. Trebuie să mergi undeva, să te târăști, să faci ceva. În cele din urmă, totul este dificil și necesită destul de mult timp înainte de a realiza ceva.

Acest lucru nu este pentru egoismul nostru, care vrea totul chiar acum, imediat, cât mai curând posibil, mult mai luminos și într-o manieră controlată. De aceea, totul s-a mutat în lumea computerelor virtuale.

Dar aici, în lumea spirituală, totul este de miliarde de ori mai strălucitor. Și nu este un joc, nu este o iluzie – opreşti computerul și dispare. Lumea virtuală a fost creată de cineva fie pentru a câștiga bani din ea, fie pentru că lor înșile le place să se joace.

Dar în spiritualitate, nu te joci. Tu construiești, creezi! Ai fost făcut pentru asta! Aceasta este cea mai naturală împlinire, cea mai vie experiență pe care o poți avea! Nu se poate compara cu nimic. Lumea noastră, cu toate momelile ei? Eu sunt doar…

De aceea, după toate obsesiile legate de computere, următorul nivel este doar Cabala, doar introducerea omului în lumea spirituală reală. În caz contrar, se vor îneca într-o lume ireală, virtuală, și nu vor avea nevoie decât de o pastilă narcotică pentru a se scufunda în computerul lor și asta este tot. Și exact așa va fi – prin realizarea răului, prin recunoașterea înșelăciunii acelor ţinte.

Din KabTV „Am primit un apel. Un joc cu prețul vieții” 29.07.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Încercăm în mod constant să ne conectăm. Toată lumea este epuizată și nu știe cum să o facă. Şi dvs.spuneţi: „Este simplu, oameni buni! Care este problema? Doar conectați-vă și asta este.”

Răspuns: Problema este că omul nu poate localiza acel punct interior din sine, “eu-ul” lui spiritual, punctul din inimă, care este o parte a Creatorului de sus și există în interiorul său. Altfel, el nu ar fi aici.

Cercul nostru este format din indivizi aleși din întreaga lume care se simt atrași de atingerea Creatorul și a esenței vieții.

Eu încerc să-i ridic astfel încât să poată extrage acest punct, să-l separe de învelișul lor corporal și de orice altceva și să-l conecteze cu punctele prietenilor lor. Numai atunci vor fi capabili să formeze un vas spiritual.

Pe măsură ce încearcă să-și conecteze punctele, ei își vor da seama că nu o pot face singuri și vor fi obligați să cheme Forța superioară pentru a-i conecta. Atunci ei vor simți Forța superioară, Creatorul din ei înșiși, în măsura conexiunii lor \ unul cu celălalt și cu El. Această stare este deja spirituală.

Din KabTV “Am primit un apel. Calităţile unui prieten” 18/07/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→