Întrebare: Ce se întâmplă cu un om când se izolează și este lăsat singur cu gândurile sale?

Răspuns: Depinde de om și de scopul pentru care caută singurătatea. Dacă el tinde spre un scop spiritual special, atunci nu contează prea mult dacă se izolează în mijlocul Manhattanului sau într-un deșert adevărat.

Întrebare: Dacă un om merge în deșert cu intenţia de a-și limpezi gândurile și de a-și asculta vocea interioară, există vreo șansă să înțeleagă cine este el cu adevărat?

Răspuns: Dacă un grup de oameni merge în deșert, departe de restul lumii, pentru a atinge un scop spiritual interior comun, atunci o astfel de singurătate are cu siguranță sens. Fără îndoială, deșertul este un loc mai potrivit pentru asta decât o pădure, deoarece este tăcut, gol.

Deșertul lasă omul fără iluzii, îi arată absolut clar că nimic bun nu poate ieși din viața de acolo, așa cum nimic bun nu vine din viața umană obișnuită. De aceea, în deșert ne simțim în armonie cu natura.

Iubesc deșertul pentru că acolo nu ai decât pământ și cer, mai ales noaptea. Asta dă omului o stare de spirit, o impresie și o simţire specială, mai ales când mulți oameni sunt acolo împreună, căutând sensul vieții. Apoi, deșertul și cerurile încep să le vorbească, arătându-le: “Asta este tot ce există, iar tu ești aici singur în acest vid gol. Caută deci, sursa ascunsă a vieții!”

Întrebare: Vorbiţi despre un grup de cabaliști care merg în deșert cu un scop special. Dar dacă un om obișnuit se izolează în deșert, există vreo șansă ca el să-și descopere esența interioară?

Răspuns: De unul singur, este imposibil. Cred că, chiar și Tora, atunci când vorbește despre Avraam, Isaac, Iacov și Moise, se referă la grupuri întregi. Pentru că un singur om nu poate fi spiritual; nu există în raport cu spiritualitatea ca element separat, ci doar în legătură cu ceilalți, ideal nu mai puțin de zece.

Întrebare: Nu este o contradicție: „singurătate într-un grup”? Nu este fie singurătate, fie un grup, una sau alta?

Răspuns: Singurătatea este posibilă doar în cadrul unui grup! Pentru că singurătatea individului este doar un act animalic, izolare fizică a corpului. Dar singurătatea în cadrul unui grup este singurătate spirituală.

Fiind conectați unii cu alții, începem să dezvăluim cât de mult ne lipsește sensul vieții și forța care o susține.

Din KabTV „Viaţă nouă 925 – Singurătate interioară”, 28.11.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă omul este împărțit în două, între egoism și punctul din inimă, cum poate construi un mecanism care să-i dea constant puterea de a fi de partea corectă și nu de partea înclinaţiei rele?

Răspuns: Cum poate omul să construiască un mecanism care să ne ajute să atingem sentimentul de garanție reciprocă (Arvut)? Tocmai asta construim. Este grupul.

Dintre toate calitățile mele interioare și toate condițiile externe care mă înconjoară, singurul lucru în care pot acționa liber este alegerea mediului meu. Din pricina caracterului meu și a tuturor calităților mele care sunt predeterminate pentru mine. Iar societatea, dacă nu o aleg eu, acționează asupra mea așa cum dorește. Sunt în puterea ei, și fie că îmi place sau nu, absorb totul din ea.

Se dovedește că sunt capabil să fac o alegere atunci când mi se oferă o astfel de oportunitate de sus și depun eforturi în acest sens. Numai asta se numește liberă alegere.

Fie aleg un mediu bun care mă duce spre garanția reciprocă și corectarea finală (Gmar Tikun), fie sunt o păpuşă, o marionetă, complet lipsită de liber arbitru, și în acest caz, nu există recompensă, pedeapsă, nimeni căruia să-i ceri și nimeni căruia să mă plâng. Totul curge conform naturii.

Așadar, cine este păcătosul? Cel care vrea să devină drept. Cine are liberă alegere? Doar cabaliștii. Și restul? Restul sunt ca animalele. După cum este scris: “El este precum fiarele care pier.” (Psalmul 49:13). Nu este nimic de cerut de la ei; nu au de ales, pentru că așa sunt stabilite legile: fie alegi garanția reciprocă, fie nu.

Vă amintiți cum se țineau alegerile în Uniunea Sovietică?

– „Alegem primarul orașului!” – „Câți candidați sunt?” – „Unul!”

La fel este și cu Creatorul. Dacă este adevărul, trebuie să fie unul. Nu zece! Ce înseamnă zece candidați? Înseamnă nouă mincinoși și unul cinstit. Dar ideea în sine este corectă.

Nu alegi unul din zece. Ideea este diferită: există un singur Adevăr, iar tu decizi dacă Îl alegi cu adevărat. În esență, prin alegerea ta te examinezi pe tine însuți, dacă intenționezi cu adevărat să “votezi” confirmând faptul că ești de acord cu starea corectată. Aceasta se numește alegere.

Din Lecția zilnică de Cabala 7/5/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanţie reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În articolul “Arvut”, se spune că fiecare individ din popor a fost întrebat dacă este de acord să accepte Tora, și mai departe, este scris că, dacă chiar și un singur om nu este de acord, atunci nimeni nu poate îndeplini condiția Arvut [garanţie reciprocă].

Răspuns: Ideea este că, chiar și la corectarea finală (Gmar Tikun), va rămâne un anumit nivel de oameni care pur și simplu nu vor simți ceea ce li se cere. Ei vor spune: “Bine, sunt de acord. Dacă va fi nevoie, voi merge împreună cu voi.”

Nu este vorba că în ei se trezeşte vreo conștientizare sau un simţ al necesităţii, deoarece prin natura lor, sunt incapabili de asta. Acesta este pur și simplu nivelul lor.

Cu toate acestea, și ei vor simți perfecțiunea și eternitatea. Doar nivelul lor de participare la Arvut general va fi ceva de genul: “Bine, voi semna. Ceea ce semnez nu contează.” Există astfel de tipuri de oameni care sunt atât de aproape de nivelul mineral.

Cu alte cuvinte, corectarea se întâmplă treptat, atât în cantitate, cât și în calitate. Dacă vorbim acum despre corectarea Kelim cu Aviut de Şoreş, atunci să luăm în considerare cine aparține acestui nivel. Câți sunt în lume? Apoi vine Aviut Alef. Aviut Alef poate include să spunem, o jumătate de miliard de oameni. Aviut Bet, două miliarde. Și așa mai departe.

Din Lecția zilnică de Cabala 07/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanţie reciprocă)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce a fost scrisă Cartea Zohar, un comentariu la Tora? Nu a fost suficientă Tora scrisă de Moise?

Răspuns: Nu, Cartea Zohar a fost scrisă după căderea celui de-al Doilea Templu, de la nivelul la care se aflau autorii Cărții Zohar, pentru ca aceștia să poată atinge starea supremă. Așa se spune în Cartea Zohar.

A fost ultima generație după care s-a instalat întunericul.

Cartea Zohar este destinată nouă, în starea noastră actuală, pentru a începe să ne ridicăm la corectarea finală cu ajutorul ei.

Întrebare: Literal, în același timp a fost scrisă Mișna, care este studiată până în ziua de azi, și nu a fost ascunsă. După câteva sute de ani, scrierea Talmudului a fost finalizată și toată lumea o studiază și ea. Dar Cartea Zohar a fost ascunsă. Prin ce sunt acestea diferite?

Răspuns: Adevărul este: Cartea Zohar este scrisă într-un limbaj special. Descrie sistemul Lumii superioare, cum îl putem aborda și ce trebuie să facem.

La fel ca știința Cabala, nu trebuia să fie revelată timp de 2.000 de ani de la căderea celui de-al Doilea Templu până în zilele noastre.

Această stare de “2000 de ani” este numită “exil din spiritualitate”, când a existat o respingere în dărâmarea Templului și o coborâre la nivelul lumii noastre, adică în cea mai întunecată stare, de la care trebuie să începem să atingem cea mai înaltă stare.

Pentru aceasta, avem nevoie de îndrumare, care este Cartea Zohar. Toți cabaliștii au crescut cu ea.

Întrebare: Dacă cineva începe să citească Cartea Zohar, Talmud-ul sau Mișna astăzi, nu ar înțelege niciun cuvânt din ele. De ce a fost ascunsă Cartea Zohar, dar restul nu?

Răspuns: Cartea Zohar este scrisă în limba Cabala. De aceea a fost ascunsă.

În plus, a fost scrisă într-o stare de elevare spirituală. Autorii săi au fost zece discipoli ai rabinului Șimon, marele cabalist, care i-a adus împreună, i-a unit și le-a explicat cum să atingă Lumea superioară. Tot ce a fost revelat în conexiunile lor, au scris. Aceasta a devenit Cartea Zohar.

Mișna și Talmud-ul vorbesc despre gradele superioare, dar într-un mod mai obscur, alegoric. Prin urmare, cei care le studiază cred că vorbesc despre lumea noastră. Aceasta este, în primul rând.

În al doilea rând, oamenii care au scris Mișna și Talmud-ul nu au fost la același nivel de realizare ca autorii Cărții Zohar. Există o mare diferență.

După cum notează Baal HaSulam, cei care au scris Cartea Zohar au fost la nivelul celui de-al Treilea Templu, adică la cel mai înalt nivel de realizare.

Din Lecția zilnică de Cabala din 23.07.2017, „Lanțul cunoașterii lung de 57 de secole. Istoria metodei Cabala”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→