“Altruismul” oamenilor idealişti
În lumea noastră, omul este incapabil să se împlinească pe sine, așa căci, cum ar putea el să-i împlinească pe ceilalți? Este complet imposibil.
Vedem oameni idealiști care sunt implicați în acest lucru, cei care își doresc cu adevărat binele lumii. Există aproximativ 10% dintre oameni care obțin plăcere din dăruire. Aceștia sunt așa-numiții altruiști. Așa-numiți pentru că se împlinesc pe ei înșiși într-un mod natural. Sunt construiți în așa fel încât se bucură de dăruire și de aceea dăruiesc.
Putem vedea la ce duc acțiunile lor. Chiar fac bine cuiva? Și chiar dacă ni se pare că “îndulcesc” cumva suferința unui om, este acesta cu adevărat un bine? La urma urmei, suferința este trimisă în cele din urmă de sus pentru a împinge omul spre analiză și muncă interioară. Și poate că, prin acțiunile lor, acești altruiști pot împiedica de fapt omul? Aceasta este o întrebare serioasă.
Pentru a îndeplini regula “Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, trebuie, în primul rând, să oferim tuturor o înțelegere a modului în care fiecare om poate fi împlinit prin dăruirea față de ceilalți.
Și când omul începe să înțeleagă legea dăruirii și a garanţiei reciproce, începe în mod natural să trăiască în așa fel încât să nu aibă nevoie de nimic dincolo de ceea ce este necesar pentru existența sa. Pur și simplu așa este viața lui, și tot restul din viața sa este îndreptat spre diseminare și dăruirea surplusului său către locul unde viața sa își are acum cu adevărat reședința – în afara lui însuși.
Poate că nu vedem acest lucru ca dăruire, dar o și facem într-o măsură mai mare sau mai mică. Ne îndreptăm tot timpul și toate surplusurile, toate eforturile și gândurile noastre, toată energia noastră către diseminare.
Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”
Întrebare:
Ne aflăm acum într-un moment în care lumea este pregătită să îmbrățișeze
Gândul creației include totul, chiar și pe mine, dar eu însumi mă străduiesc să-l ating.
Întrebare: