Category Archives: Evolutie

Smerenia liderului

Observație: Una dintre cele mai importante calități ale conducătorilor biblici a fost smerenia.

Comentariul meu: Acest lucru este inerent tuturor oamenilor mari care se percep nu ca ceva existent, ci ca ceva existent de dragul a ceva. Ei trăiesc de dragul ideii superioare. Prin urmare, ei nu percep un individ ca având o valoare proprie.

Un lider este umil pentru că înțelege că calitățile de conducător îi sunt date de natură și, prin urmare, nu le atribuie lui însuși.

Neavând nimic din lume ca fiind mai înalt decât ideea, el se vede pe sine ca conducător al maselor. Și masele pot fi doar implementatorii săi.

Din emisiunea Kab TV  „Abilitati de management”, 11.06.2020

Singurul sistem superior de educație

Dacă nu cerem dorințe corectate, atunci Creatorul tot ne va revela dorințe, însă ele vor fi cele corupte în conformitate cu cererea noastră coruptă.

La fel ca atunci când un copil cere mamei sale ceva nenecesar și chiar un pic dăunător. Ea îi dă un pic din ceea ce cere, astfel încât copilul este convins că cererea lui este greșită, nu e bună și trebuie schimbată.

Așa îl învață, iar aceasta este felul corect de a învăța. Până la urmă, mama nu îi spune copiluli direct, susținând categoric: “Nu, nu ai voie asta!” Ea spune: “Vrei să-l primești? Am să îți dau un pic ca să te fac să simți că nu este bine și să înțelegi că ceea ce te sfătuiesc este mai bine pentru tine”.

În această formă, mama învață copilul că ea înțelege mai bine ce este bine pentru el și că el ar trebui să asculte sfatul ei în viitor. Dată viitoare va ști ce să ceară.

Încearcă să tratezi copii tăi și pe tine în acest fel și vei învăța și înțelege cum ne tratează Creatorul. Toate acestea se vor dezvălui în fața ta că un singur sistem superior de educație în conformitate cu care Creatorul ne învață. Tora este concepută pentru a ne educa să fim creaturi exaltate, eterne și perfecte și, cel mai important, conectate.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 10/13/20, “Bereshit

Somnolență sau insomnie?

Întrebare: Una dintre bolile umanității este acum o problemă cu somnul, fie insomnia, fie somnolența. Cum ne ocupăm de asta?

Răspuns: Nu cred că ar trebui să tratăm acest lucru ca pe o problemă. Pur și simplu mergi cu fluxul cât poți și treptat corpul tău va afla cum trebuie să se adapteze la această stare.

Aici trebuie doar să te dedici stilului de viață corect, normal, nu prea mult exercițiu, nici prea multă lene. Apoi veți vedea cum durata de somn pe care o obțineți este suficientă pentru dvs.

Deci, dacă dormi cinci ore? Este in regula; înseamnă că nu ai nevoie de mai mult somn. Și, dacă este necesar, corpul va face ajustări.

Din „Kabbalah Express” KabTV din 01.09.2020

Ghid pentru mesele rotunde, partea 16

Un joc ca un model al stării viitoare

Întrebare: Tu spui că joaca ajută să se creeze un model al stării viitoare. Ai putea să descrii ce este acest model? Ce forțe invocăm prin asta?

Răspuns: Dacă noi jucăm corect și ne străduim să ajungem la singura decizie corectă, atunci aducem în echilibru forțele naturii. Asta înseamnă că jucăm starea noastră perfectă.

Întrebare: Să spunem că vrem să luăm o decizie. Pentru a face asta, ne imaginăm care ar trebui să fie soluția optimă și încercăm să ajungem la ea. Încercăm să prezentăm origanizarea noastră cu o treaptă mai sus și ne jucăm în această stare. Ce se întâmplă atunci?

Răspuns: Tu practic te tragi pe tine însuti în sus spre ea. Invoci forțe care apoi te vor dezvolta la această stare.

Întrebare: Rezultă că sunt anumite forțe secrete în natură care sunt stabilite în ea în potențial?

Răspuns: Totul este stabilit în natură, toate stările noastre viitoare. Astfel, prin joc, noi le chemăm.

Întrebare: Cum știu oamenii care este starea lor viitoare? Ar trebui să își imagineze cum le-ar plăcea să o perceapă?

Răspuns: Nu contează cum se joacă; principalul lucru este să se joace. La fel cum se dezvoltă copiii când se joacă, la fel ne dezvoltăm și noi, dar nu realizăm asta. Întreaga viață este un joc.

De pe KabTV “Abilități de management” 7/9/20

Cum să scapi de ură

Remarcă: Uneori am un sentiment că realitatea este mult mai senzuală, puternică decât orice film, orice scenariu. Acum am să citesc scrisoarea care îți este adresată.

Dragă Michael Laitman,

Numele meu este Stanislav. Ascult emisiunile tale și nu ratez niciuna dintre ele. Și totul este mulțumită soției mele. Am trăit în armonie perfectă cu ea pentru 28 de ani. Nu am avut niciun copil, așa că am adoptat un fiu. L-am crescut. L-am iubit foarte mult, în special soția mea, care l-a adorat.

În timpul coronavirusului noi am fost foarte atenți. Soția mea și cu mine am putut să lucrăm de acasă și am ascultat emisiunile tale. Am fost de acord cu tine. Însă fiul nostru a luat-o că pe o provocare. A ieșit afară, nu a purtat o mască, a râs de noi. Nu am putut să îi explicăm nimic, nu a ascultat.

Ca rezultat, el ne-a infectat. Eu am trecut prin această boală cu ușurință, soția mea a fost foarte bolnavă. A murit acum două luni.

Nu pot să mă uit la fiul meu, îl urăsc! Înțeleg că este imposibil să o aduc înapoi pe soția mea și nu vreau să trăiesc cu această ură pentru fiul meu, în special deoarece se simte vinovat, văd asta. Dar nu mă pot ajuta pe mine însumi. Mă uit la el, îmi feresc ochii și încerc să nu țip la el. Nu este nicio iubire în interiorul meu, nicio iubire! Cum o iau înapoi? Ce să fac? Cum pot să îl iert? Nu știu. Ajută-mă!”

Eu doar simt ce iad este în interiorul unei persoane.

Comentariul meu: El trebuie să înțeleagă că toate acestea vin doar de pe cel mai înalt nivel, de la cea mai înaltă decizie și prin urmare fiul în mod absolut nu trebuie învinuit!

Remarcă: Îmi este teamă că este greu pentru cineva în această stare să audă asta.

Comentariul meu: Nu contează. El trebuie să audă, deoarece îl va salva de ură până la urmă. Și ura este lucrul greșit.

Remarcă: Simte că ura îl mănâncă. Vrea să scape de ea și nu poate.

Comentariul meu: Așadar, i se poate spune că totul vine de sus și prin urmare niciunul dintre noi nu este de vină pentru nimic, cu excepția unui singur lucru, că noi nu recunoaștem greșelile noastre. Noi trebuie să învățăm din ele. Învățăm ce revelează Creatorul.

Întrebare: Care este greșeala lui acum?

Răspuns: Ar trebui să-și spună: “Suficient!”. Trebuie să ridice gândul la nivelul acțiunii. Nu poate să continue așa, nu este corect. Se mânâncă pe el însuși și totul în jurul său.

Întrebare: Ai avut vreodată o stare unde ai urât atât de mult încât totul doar arde?

Răspuns: Da, până la realizarea că nu este corect.

Întrebare: Deci el trebuie să o simtă? Care este primul meu gând?

Răspuns: “Nu este nimeni în afară de El!” Trebuie să atribui toate astea Creatorului, indiferent ce este! Acolo, la nivelul Lui, sunt toate soluțiile. Absolut totul! În legătură cu această femeie sărmană și fiul ei și holocaustul și crimele și toate lucrurile teribile care se întâmplă în lumea noastră.

Totul este la cel mai înalt nivel. Trebuie să te duci acolo sus și apoi vei vedea că totul este invers. Rezultă că asta nu este vreun fel de cruzime supremă, aceasta este cea mai înaltă milă.

Întrebare: Deci asta nu este o pedeapsă ci milă?

Răspuns: Da. Este imposibil să îți imaginezi toate astea. Ar trebui să începem să ascultăm asta încet acum, mai târziu o vom realiza.

Întrebare: Asta îi este dată omului în măsura în care poate să îndure?

Răspuns: A îndura nu este o mare scofală. Este ca și cum îi dai pastile de durere și el îndură totul. Nu este necesar să îndure la acest nivel ci atunci când vede și înțelege întreagă creație de la început la final și poate să o justifice de partea Creatorului. În măsura în care este echivalent cu Creatorul el poate să justifice tot ce se întâmplă. Absolut totul!

Altfel se va angaja în critica de sine. Cât de mulți oameni își reproșează lor înșiși pentru tot ce au făcut în viață!

Remarcă: Uite cât de multă ură este în lume. Lumea este construită pe ură.

Comentariul meu: De fapt noi vom vedea că asta nu este ură ci iubire. Opusul este adevărat. Nu este nicio nevoie să continuăm să cultivăm ura.

De pe KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 7/27/20

Educația mai întâi, apoi unificarea

Baal HaSulam, „Națiunea”: Acesta este motivul pentru care am spus că trebuie să stabilim pentru noi înșine o educație specială printr-o difuzare pe scară largă, pentru a insufla fiecăruia dintre noi un sentiment de iubire națională, atât de la o persoană la alta, cât și de la indivizi la întreg, pentru a redescoperi iubirea națională care a fost insuflată în noi încă din vremea când eram pe pământul nostru ca națiune printre națiuni.

Această muncă precede pe toate celelalte pentru că, pe lângă faptul că este baza, oferă statură și succese tuturor celorlalte acțiuni pe care dorim să le întreprindem în acest domeniu.

Cel mai important este educarea și creșterea acelor oameni (fragmente ale sufletului spart) care vin în Israel, astfel încât să înțeleagă care este misiunea lor principală. Trăind în această țară, ei trebuie să-și dea seama că sarcina lor este să se unească în ciuda tuturor diferențelor, care sunt uriașe printre evrei, astfel încât, deasupra tuturor așa-numitelor fărădelegi, să se formeze iubirea.

Observație: În principiu, Baal HaSulam spune că mass-media trebuie să lucreze la unirea oamenilor și nu la separarea lor, așa cum se întâmplă astăzi.

Comentariul meu: Cel mai important nu este nici măcar unificarea, ci educația. Unificarea se va întâmpla atunci când oamenii vor înțelege cine sunt, care este natura lor și la ce stare ar trebui să ajungă.

Din „Analiza sistematică a dezvoltării poporului Israel” KabTV 25.11.19

Contacte cu întreaga omenire

Întrebare: De-a lungul vieții, omul întâlnește multe alte persoane. Se poate întâlni astăzi cu mai mulți oameni într-o săptămână decât ar fi făcut-o pe parcursul întregii sale vieți de acum 100 de ani. Pentru ce? Ce ne oferă aceste contacte?

Răspuns: Ideea este că nu știm cu ce avem de-a face. Ne întâlnim aparent întâmplător, în mod arbitrar. Dar nu este așa.

Trebuie să ne dăm seama că toate contactele dintre noi sunt evaluate în conformitate cu influența unei dorințe comune asupra noastră, care include nivelurile neînsuflețite, vegetative, animate și umane care s-au dezvoltat de-a lungul istoriei omului și societății. Nimic nu se întâmplă aleator.

Prin urmare, trebuie să ne realizăm contactele astfel încât să obținem în cele din urmă o conexiune absolută între toți purtătorii de dorințe fundamentale.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 30.07.2020

Cum să resist la stres?

Întrebare: Stresul este numit boala secolului 21. Potrivit unor cercetări, 40% din populația Pământului are nevoie de ajutor în privința stresului, anxietății și așa mai departe. Cum poate o persoană să evite sau să reziste la stres, anxietate și incertitudine cu privire la viitor?

Răspuns: Acest lucru se întâmplă de obicei atunci când o persoană înțelege cine îl controlează, cine îl conduce și în ce măsură se poate poziționa corect cu forța care îl dezvoltă. Atunci nu va avea griji și probleme. El va fi complet în interiorul sistemului care îl controlează și va merge împreună cu acesta.

Observație: Dar când o persoană se așteaptă la ceva bun, este încă sub stres.

Comentariul meu: Trebuie să înțeleagă ce înseamnă să aștepți bun sau rău, de la cine să aștepți, când și cum. Se poate afla acest lucru numai prin studierea metodei de control al naturii. Prin urmare, nimic nu va ajuta aici, cu excepția unei educații serioase care este oferită în cursurile noastre.

Din „Kabbalah Express” de pe KabTV, 01.09.2020

“Cu lumea alergând spre prăpastie, unde este adultul responsabil?” (Linkedin)


Noul meu articol pe Linkedin “Cu lumea alergând spre prăpastie, unde este adultul responsabil?

Incendiul Complex din august a ars deja mai mult teren decât toate incendiile înregistrate în California între 1932 și 1999, combinate! Încă mai arde. De la începutul secolului au existat peste 7.000 de dezastre naturale majore, care au afectat 4 miliarde de oameni. În cei douăzeci de ani care au precedat începutul secolului, au existat doar jumătate din dezastre. În mod clar, planeta Pământ accelerează spre marginea prăpastiei și nimeni nu încearcă să fie adultul responsabil.

Dacă alegem solidaritatea în locul înstrăinării, vom scăpa de virus în cel mai scurt timp. Mai bine încă, vom scăpa de toate necazurile care afectează lumea de la est la vest și de la nord la sud. Tot ceea ce facem, care dăunează lumii, este rezultatul dorinței noastre de a fi superiori celorlalți.

Inițial, coronavirusul ne-a încetinit, dar acum și el a devenit un cataclism global în sine. Mai rău încă, din moment ce cunoaștem deja tendința, știm că lucrurile nu se vor îndrepta spre mai bine. Nu putem face nimic?

De fapt, putem face multe. Lumea este așa cum este, pentru că toată lumea se gândește doar la el însuşi sau la ea însăşi. Dacă fiecare celulă din corpul nostru s-ar gândi doar la sine, am muri în câteva secunde. Aceasta este ceea ce facem planetei noastre, casei noastre. O ucidem.

De asemenea, nu ne putem aștepta la nimic de la liderii noștri, deoarece liderii noștri reflectă societatea noastră. Într-o societate egoistă, cei mai egoiști oameni ajung la vârf. Într-o societate amabilă, cei mai amabili sunt în top. Deci, dacă vrem să avem o lume diferită, trebuie să ne schimbăm și să ne ajutăm reciproc în acest proces.

Nu trebuie să căutăm pe cineva care să ne spună ce să facem; trebuie să ne amintim pur și simplu că suntem cu toții părți ale unui singur sistem. Fiecare dintre noi, care acționează în opoziţie cu bunăstarea sistemului, îi rănește pe toți ceilalți și, în cele din urmă, pe sine.

Nu este nevoie de transformări majore pentru a schimba lumea; pur și simplu necesită conștientizare. Cu toții avem nevoie să mâncăm, să mergem în diverse locuri, să muncim și să ne trăim viața. Dar nu trebuie să ne definim succesul prin superioritatea noastră față de ceilalți. De asemenea, nu trebuie să concurăm; putem în schimb, alege să cooperăm. Suntem oameni liberi; putem decide ce fel de oameni vrem să fim și ce fel de societate dorim să construim.

Dacă alegem solidaritatea în locul înstrăinării, vom scăpa de virus în cel mai scurt timp. Mai bine încă, vom scăpa de toate necazurile care afectează lumea de la est la vest și de la nord la sud. Tot ceea ce facem, care dăunează lumii, este rezultatul dorinței noastre de a fi superiori celorlalți. Dacă am lua doar ceea ce ne trebuie pentru a ne face o viață bună, ar fi abundență pentru toată lumea și nu am fi epuizat și poluat pământul. Consumul și reînnoirea ar fi în echilibru și am duce o viață sigură și plăcută.

Dar toate acele lucruri mărețe nu se vor întâmpla decât dacă devenim noi înşine adulți responsabili. Trăim într-un moment în care toată lumea este responsabilă pentru toți ceilalți. Responsabilitatea diferențiază un adult de un copil. Am crescut și trebuie să ne jucăm rolul.

Nu trebuie să mergem prea departe; putem începe cu familia și prietenii noștri, cercurile cele mai apropiate de noi. Tendința de a ne păsa va veni din urmă. Toată lumea are nevoie de ea; este marfa cea mai necesară astăzi. Și, cel mai bine, nu trebuie să ne facem griji cu privire la epuizarea ei, deoarece se regenerează. Cu cât dai mai mult din ea, cu atât ţi se întoarce mai mult de la ceilalți.

Nu vorbesc despre zâmbete politicoase sau curtoazie. Vorbesc despre responsabilitate, responsabilitatea unuia pentru celălalt. Vorbesc despre faptul că, dacă nu acționăm în mod responsabil, vom ucide pur și simplu mulți dintre semenii noștri și, eventual, pe noi înșine. Există tot atâtea moduri de a acționa în mod responsabil, câţi oameni există. Fiecare dintre noi are nevoie de altceva, dar dacă mai degrabă ne gândim la noi înșine ca la o comunitate, decât ca la indivizi izolați, cu toții vom fi mai bine. De fapt, doar de asta avem nevoie pentru a ne salva pe noi înșine, planeta noastră și viitorul copiilor noștri.

“Sfârşitul închiderii, dar finalul nu se vede la orizont” (Linkedin)


Noul meu articol pe Linkedin “Sfârşitul închiderii, dar finalul nu se vede la orizont

Plini de furie, frustrare și ură reciprocă, cultivate cu pasiune de-a lungul săptămânilor de închidere, locuitorii statului Israel încep să-și reia viața, dacă poți să o numiți așa. Nimeni nu are speranță. Toată lumea știe că următoarea închidere este chiar după colț, deoarece toată lumea știe că acum, după ce închiderea a fost ușurată, numărul de noi cazuri confirmate va crește din nou, provocând un al treilea val de focar Covid-19 și un al treilea blocaj, fără să vedem un sfârșit la orizont. La urma urmei, dacă nimeni nu va respecta regulile simple de distanțare socială și purtarea măștilor, nu este nimic care să împiedice revenirea virusului.

După cum am avertizat de la începutul epidemiei, Covid-19 nu este aici doar pentru a rămâne, ci va deveni din ce în ce mai sinistru, în sincronizare cu reticența noastră de a ne schimba atitudinea unul față de celălalt.

Doar noi înșine suntem de vină pentru epidemie, dar dăm vina pe toți ceilalți. Nu trebuie să citiți statisticile pandemiei pentru a ști că Israelul este o societate bolnavă, dar Covid-19 nu este boala sa cea mai gravă sau chiar reală. Țara este plină de ură internă la niveluri pe care nu le-am mai văzut până acum. Nici nu contează dacă se găsește un vaccin sau un remediu pentru coronavirus; este deja clar că o astfel de ură trebuie să producă mai multe pedepse asupra întregii societăți.

După cum am avertizat de la începutul epidemiei, Covid-19 nu este aici doar pentru a rămâne, ci va deveni din ce în ce mai sinistru în sincronizare cu reticența noastră de a ne schimba atitudinea unul față de celălalt. În primul val, a lovit în principal bolnavii și vârstnicii. În cel de-al doilea val, așa cum am avertizat, deja loveşte oameni sănătoși și mai tineri, precum și copii. În al treilea val, va lovi și mai tare, mult mai tare.

Dacă nu ne schimbăm atitudinea și începem să respectăm instrucțiunile de sănătate, luându-ne în considerare unii pe alții, ne vom confrunta cu rate de mortalitate care vor zdruncina întreaga societate. În fiecare familie vor fi bolnavi critici și rude decedate. Ne confruntăm cu un traumatism provocat de mâinile noastre pline de ură.

Noi, israelienii, credem că suntem deasupra sistemului sau cel puțin că îl putem învinge. Dar mândria nu te face puternic; te orbeşte. Suntem orbi la faptul că virusul ne învinge, că am pierdut a doua rundă împotriva lui, dar îl ignorăm ca și cum a treia rundă va merge mai bine pentru noi. Nu va fi aşa; se va sfârși în lacrimi.

Când ne vom preda, vom înțelege că tot ce trebuia să facem pentru ca virusul să plece a fost să avem grijă unul de altul. Dacă nu ne predăm și nu începem să fim atenţi unul cu celălalt, virusul ne va ucide sau ne vom ucide reciproc, sau va găsi un alt sfârşit violent al vieții noastre. Într-un fel sau altul, timpul „joacă-te frumos” s-a încheiat. Fie acționăm cu toții împreună în concertare și ne unim pentru a învinge virusul invizibil, fie acel mic lucru ciudat ne va da un knockout final.