Intrebare: Cum stiu ca avansez pe calea Luminii si nu pe calea suferintei?

Raspuns: Semnul ca megem pe calea Luminii este bucuria. Este scris ca bucuria este rezultatul intentiilor bune. Daca eu sunt conectat cu ceilalti, sunt intotdeauna parte a unui corp comun sanatos si primesc de la el putere si inspiratie. Ele circula in mod constant in organismul nostru colectiv, trecand de la unul la altul, prin urmare, eu nu cad si nu sunt dezamagit niciodata. Nu simt nici ca sunt obosit! Este garantat, ca pot sa simt cateodata lovituri in corpul meu fizic, dar niciodata nu ma simt obosit mental.

Primesc continuu noi dorinte si implinirea lor de la altii, si acestea circula non-stop de la ei la mine si invers. Astfel, in aceste conditii o persoana inceteaza sa mai simta suisuri si coborasuri. Pentru el totul este un intreg.

De fapt, ziua incepe cu seara, dar eu nu o percep ca o noapte intunecoasa. Eu simt asta ca fiind pregatirea mea pentru urmatorul pas spiritual. Am nevoie acum sa am un apetit si mai mare si sa jinduiesc la a deveni mult mai receptiv in perceperea spiritualitatii.

Aceasta noapte nu este intunericul pe care mi-l imaginam. Acesta este intunericul din egoism.  Este timpul construirii vasului (Kli). In viata noastra pamanteasca noi mergem la culcare seara, totusi, in viata spirituala, noi lucram cu folos, noaptea. Noi facem, ne cream si ne construim pe noi insine. Este ca si cum seara ne asamblam masina, si dimineata o conducem. Sa nu credeti ca in spiritualitate, seara este un vis separat de realitate. Noi intrerupem realitatea anterioara pentru a obtine una noua.  Si o construim cu credinta mai presus de ratiune.

La miezul noptii, unificatorul (Zivug) al  Aba ve Ima (Tata si Mama) are loc pentru a crea noi dorinte (kelim). Trebuie sa lucrez in intuneric pentru ca intunericul ascunde de mine vechile dorinte (de vreme ce eu nu mai am nevoie de ele deloc si trebuie sa urc la un nou pas spiritual). De asemena el ascunde de mine noile dorinte, astfel incat sa le caut, sa le pot conecta la mine, si sa le inteleg, unde sunt si de ce.

Este asemanator cu felul in care ne jucam cu copiii nostri. Mai intai pregatim un joc pentru ei, apoi, ei trebuie sa se joace singuri. Luam o jucarie compusa din mai multe parti (de exemplu, cuburi), nu o jucarie dintr-o singura bucata, pentru ca noi vrem ca acest copil sa imbine el singur partile. In spiritualitate, munca noastra, numita noaptea, este la fel.

Prin urmare, o persoana care este complet prinsa in mediu, nu simte separarea de calea spiritual, atunci cand cade. El vede, ca, din contra, i se da oportunitatea de munci si a experimenta o noua aventura, asemeni unui copil, pe care natura il forteaza sa creasca. Deci, el iubeste asemena jocuri de constructie si imbinare.

In mod aditional, daca mediul ne impinge in acest joc, asa cum natura face cu copilul, ne simtim ca si cum suntem intr-o minunata calatorie. Dar daca mediul nu ne asigura o asemena inspiratie, nu vrem sa ne jucam, ca si cum suntem un copil bolnav, care nu primeste o asemena dorinta de la natura si lasa in urma dezvoltarea sa.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Kabbalah 11.06.10, Shamati Art. 50

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Este posibil sa cerem Creatorului sa dea puncte din inima celor in care acestea nu s-au trezit inca?

Raspunsul meu: Trebuie sa ne rugam pentru ca intreaga umanitate sa ajunga rapid la o adevarata nevoie spirituala cu privire la scopul creatiei. Totusi, a te ruga inseamna a aspira la unificarea interioara, cu o asemenea tensiune si forta, incat sa fie simtita de toata lumea ca un foc ce arde in interior.

Imaginati-va ca astazi umanitatea este aproape ca un corp fara viata; poate inca nu mort complet, dar in stare de inconstienta. Si noi suntem organele sale, care incercam sa ne revigoram si sa readucem la viata acest organism comun. Treptat intregul organism incepe sa se trezeasca. In asta consta munca noastra.

Cea mai imporanta munca in diseminare nu este in efortul exterior( cantitatea de carti sau materiale lansate pe internet); ci este in unificarea dintre noi, prin care noi crestem iubirea, conectarea, si caldura, in toata comunitatea unita a oamenilor care studiaza Kabbalah. Aceasta munca influenteaza pe toti ceilalti, si ei vor incepe deodata sa simta ca exista ceva unic in toate acestea! Dar ce anume este asta, ei nu stiu. Cu toate acestea ei ne gasesc pe noi.

La urma urmelor, inima fiecarui individ il conduce intr-un  fel la Kabbalah, desi el nu intelege cum. De indata ce aceasta nevoie se trezeste in el, el incepe sa caute, si deodata, inima lui simte ca locul lui este aici. Asta,  pentru ca dorinta lui a fost deja menita in aceasta directie.

A existat o mica dorinta pentru spiritualitate, punctul din inima a fost adanc ascuns in interior, dar noi am iscat un foc atat de puternic, incat oamenii il simt din afara. Prin urmare, totul depinde de unificarea interioara . Aceasta este cea mai eficienta diseminare.

Din partea 1 a Lectia zilnica de Kabbalah 11.06.10 , Shamati Art. 50

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ascunderea si revelarea sunt in noi. Acestea sunt singurele lucruri pe care le putem influenta. In fond, noi existam intr-un constant si etern univers, care nu are un inceput si nu va avea sfarsit. Desi vorbim si ne imaginam ca aparut creatia, si ca noi atingem corectarea si executam planul creatiei, prin a deveni in intregime inclusi in Creator, noi, ne imaginam acesta in granitele timpului – si asta este incorect.

Suntem situati intr-un sistem unic, numit Natura sau Creator, unde nu apare nici o schimbare. Doar noi ne schimbam, prin senzatiile noastre! Deci cum putem incepe sa ne schimbam pe noi in mod constient si, in functie de alegerea proprie in maniera controlata, astfel incat sa nu experimentam o schimbare neplacuta si nedorita?

Sunt cateva schimbari in dorintele mele interioare, care imi altereaza perceptia realitatii, in asa fel incat eu le percep ca si probleme, razboi, si suferinta. Pe de alta parte, exista schimbari bune, dar cine stie cum sa le controleze?

Asta ne invata stiinta Kabalei. Este clar ca daca realitatea este invariabila, atunci, doar prin controlarea calitatilor mele putem afecta imaginea noastra despre lume si sa decidem ce telenovela dorim sa privim sub titlul de Viata mea. Oricum, asta nu inseamna ca eu sunt liber sa privesc orice film, de orice gen, doresc.

Programul este il avem deja in totalitate, si el ma face sa avansez pana la revelare adevaratului tablou, in care toate ascunderile descoperi, si eu voi revela eterna si perfecta star, in adevarata sa forma. Atunci voi vedea ca realitatea este constanta si invariabila. Daca inteleg toate acestea, eu pot avansa pe calea usoara. Si daca nu inteleg asta, atunci voi fi fortat sa avansez pe cale prin suferinta.

Oricum, vorbim doar despre schimbari in interiorul persoanei, care exista intr-un mediu necunoscut lui. Acest mediu este numit Creatorul Infinitatii. Nu sta in puterea noastra sa schimbam ordinea gradelor starilor prin care trecem; aceasta ordine este deja implantata in noi. Cine suntem noi sa stim care ar trebui sa fie ordinea?

Oricum, putem grabi procesul parcurgerii lor, prin implicarea in ele, in concordanta cu dorintele noastre si prin extinderea efortului. Si viteza cu care avansam ne va da o senzatie dferita. In fond, una este sa avansezi catre un eveniment fatal fara a fi de acord cu el si fara a fi capabil sa il eviti; si alta este sa aspiri catre un scop dorit! Atunci calea im va placea, si voi avansa cu bucurie pe ea.

Cu alte cuvinte, totul depinde de pregatirea noastra pentru urmatoarele stadii, care inevitabil vor veni. Oricum, usurinta mea imi va determina perceptia si viteza avansarii mele. De aceea avem noi nevoie atat de mult de stiinta Kabalei! Prin studierea Kabalei, noi vom fi capabili sa ne indreptam catre dezvoltarea noastra pozitiva, placuta si scurta, in loc sa parcurgem calea lunga catre suferinta.

Din partea 3 Lectia zilnica de Kabbalh 10.06.10, Introducere in Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Creatorul este bun si face bine. Trebuie sa acceptam asta, ca singura axioma in spiritualitate. Nimic rau nu vine de Sus. Dimpotriva, Lumina, ramane intr-o stare de complet repaos, si doar binele absolut este revelat.

Singura problema este vasul, dorinta creaturii. Cu alte cuvinte, totul depinde de persoana, de eforturile si pregatirea ei. Actiunea in sine poate fi primirea sau daruirea, si intentia poate fi pentru sine sau pentru altul.

Incepem dezvoltarea noastra de la primirea pentru sine, care este dubla ascundere sau Lo Lishma. Aceasta actiune este primire, intentia este pentru sine. Mai apoi, eforturile noastre ne aduc la gradul de daruire pentru sine. Tranzitia de la primirea pentru sine, la daruire pentru sine implica doar schimbarea actiunii mecanice. Putem face acest lucru!

Nu avem control asupra intentiei, care poate fi corectata doar de catre Lumina. Totusi, suntem capabili sa schimbam actiunile noastre, din primire in daruire, cata vreme ele sunt facute pentru noi insine. Noi daruim pentru a ne imbunatati starea noastra. Aceasta munca este numita cumpara-ti un prieten.

Dar pentru a trece de la daruire pentru primire, la daruire pentru daruire noi trebuie sa schimbam intentia si pentru aceasta avem nevoie de influenta Luminii care Reformeaza. Noi facem eforturi si orice este necesar in grup si in studiu, dar schimbarea in intentie este facuta doar prin puterea Luminii.

Si cand ajungem la intentia de daruire pentru daruire – gradul de credinta, nivel Lishma, nivel de recompensa si pedeapsa, si prima revelare – ajungem apoi la a ne ridica pe noi insine la nivelul de intentie de primire pentru daruire, atat prin actiunile noastre cat si sub influenta Luminii.

Din partea 4 Lectia zilnica de Kabbalah 09.06.10, Articolul, Ar putea ceva negativ sa coboare din cer?

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Scopul citirii Cartii Zohar este dezvoltarea sensibilitatii noastre la ceea ce simtim cu cele 5 simturi organice de perceptie? Ne dezvolta constienta asupra viziunii lumii acesteia?

Raspuns: Categoric nu! In timp ce citesc Zohar-ul, eu uit de aceasta lume; nu vad sau nu simt. Intru intr-un sistem al Guvernarii si Suprevegherii Superioare, citind despre, studiind si incercand sa o percep, adica sa ma conectez la ea prin senzatiile si mintea mea.

Incerc, prin abilitatile mele cele mai bune, sa folosesc toate numele si apelativele scrise in Zohar. In esenta, intreg Zohar-ul vorbeste despre Ishsut, Zeir Anpin, Malchut, si suflete. Totul are loc intre Zeir Anpin si Malchut, dar Zohar-ul exprima asta in mii de denumiri si situatii.

Prin urmare, citind Cartea Zohar, incerc sa intru in acele stari spirituale, dar nu le atrag in lumea noastra materiala. De ce am nevoie de asta? Trebuie sa ma gasesc in cea spirituala, sa simt cum iau forma ZON a lumii Atzilut, ma identific si ma unesc cu ea in toate dorintele si gandurile mele.

Insa aceasta lume nu exista pentru mine asa cum era. Nu o inteleg sau simt; nu am nevoie de aceasta lume imaginara. E scris ca trebuie sa ne ridicam la nivelul Lumii Superioare, si de acolo, dupa ce dobandim intelegerea radacinilor noastre spirituale, sa fim capabili sa studiem ramurile de jos, din lumea noastra.

Nu e nevoie sa fim in ramuri doar asa. De fapt, e interzis sa atasam radacinile Superioare celor inferioare. Se numeste idolatrie cand iei numele si actiunile lor din Lumea Superioara si incerci sa vezi efectele lor in aceasta lume, in congruenta precisa intre ele. E interzis pentru ca e gresit. Ce inseamna interzis? Nu exista! Inseamna ca-ti faci tie un idol.

Din Part 1 Lectia zilnica de Kabbalah 6/10/10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Prefata la Comentariul Sulam, Paragraful 61. “O mare regula in spatiu si timp. Sa stiti ca totul in intelepciunea Kabbalah, care exprima locul si timpul nu se refera la timpul si locul imaginar din corporalitate, intrucat totul e deasupra timpului si spatiului in spiritualitate. Mai degraba, inainte si dupa se refera la cauza si consecinta. Ne referim la cauza ca inainte, iar la consecinta ca dupa, intrucat fiecare cauza precede consecinta. De asemenea deasupra si dedesubt si ascendent si descendent sunt masuri ale necizelarii si purificarii dorintei, deoarece ascensiune inseamna purificarea dorintei, iar coborare inseamna necizelarea ei.

Si cand spunem ca un grad inferior a urcat, inseamna ca cel de jos a fost purificat si a devenit la fel de pur ca si Gradul Superior. Prin urmare, se considera a fi dependent de el intrucat echivalenta de forma leaga spiritualul unul de altul… Studiati-le in maniera asta, adica in sensul spiritual legat de acest aspect”.

Kabbalah foloseste limbajul radacinilor si ramurilor, care utilizeaza cuvinte din lumea noastra pentru a descrie ce se intampla in lumea spirituala, Lumea Superioara. In lumea spirituala, semnificatiile lumii noastre precum timpul, miscarea, spatiul, distanta si directia, nu exista. Aceleasi nume pe care le folosim pentru a identifica anumite obiecte si actiuni din lumea noastra inseamna in cea spirituala forte, calitati, si actiunea lor.

Prin urmare, trebuie sa ne dam silinta sa ne imaginam actiunile spirituale din spatele acestor cuvinte. Astfel de eforturi pot fi foarte utile pentru ca formeaza o cerere (MAN), dorinta, nevoia de intelegere si perceptie a lumii Superioare, si inceputul existentei in ea. Prin aceste actiuni ne ajutam sa intram in ea.

Astfel, in articolul lui Baal HaSulam Prefata la Studiul celor zece Sfirot, paragraful 155, e scris ca, desi nu intelegem ce studiem, datorita dorintei noastre puternice si vointei de a intelege materialul studiat, atragem Lumina care inconjoara sufletele noastre. Ca rezultat, obtinem calitatile necesare pentru perceperea lumii spirituale.

Nu inseamna ca o noua imagine e revelata pentru noi. Dar dorinta noastra produce o schimbare in perceptia noastra, in calitatile noastre interioare, in care incepem sa intelegem ceea ce citim.

E in regula daca nu stii ce inseamna purificarea si necizelarea dorintei sau ce urca si ce coboara la ecran,  dar trebuie sa incerci sa le imaginezi in forma dorintelor si intentiilor. Asta e tot: dorinta, intentia, si Lumina care actioneaza asupra lor. Asa trebuie sa leg cuvintele de ceea ce stiu si cum ar trebui sa ma afecteze ceea ce e scris.

E suficient pentru a ne conecta cu acest sistem. Chiar daca e incorect, nu conteaza! Ce conteaza e efortul meu, dorinta mea de a intra intr-un sistem, indiferent cat e de artificial sau nu. O data reusit acest lucru, nu mai simt o conectare sonzoriala, ci una naturala, iar Superiorul, nu asteapta altceva de la mine.

Din Part 2 Lectia zilnica de Kabbalah 10.06.10, Prefata la Comentariul Sulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce fel de joc este acesta? Este despre preceperea prietenilor ca fiind cei mai mari?

Raspunsul meu: Nu este un joc; este ruperea prin ascundere. Egoismul meu ma ascunde pe mine de ceilalti si pe altii de mine: nu imi ingaduie mie sa vad intreaga Lumea Infinita. Acum sunt in Lumea Infinitatii, dar ceea ce vad este o imagine destul de sumbra. Egoismul meu infatiseaza o imagine cu oameni urati, stupizi, lenesi, mincinosi. In realitate insa, este gresit; aceasta imagine se afla in mine, in egoismul meu. Daca propriii mei copii, pe care ii iubesc foarte mult, ar fi chiar acum langa mine, cum i-as vedea? Mi-ar parea perfecti pentru ca iubirea rascumpara toate pacatele. Cu toate defectele lor, i-as iubi.

Doar egoismul meu este de vina; nu vad nimic dincolo de el. In partea din spate a creierului meu, am un ecran. Pare ca vad lumea prin ochii mei, dar eu o vad prin prisma egoismului meu si este proiectata pe ecranul creierului meu. Totul depinde de atitudinea mea, si de cum sunt de acord sa o vad. Deci, eu trebuie sa ma racordez pe mine la grup, in asa fel incat sa ii vad pe toti ca fiind cei mai mari oameni din aceasta generatie, complet corectati.

Este un joc? Nu, este simpla anulare a deceptiei ego-ului. Este un act rational. Dincolo de mine este Lumea Infinita, in care chiar acum, eu deja locuiesc. Daca inlaturam toate cojile (Klipot), care distorsioneaza Lumea Infinita catre aceasta stare mediocra, rasturnata, vom  percepe Infinitatea.

In primul rand, incercati sa simulati. Hai sa facem un efort. Incercati sa ii vedeti pe toti corectati, mari si uniti. Prin aceasta actiune, vom atrage o foarte puternica Lumina Inconjuratoare, si ea ne va corecta natura. In locul egoismului, vom atinge daruirea. Acesta este un principiu foarte simplu, si este absolut real; nu este misticism aici. Noi incercam, prin efortul nostru, sa ne vedem in starea corectata, si la acel nivel vom primi o putere interioara, inclusa in acest sistem corectat. Dorinta noastra impinge la aceasta actiune. Acestea sunt actiuni practice indreptate catre corectie.

Din partea 4 Lectia zilnica de Kabbalah 10.06.10, Importanta Asocierii

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Potrivit Kabalistilor, Zohar-ul este cea mai folositoare parte a intregii Torah si a tuturor cartilor de Kabbalah. De ce? Aceste carti sunt numite sfinte (proprietatea Bina), pentru ca sunt scrise de la nivelul de atingere spirituala dobandita. Prin urmare, prin citirea acestor carti, noi atragem asupra noastra Lumina care ne aduce inapoi la Creator (la similaritatea cu El).

Totusi, noi putem corecta dorinta de a primi doar prin dorinta de a ne corecta pe noi insine, pentru ca fara dorinta nu exista Lumina, si nici implinire. Prin urmare, trebuie sa cerem ca Lumina si actioneze asupra noastra si sa ne transforme. Lumina este numita Lumina Inconjuratoare pentru ca straluceste de departe asupra noastra. Sub influenta Luminii, intentia noastra rea se transforma in una buna. Atunci, in masura in care dorinta seaman cu Lumina, Lumina o implineste.

Prin urmare a te pregati pentru studiul Torei inseamna sa obtii dorinta de corectare. Aceasta dorinta este precedata de realizarea faptului ca natura noastra este rea. Raul din natura noastra este incapacitatea noastra de a ne uni cu altii! Unificarea noastra este tocmai vasul unde viata noastra spirituala Superioara, poate fi revelata.

Pentru acest motiv, trebuie sa incercam sa stabilim o legatura cu fiecare si sa ne unim impreuna cu toti.  Acest lucru este descris in scrieri, in momentul in care Israel statea in picioare la poalele muntelui Sinai: ca un om cu o singura inima; toti cei din neamul Israel sunt prieteni, si iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti. Dupa ce descoperim incapacitatea noastra de a ne uni si incepem sa simtim ce anume ne opreste sa atingem starea noastra de bine, atunci MAN, adevarata rugaciune, dorinta de a deveni corectati, va aparea in noi.

Adica, pregatirea pentru studiul Torei, se adauga eforturilor noastre de a ne uni, de a simti cat de incapabili suntem sa facem asta, si realizand aceasta stare ca fiind rea, ca un obstacol pe calea catre bine. Adica, studiul Torei vine dupa o pregatire corecta; MAN apare de la sine.

Putem gandi si clarifica deja totul in timp ce citim Cartea Zohar. Intre timp, Lumina ne va ajuta in munca noastra.

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah 09.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Prefata la Comentariul Sulam, Trei a aparut din Unul, Unul exista in Trei, Paragraful 52: Astfel, a fost explicat ca discernamantul al doilea in cresterea MAN de Zeir Anpin al ISHSUT este de a uni cele doua linii ale ISHSUT, dreapta si stanga. Ele pot straluci doar prin Masach de Hirik in Zeir Anpin (Paragraful 39), care completeaza prin ele linia de mijloc si determina cele doua linii ale Bina…

Sunt doua linii in Bina: linia dreapta, care este Hasadim (Mila) si linia stanga, care este Hochma (Intelepciune). Ele nu sunt capabile sa se uneasca. De fapt, fiecare este gata sa ocupe 100% dorinta doar pentru sine. Ele raman in opozitie una cu alta.

Totusi, ele nu pot emanate una fara alta! Amandoua vin de Sus, dar este, ca si cum linia dreapta ar spune: Cum este posibil fara daruire? Nu este daruirea scopul creatiei? In timp ce linia stanga ar sustine: Eu sunt fundatia creatiei! Sunt Lumina Hochma care trebuie revelata in ea! Cum se poate fara mine?

Si astfel ele se cearta una cu alta fara posibilitatea unui compromis, sau a unei reconcilieri. Totusi, in acest acord mutual, intelegerea dintre ele, sta solutia: primire pentru placerea de a darui.

Pentru a facilita aceasta intelegere, este necesar al treilea factor. Acest al treilea factor ingaduie fiecareia sa se urneasca din puternica pozitie avuta si sa inteleaga cealalta parte. Solutia sta la mijloc. Solutia nu este un compromis! Mai degraba, este o oportunitate unica pentru cele doua parti de a se intelege una pe cealalta, a se imbraca una in cealalta, si a ajunge la intelegerea de aur.

Inainte de linia de mijloc, tot ce exista, erau doar calitatile Creatorului. Creatia incepe cu linia de mijloc, care permite unirea dintre daruire si primire. Acesta este modul prin care creatura poate participa in totalitate la daruire si poate deveni similara cu Creatorul. Este asa, precum un copil ii uneste pe parintii lui (cele doua linii opuse ale Creatorului), si astfel realizeaza ceea ce numim o familie.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 08.06.10, Prefata la Comentariul Sulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Mediul inconjurator ma va tine pe mine sa ma gandesc la scopul spiritual, daca eu, in schimb, am grija ca toti sa se gandeasca la unitate si sa nu abandoneze aceste ganduri. Astfel, toti vor primi aceasta impresie, vor creste mai puternici si vor avansa. Asta se numeste garantie reciproca, prin care toti au grija de ceilalti, avand tot ce este necesar pentru avansarea spirituala. Daca in loc sa ne facem griji pentru primirea de la mediul inconjurator, imi fac griji cum sa intaresc legaturile dintre prieteni, ca o mama care are grija de copilul ei, atunci asta este suficient pentru ca mediul inconjurator sa inceapa sa ma influenteze pe mine.

Mai intai de toate, trebuie sa  actionez in directia daruirii, conectarii si grijii. Trebuie sa ma vad pe mine  ca fiind mai mare decat ei in aceasta privinta, pentru a-i influenta, a-i intarii; ar trebui sa caut cai aditionale privind modul prin care sa le furnizez asta. SI dupa aceasta, trebuie sa fiu capabil sa ma umilesc eu insumi, pentru a primi de la ei.

Asta va veni la tine, pentru ca punand efort in ceva, el iti devine drag si important si astfel te influenteaza. Este similar cu parintii care sunt amandoi impresionati si dependenti de copilul lor.

Din partea a patra a  Lectiei zilnice de Kabbalah 6/6/10, Articol, Privitor la Importanta Societatii

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→