Întrebare: Dacă înțelepciunea Cabalei este o știință atât de înțeleaptă, de ce nu a devenit ideologia cea dintâi în poporul Israel, care a fost consacrat să se unească și să opereze în baza acestor principii?

Răspuns: Deoarece oamenii sunt în mod inerent egoiști. Cabala spune că trebuie să ne ridicăm deasupra egoismului nostru. Așa că, foarte puțini oameni sunt dispuși să vina și să învețe cum să se ridice deasupra ego-urilor lor în unitate, în dragoste, și cum să creeze un sistem absolut nou de cooperare reciprocă între oameni.

Acest sistem este bun, deoarece este în conformitate cu natura care ne înconjoară. O persoană va putea atunci să-și controleze destinul. În caz contrar nu va putea să se gestioneze și se va lovi constant de un zid.

Întrebare: Dar nu sunt conducătorii noștri interesați să facă națiunea mai bună?

Răspuns: Unde ați văzut conducători sau oameni în general care să fie într-adevăr preocupați de lume? Nu dau vina pe nimeni deoarece natură noastră este complet egoistă.

În orice moment al existenței sale, omul se gândește doar la modul cum să beneficieze personal, iar ceilalati nu prea mai contează. Mai mult de atât, cu cât le este celorlalți mai rău cau atât îi este lui mai bine. Acesta este modul în care am fost programați de către natură. Nu există oameni buni sau oameni răi; această este natură umană.

Nu trebuie să fii cabalist pentru a înțelege acest lucru. Această este cunoscut și de către psihologi.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce se naşte omul întotdeauna cu mari dureri?

Răspuns: Este scris în Tora, „… în durere îţi vei purta copiii.” Naşterea spirituală nu poate avea loc fără durere, aşadar naşterea în lumea noastră este dureroasă, este vorba de rădăcină şi ramură.

Chiar şi particulele elementare care se conectează simt durere în crearea de noi conexiuni. Fiecare particulă trebuie să îşi micşoreze influenţa şi să se supună particulei opuse şi astfel să creeze un fel de conglomerat, o conexiune a unor atribute opuse.

Dacă este creată o viaţă nouă – adică transformarea devine tu eşti pentru mine şi eu sunt pentru tine, alternativ – reiese că totul se bazează pe concesii dureroase.

Atunci când este vorba de naşterea la următorul nivel spirituale, este întotdeauna dureroasă, deoarece trebuie să te ridici deasupra ta, deasupra ego-ului.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 03.01.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cercetătorii care au studiat 42 bebeluși au ajuns la concluzia că aceștia văd lucruri pe care adulții nu le pot vedea.

Răspuns: Acest lucru este tipic nu doar pentru bebeluși. Îmi amintesc că luam prânzul odată și soția mea servea mâncare tuturor la masă, când fiica noastră, care avea 2 ani, a arătat spre un scaun liber și a întrebat-o pe mama ei de ce nu i-a așezat și lui mâncare, ca și cum cineva stătea pe scaunul liber.

Întrebare: În studiul menționat, cercetătorii fac referire la aceleași lucruri. Bebelușii de la vârstă de 6 luni până la 3 ani observă diferite lucruri mici și ‚neimportante’ pe care un adult nu le observă. Bebelușii pot de asemenea să vadă persoane misterioase.

Răspuns: Această ipoteză are o bază solidă. Bebelușii simt lumea superioară. Un copil mic poate să înceapă să se roage brusc deși nu înțelege nimic, nu este conectat cu Creatorul, nu este crescut într-o familie religioasă și nu a citit sau auzit nimic despre asta încă. Totuși, el simte că natura sa internă îl împinge spre nivelul superior, așa încât copiii mici au această înclinație până când treptat dispare, din cauza influențelor externe ale lumii noastre.

Întrebare: Are acest fenomen o bază Cabalistă?

Răspuns: Desigur, Reshimot (reminiscențele) reprezintă bază naturii unei persoane și se dezvoltă pentru un timp. Dacă o persoană continuă să le dezvolte, această continuă să crească în mod natural în lumea spirituală, dar din moment ce noi nu le dezvoltăm, ele rămân în noi în stadiul embrional și doar ego-ul nostru și corpul nostru se dezvoltă în timp ce partea spirituală rămâne în noi.

Întrebare: Oamenii care încep să studieze Înțelepciunea Cabală se întorc la această fază a copilăriei?

Răspuns: Nu doar asta, se întorc la faza embrionara și când o persoană trece prin nivelurile spirituale se simte într-o anumită măsură că și cum ar fi în uterul mamei, apoi ca și cum se naște și se dezvoltă.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum interpretează Cabala conceptul de conştiinţă?

Răspuns: Conştiinţa se naşte în om numai în măsura în care acesta se conectează cu Creatorul şi primeşte atributele de iubire şi dăruire.

Întrebare: În ce mod luăm cu noi cunoaşterea pe care am acumulat-o, dacă sufletul nu are memorie?

Răspuns: Nu luăm cu noi nimic, nicăieri. Doar începem să simţim o altă stare

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem „atrage” Lumina care Reformează dacă aceasta este în repaus absolut? De fapt, este spus: „Pentru că eu, Domnul, nu m-am schimbat” (Maachi 3:6). Deci, toate schimbările şi mişcările sunt numai în background-ul Luminii, care este permanentă.

Răspuns: Mişcarea este în dorinţa noastră, nu în gândurile noastre, este în tânjirea de a ne apropia mai mult unul de altul şi de Lumina dintre noi, care este absolută fixă.

Întrebare: Ce înseamnă să te conectezi cu prietenii în timpul zilei?

Răspuns: Este dialogul meu intern constant cu ei, nu doar prin telefon, iar asta este atitudinea mea faţă de grupul mondial.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Poţi să îţi spui ţie însuşi că există doar Creatorul care te protejează de probleme, sau asta este o auto-sugestie psihologică?

Răspuns: Nu, nu este doar psihologică. Aşa este construit omul. Dacă repeţi tot timpul expresia „Nu există nimeni în afară de El”, în orice situaţie pe care o întâlneşti în viaţă, nici nu poţi să îţi imaginezi ce poţi învăţa din asta.

Nu este doar o mantra pe care o spui pentru că ţi s-a spus să spui „hocus pocus”, iar tu repeţi asta.

Dacă omul încearcă să conecteze orice situaţie din această lume cu sursa ei, dacă conectează grupul şi Creatorul la propria persoană, acest lucru îl ţine tot timpul pe direcţia bună şi îl ajută să se dezvolte.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 03.01.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Genetică modernă permite acum oamenilor de știință să schimbe genele copiilor astfel încât aceștia să fie mai sănătoși, mai frumoși și mai deștepți atunci când se nasc și astfel să fie un plus pentru umanitate.

Tehnologia ne va permite de asemenea să controlăm genele care sunt transmise generației următoare. Este corect să programăm copiii viitorului?

Răspuns: Știința ne oferea multe opțiuni iar întrebarea este cum le vom folosi?

Comentariu: Părinții nu vor ca copiii lor să sufere.

Răspuns: În cazul în care ni se oferă această opțiune, sunt pentru a determina în avans dacă un copil va fi sănătos. Dacă am putea descoperi gena fericirii și a norocului, ar fi chiar foarte bine. Dar asta nu este în genele noastre. Fericirea este la un nivel mai înalt decât nivelul de cercetare biologică. Dacă avem șansa de a face oamenii mai sănătoși din punct de vedere fizic și mental, atunci desigur că ar trebui să folosim această tehnologie.

Oamenii ar putea sa se opună la acest lucru, mai ales cei religiosi care pretind ca totul provine de la Creator, dar dacă aşa stau lucrurile, care ar mai fi sensul de a ne lua diferite măsuri de prevenţie si de a merge chiar la doctor, etc.? Se spune ca unui medic ii este dată permisiunea de a vindeca oamenii, deoarece tratamentul include atât un diagnostic cat si alte elemente care afectează corpul uman, aceasta fiind hotărârea de a o face. Daca am putea determina in anumite faze ale sarcinii că fătul are anumite defecte care nu pot fi corectate, sarcina ar trebui întreruptă.

In primul rând exista perioada in care se formează embrionul iar noi ar trebui sa-i determinam atributele înainte de a fi format. In prima faza, sunt trei zile ale absorbţiei materialului seminal si apoi alte încă patruzeci de zile de formare a embrionului, perioada in care nu este considerat embrion. Daca am putea determina ce se va întâmpla cu el din aceasta perioada, atunci din puncte de vedere cabalistic, medical si religios nu este considerata o crima sau întrerupere a vieţii. Acesta este motivul pentru care ar trebui sa folosim aceste tehnologii. Nu vreau sa spun ca ar trebui sa mergem împotriva naturii superioare in nici un fel! Dimpotrivă, consider ca după patruzeci de zile, când embrionul primeşte sufletul in baza ramurilor si rădăciilor din lumea noastră, este interzis sa se intervină in dezvoltarea sa. Dar se pot determina toate atributele lui înainte de aceasta.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce suferă copiii? Ei sunt de fapt creaturi inocente, neajutorate. Dacă există un Dumnezeu, cum poate exista atâta durere şi cum poate permite El atâta suferinţă în lume?

Răspuns: Lumea este plină de suferinţă şi noi nu putem justifica acţiunile cuiva care ucide, fură sau îi face să sufere pe alţii.

Dar atunci când omul începe să simtă că suferinţa la nivel corporal poate să îi aducă o anumită corectare, el începe să justifice aceste suferinţe. În principiu, nu înţelegem faptul că suferinţa nu vine ca un răspuns la un păcat, ca suferinţa copiilor mici, de exemplu, care nu au făcut încă nimic greşit. Ele vin doar pentru a ne forţa pe noi să ne uităm la înţelesul din spatele acestora; ele sunt „băţul” care nu spune să facem aşa.

Problema este că nu simţim sau nu înţelegem de ce ar trebui să fim bătuţi iar loviturile pot fi foarte serioase. Vedem ce se întâmplă cu copiii în spitale şi ce se întâmplă în lume în general. Există o suferinţă imensă care în cele din urmă se conectează la o dorinţă generală care forţează omul ă fie mai înţelept şi să înceapă să realizeze că a fost creat pentru a face anumite misiuni.

Sentimentul injustiţiei, suferinţa fără rost şi lipsa de înţelegere a surselor, motivul pentru care asemenea lucruri au loc, sunt de fapt cele care ne fac să punem întrebarea: De unde provin toate astea? Până la urmă, trebuie să existe un motiv pentru asta!

Suferinţa ne lasă cu un semn de întrebare, îndreptându-ne să căutăm înţelesul adevărat pe care îl găsim în cele din urmă trecând de la căutarea înţelesului suferinţei la căutarea menirii vieţii.

În principiu, nu există nici măcar cel mai mic indiciu în suferinţa pe care o experimentăm, că apare pentru un anumit motiv. Dar acesta este exact motivul pentru care o simţim.

Din emisiunea de Cabala în limba rusă din 03.01.2016

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Omul îşi provoacă singur boala şi suferinţa?

Răspuns: Este imposibil să spunem că suferinţa apare ca o pedeapsă. Trebuie să ne uităm la ea ca la o revelaţie a unui egoism mai mare în noi, sub influenţa Lumini. Lumina, fiind la o anumită distanţă de ego, străluceşte asupra acestuia dar nu intră în el, astfel încât ego-ul suferă.

Cu cât mai mult se apropie Lumina, cu atât mai are este durerea. Omul începe să se gândească la cum să evite durerea, cum să îşi protejeze ego-ul de ea, poate chiar să scape de ea, să lase mintea să nu se mai gândească la nimic. Mase de oameni iau droguri, consumă alcool, sau se afundă în diferite domenii: ştiinţă, artă, sport, etc. Principalul lucru este de a scăpa şi a nu se gândi la menirea vieţii!

Lumina este cea care ne aduce la menirea vieţii. Începem să înţelegem că fără durere nu vom începe această călătorie. Tot ce ne rămâne de făcut este să facem un pas către Lumină, pentru ca Ea să intre în noi.

Dacă caut o metodă pentru a nu mai suferi şi care să îmi spună cum să găsesc menirea vieţii, ajung la înţelepciunea Cabala. De fapt, cei care ajung la ea, ajung numai pentru că se simt neîmpliniţi în această lume. Au experimentat deja în încarnările anterioare tot felul de probleme, durere şi eşecuri şi chiar în această viaţă ei experimentează suferinţă din neîmplinire.

Întrebare: Acum câţiva ani m-am îmbolnăvit de o boală gravă. Această suferinţă m-a dus la studiul Bibliei şi apoi la înţelepciunea Cabala. Dar aceasta suferinţă nu mai mă doare aşa cum mă durea, aproape că nici nu îi mai dau atenţie. Pot deveni sănătos?
Răspuns: Nu este nicio problemă, doar continuă să faci asta pentru ca Lumina Superioară să ajungă mai aproape de tine. Toate problemele derivă din faptul că Ea stă în faţa ta, dar nu poate intra.

Întrebare: Asta înseamnă că dacă mă apropii de ea în mod voit, suferinţa se va reduce?
Răspuns: Nu. Se va schimba gradual doar în calitate, pentru că este nevoie de ea. Asta pentru ca mişcarea spre Lumină să nu slăbească. De fapt, noi suntem egoişti. Cum altfel am putea lucra cu ego-ul? Putem doar să îl atingem cu un băţ ascuţit, care se numeşte „stimulus”.

Deci, se spune că omul avansează mulţumind în mod egal atât pentru rău cât şi pentru bine, iar asta înseamnă că avansează în mod corect. Nu contează de unde vine, de fapt, oricum vin doar de la Creator, pentru că „Nu există nimeni în afară de EL” (Deuteromul 4:35). Dacă cineva mulţumeşte la fel pentru aceste influenţe, nu va devia de la calea prescrisă şi va avansa direct către Creator.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 03.01.2016

Filed under: Femeia, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă totul provine de la Creator, cum găsesc Cabaliştii puterea să Îl justifice ca Cel Bun care ace bine?

Răspuns: Atâta timp cât ne aflăm în egoism, nu Îl putem justifica pe Creator ca Cel Bun care face bine. Dacă cineva câştigă ceva în mod egoist şi primeşte o anumită împlinire, se simte bine, dar, dacă cercetează lucrurile în mod corect şi vede că este dăunător, nu este în stare să îl binecuvânteze pe Creator şi nu mai pot să Îi mulţumească. Chiar şi atunci când cineva primeşte lovituri în loc de plăcere, nu poate să îi mulţumească Creatorului.

Dar dacă omul simt astfel de lovituri ca ordine, ca un decret să se apropie mai mult de Creator, el le apreciază într-o manieră total diferită şi ajunge la o stare în care îi mulţumeşte Creatorului pentru ele, adică pare că sărută băţul cu care Creatorul îl loveşte. Totul depinde de conştientizarea scopului.

În alte cuvinte, atâta timp cât cineva se identifică cu egoismul său, simte loviturile asupra sa, dar în momentul în care încetează să îşi mai simtă ego-ul, încetează să mai observe loviturile pe care le primeşte, pentru că se raportează la ego ca la un animal care îi este alături.

Sunt o fiinţă umană iar animalul este lângă mine şi el simte loviturile, în timp ce eu nu le simt. Trebuie să ajungem la starea în care mă simt separat de acest animal, de ego, iar apoi fiinţa umană din mine va fi fericită în timp ce animalul va suferi, deoarece asta este ceea ce a fost creat, după cum spune Baal HaSulam. Omul este chiar fericit atunci când animalul suferă, deoarece el avansează deasupra ego-ului chiar datorită suferinţei acestuia.

Din emisiunea de Cabala în limba rusă din 03.01.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→