„Numeri”, Tora, 21: 1 – 21: 3 – Auzind însă regele canaanean din Arad, care locuia la miazăzi, că Israel vine pe drumul dinspre Atarim, a intrat în luptă cu Israeliţii şi a luat pe unii din ei în robie

Atunci a făcut Israel făgăduinţă Domnului şi a zis: „De vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îl voi nimici pe el şi cetăţile lui”.

Şi a ascultat Domnul glasul lui Israel şi a dat pe Canaanei în mâinile lui şi el i-a nimicit pe ei şi oraşele lor şi a pus locului aceluia numele: Horma, adică nimicire

Cu toții existăm într-o singură dorință, într-un singur trup și, deși din perspectiva ego-ului se pare că ne urâm unii pe alții, ne urâm de fapt propriile noastre părti, copiii noștri și rudele noastre, oamenii care sunt cel mai aproape de noi, care par cei mai odioși și mai distanți. Acest lucru va fi dezvăluit în viitor, și omenirea va fi șocata de acțiunile sale.

În Tora, conceptul de „a lupta” se referă de asemenea la rebeliunea fata de dorințele egoiste. Cu toate acestea, atunci când o persoană nu poate lupta cu ele, cere în mod natural ajutor Creatorului pentru că El este singura forță care guvernează și controlează totul. Acesta este motivul pentru care Israelul se întoarce către El.

În fiecare victorie este vorba despre o persoana care învinge dorințele sale egoiste, caz în care sunt numiti Canaaniți, și le transforma in unele altruiste.

Cu alte cuvinte, atunci când Canaaniți noștri interni se revolta in noi, avem nevoie de ajutorul Creatorului, iar Creatorul ne ajută pentru a-i învinge. Distrugem toate intențiile egoiste pe care le avem și avansam.

Cucerirea țarii lui Israel este o schimbare a celor șapte intenții egoiste majore pentru noi înșine, în intenții pentru Creator, pentru dăruire si dragoste.

Copiii lui Israel jura să distrugă orașul Canaanit, ceea ce înseamnă dorințele egoiste din ei, pentru că un om este o lume mică, care include totul în el, și de aceea are nevoie de ajutorul Creatorului.

Dar cum poate poporul lui Israel, care tânjește după iubire, să ceară Creatorului etern care iubește pe toată lumea, să distrugă pe cineva? Din păcate, oamenii nu înțeleg ce spune Tora, și ei cred că sunt o națiune rea! Cu toate acestea, Tora prezintă dovezi opuse, pentru că în lumea spirituală, totul este cu intenția de a dărui pentru a dărui, în timp ce în lumea noastră, totul este pentru umplerea sinelui.

Sinucidere înseamnă uciderea egoismului în tine. Uciderea altcuiva înseamnă uciderea egoismului în mine numit printr-un alt nume, nu al meu. Asta înseamnă că acest lucru este starea noastră viitoare.

Există diferite metode de corectare: parțiale, temporare, permanente, și corecții finale. Tora ne spune cum corecția completă este realizată în diferite stări. Este la fel ca în lumea noastră. Avansam, corectând ceva, și părăsind ceva. Apoi ceva se întoarce la noi din nou, se ridica din adâncimi, și trebuie să o corectam încă o data.

Din KabTV „Secretele din Cartea Eterna” 7/1/15

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este semnificația cabalistă a sărbătorii Hanukkah?

Răspuns: Hanuka este o sărbătoare a Luminii. Sărbătorim starea în care Lumina intră în viețile noastre, ne ilumineaza, ne încălzește și ne unește. Tot ceea ce se cere de la noi este de a fi mai buni unul față de celălalt, nu să ne învrăjbim și sa ne certam.

Comentariu: Asta îmi amintește de instrucțiunile pe care mama mea mi le-a dat atunci când am fost un copil.

Răspuns: Ce se poate face dacă nu ați ascultat aceste cuvinte până astăzi ?! Aceasta este descoperirea înclinației noastre egoiste rele. În timpul sărbătorii de Hanuka, sărbătorim venirea Luminii, care domnește în ego-ul nostru si face posibil să auzim că trebuie să ne conectam și să ne unim și în acest fel vom expulza întunericul.

Întunericul este separarea noastră, conflictele, competitivitatea și dorința de a exploata și de a domina pe alții. Și vrem să fim prieteni buni care se bucură de succesele altora; împărtășim tot: bucuria generală ca și cum am face parte dintr-un singur corp. Dacă face cel puțin cei mai mici pași în această direcție, vom vedea cum o lampă mică, cel mai mic borcan de ulei, va aprinde un foc puternic, cald și bun, care luminează toate viețile noastre.

Întrebare: Cum sa explicam unor oameni care nu cred în minuni, miracolul in care un borcan de ulei a ars timp de opt zile?

Răspuns: Un miracol este o forță, o acțiune a unei legi a naturii care, deocamdată, este necunoscuta pentru noi. Deci noi percepem această forță ca un miracol. Dar, de fapt, ea există în natură și nu este un miracol.

Pentru noi pare ca este un miracol faptul ca ne apropiem de Lumina naturala, care este revelata de sus; aceasta este forța minții, forța Luminii și viața pe care am dobândit-o, datorită unității noastre. În acest fel am eliminat toti dușmani care sunt în noi, care nu ne lasă să ne unim. Aceasta este războiul Macabeilor, în numele unității noastre. Dacă vom reuși expulzarea „Eleniștilor” (grecii), dorințelor noastre egoiste individuale aflate între noi, și ne vom conecta ,vom descoperim Lumina în viețile noastre. Și sărbătoarea Hanukkah este dedicată acestui lucru.

Din Radio Programul Israelian 103FM 12/6/15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum lucrează textele din Cartea Zohar și Shamati și cum mă influențează când le citesc împreună cu alții și cum mă influențează când le citesc singur? Și care este de preferat?

Răspuns: În ambele cazuri este trezită Ohr Makif (Lumina înconjurătoare). Trebuie să le citim atât singuri cât și împreună, dar este cu mult mai eficient să le citim împreună.

Întrebare: Ce rugăciuni speciale merită să citesc înainte de culcare astfel încât în tipul somnului să mi se deschidă spiritualitatea?

Răspuns: Oricare parte a articolelor scrise de Baal HaSulam sau Rabaș, care par oportune.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Dezvoltarea corporală este un rezultat al dezvoltării spirituale?

Răspuns: Nu. Dezvoltarea noastră corporală este menită să aducă omul într-o stare în care își da seamă că, corporalitatea nu-i aduce plăcere, adevărul sau sensul vieții. Corporalitatea indică omului că în cele din urmă trebuie să-și orienteze energia într-o direcție total diferită, pentru atingerea sensului secret al naturii și nu pentru satisfacerea corpului. În prezent ne servim corpul (precum un animal) prin a cere cea mai confortabilă situație la un anumit moment.

Întrebare: Îi invidiez pe prietenii care se angajează în muncă de voluntariat, de exemplu, în ajutarea oamenilor să supraviețuiască în punctele fierbinți de pe glob, sau participarea lor în ajutarea supraviețuitorilor de după cutremure și inundații. Poate acest gen de activitate să îmi dea un sens al vieții?

Răspuns: Nu, pentru că salvezi corpul de la moarte, iar corpul unei persoane este o entitate animalica. Salvarea unui suflet este mult mai semnificativă, deoarece sufletul este veșnic și deasupra timpului.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce determină speranța de viață la diferite persoane? Mor tineri atât oamenii minunați cât și ucigașii josnici. Ar putea fi faptul că, din punctul de vedere al maturizării sufletului în această viață primele suflete (oamenii minunați) au urcat deja în lumile superioare în timp ce cele din urmă (ucigașii josnici) sunt fără speranța, astfel încât acestea sunt luate pentru renaștere?

Răspuns: Toate acestea au legătură cu reîncarnările. Nici un calcul nu este făcut aici în ceea ce privește corpurile. Puteți fi o persoană bună sau rea, dar din punct de vedere egoist nu contează.

Calculul se concentrează numai asupra sistemului general, pentru a aduce corecția completă optimă. Prin urmare, această este doar despre împlinirea sufletului unei persoane. Corpul este dat unei persoane, astfel încât prin voința să liberă se va plasă în sufletul general în conexiune cu alte persoane în dragoste și dăruire totală.

Dacă poate face asta, își găsește sufletul. Apoi calculul este făcut în funcție de starea să la un moment dat.

Dacă nu poate face acest lucru, îi este data o anumită perioadă de timp, ca de bună voie să se integreze în societate și poate chiar în lumea spirituală. Dacă el nu folosește ocazia, aceasta îi este luată și trece la viață următoare. Aceeași genă spirituală va fi îmbrăcată în alt corp, dar cu date și mediu nou, iar oportunitatea de a își îndeplini misiunea îi este oferită încă odată.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Moartea egoistă înseamnă scăparea de egoism prin el însușii, pentru că numai acesta este subiectul morții. Restul nu poate muri! De aceea, moartea în spiritualitate nu înseamnă decât trezirea, iluminarea și înțelegerea.

Conform înțelepciunii Cabala, dacă cineva își îndeplinește misiunea și se corectează, îl binecuvântează pe Creator recitând Kaddiș – o rugăciune despre moartea coprului.

Această rugăciune este foarte adâncă și emoțională. Iar omul nu suferă în această viață prin corp doar pentru sentimentul gratitudinii față de Creator. Prin asta, prin viața corpului, omul obține următorul nivel al dezvoltării, și în de carapacea curentă, el se naște cu un alt corp. Și îi mulțumește Creatorului pentru că este capabil să se apropie de El, schimbându-și carapacea corporală.

Comentariu: Este interesant faptul că romanii au înțeles că împăratul muribund, care rezista morții, defăima zeii.

Răspuns: Romanii nu au avut concepte etice adânci. Dar la fel ca grecii, erau foarte materialiști. Rezistența evreilor față de romani și de greci, definește lumea de azi.

Romanii au cucerit întreaga Europa și i-au dat acesteia dezvoltarea materialistă, în timp ce grecii au umplut această dezvoltare cu vederea lor filozofică și științifică a lumii. Toate acestea au avut loc pentru ca lumea, în final, să se ridice la nivelul Creatorului, deasupra materialismului și dezvoltării științifice moderne.

Deci astăzi, vedem că bogăția și luxul nu mai sunt inima determinării fericirii. Iar filozofia devine deja istorie, filozofii și filozofia dispărând. Asta înseamnă că ne apropiem de o nouă etapă, ascensiunea în dimensiunea spirituală.

Din emisiunea de pe KabTV ”Secretele Cărții Eterne” din 01.07.2015

Filed under: Munca in grup, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să nu-ți fie frică să începi fiecare grad din nou, după ce toate rezultatele din muncă anterioară au fost șterse?

Răspuns: Să presupunem că eu sunt într-o stare bună, adică simt senzația de conexiune cu prietenii. Această stare nu îi este neapărat plăcută ego-ului meu, dar raportându-mă la scop, mă simt bine; asta este, înțeleg importanța sa și sunt îndreptat către scop.

Cu ajutorul acestui lucru, pot trece prin stări dificile, neplăcute, confuze, dar singurele criterii pentru evaluarea tuturor acestor stări este înțelegerea pentru atingerea nivelului Ubar (de embrion). Același lucru poate fi aplicat nu numai la stadiul de Ubar, ci și la gradele ulterioare, mai ridicate.

Sunt fericit cu soarta și progresul meu. Unde pot cădea din această stare dacă importanța obiectivului și importantă gradului meu îmi oferă inspirație? Sunt fericit că am depășit această stare, iar cu ajutorul prietenilor, profesorului, studiului, Creatorul îmi devine mai clar că toate aceste stări sunt componente prin care sunt asamblate vasele mele spirituale.

Nu este important dacă aceste stări sunt plăcute sau nu, principalul lucru este să mă ridic deasupra lor, să le țin împreună, să înțeleg că aceasta este lumea mea prin care trebuie să aspir la binele care face bine și că nu există nimic în afară de El. Indiferent de ceea ce se întâmplă în interiorul meu – ce vulcan clocotitor de dorințe, intenții, calități vibrează în mine – toate acestea sunt prostii, iar eu sunt deasupra lor și construiesc o imagine albă peste cea neagră.

Pot cădea din nou din această lumea și pierde dintr-o data toată aspirația pentru spiritualitate și să fiu mulțumit cu un confort corporal. Pot cădea în această stare dacă nu am anticipat deficiențele, iar apoi cad la nivelul acestei lumi: trăiesc în lumea aceasta că un om obișnuit, și vin chiar să studiez, dar această este pur și simplu o rutină care va continuă până mă plictisesc de ea.

Dacă nu doresc o astfel de decădere, trebuie să fiu atent la deficiente cât sunt în stările superioare, în “Lumina alba”. Acest lucru este posibil doar dacă am pregătită o legătură puternică cu prietenii ce va face clarificările. Cum aș putea să ating în momentul acesta perfecțiune de unul singur? Am justificat Creatorul și stările mele, așa că unde voi găsi acum deficiențele? Doar grupul le poate trezi în mine. Când sunt conectat cu ei, prin garanția reciprocă, sunt marcat de importanța scopului. Importanța scopului primită de la ei este mai mare decât cea pe care o am eu, și trebuie să mă leg de ea.

După ce m-am legat de importanța scopului, descopăr că nu am nevoie de o asemenea omportanța. Nu am nici o aspirație sau atracție. Nu tânjesc să o simt și, prin urmare sunt conștient de lipsă mea de dorință. Încep să cercetez de unde pot obține o asemenea dorință. Nu există nicăieri pentru că sunt împlinit. Este că și cum aș fi mâncat până la refuz într-un restaurant ieftin, iar când am ajuns acasă am descoperit că soția a gătit felul meu de mâncare preferat, iar eu spun că nu am putut rezistă și am mâncat în drum spre casă. Acum am arsuri în stomac, nu mă simț bine și chiar am o senzație de greață. Nu mai pot mânca nimic. Asta înseamnă că nu mai simt lipsa. Cum o pot obține?

Suntem exact în această stare. După ce ne-am împlinit și completat gradul nostru. Doar din exterior suntem capabili să primim o dorință suplimentară. Dacă stau lângă prieteni, la o băuta mică, poftă se trezește în mine. Trebuie să facem astfel de trucuri simple pentru a primi deficiențe noi de la mediul înconjurător. Dacă nu am mediu, mă împlinesc și asta este.

Fără sprijinul prietenilor, sunt condamnat să cad la nivelul acestei lumi, la starea de “bestie” și să trăiesc în ea. Prin asta, prin faptul că încă merg la lecții și particip la unele activități, primesc treptat de la ei dorințele lor, ies din rutină studiului și mă ridic la un nou grad. Dar acest lucru va dură foarte mult timp.

Prin urmare, după atingerea unui anumit grad, trebuie verificat imediat dacă sunteți în legătură corectă cu mediul. Acum va ofer sfaturi practice valoroase, care va costa mult sânge pe cineva care dorește să construiască sistemul, metoda. Dacă vedeți că ați primit o nouă dorință și v-ați aprins din nou, înseamnă că legătură dintre prieteni funcționează și că există garanție reciprocă. Dacă nu există garanție, cădeți la nivelul de existența al bestiei și trăiți o viață ca atare.

Din partea a doua a lecției zilnice de Cabala, Cartea Zohar, din 16.02.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Din Tora, „Numere” 20:27 – 20:29: Moise a făcut așa cum I-a poruncit Domnul. Ei au urcat pe Muntele Hor în prezența întregii congregații. Apoi Moise l-a dezbrăcat pe Aaron de hainele sale și l-a îmbrăcat cu ele pe Eleazar, fiul său, iar Aaron a murit acolo, pe vârful muntelui. [Apoi] Moise și Eleazar au coborât de pe munte.

Întreaga congregație a văzut că Aaron a murit și întreaga casa a lui Israel a plâns pentru Aaron timp de treizeci de zile.

Moartea despre care se vorbește în Tora – morțile lui Aaron, Miriam, Moise, sau alte altor suflete care l-au atins pe Creator și care constituie fundamentul sistemului general al sufletului omenesc – înseamnă o ridicare și nu pierirea corpului. Corpul este nivelul material al unei persoane, așadar nu este nimic de jelit la el.

În lumea spirituală, dacă sistemul numit Aaron și-a împlinit rolul, Aaron moare pentru că nu mai trebuie să se corecteze; este complet corectat și se poate alătura sistemului comun al sufletului lui Adam. Aceasta este moartea.

Ceea ce noi considerăm în lumea noastră a fi un eveniment tragic este de fapt o mare bucurie în lumea spirituală. Este scris că „…cei drepți, care, în moartea lor, sunt numiți vii.”

Întrebare: Dar aici scrie că „întreaga casă a lui Israel a plâns pentru Aaron timp de treizeci de zile.”

Răspuns: Ei au plâns pentru că nu mai era cu ei, dar fiind incorporat în starea generală, nu mai puteau conta pe el anume. Au fost privați de suportul vizibil, fizic și de comunicarea cu el, dar desigur că sistemul numit Aaron a rămas în totalitate. Acesta este un sub-sistem enorm de guvernare în sufletul general al omului, dar care nu se află la același nivel cu ceilalți oameni. Acesta este motivul pentru care ei l-au plâns pentru o perioadă foarte scurtă de timp.

Ne plângem morții timp de șapte zile, apoi avem un serviciu memorial după treizeci de zile, apoi la fiecare un an, nu mai mult de atât. Există zile speciale de vizitare a cimitirului: șapte zile după înmormântare și apoi după treizeci de zile, apoi o dată pe an în ziua în care omul a murit. Motivul este acela că moartea reprezintă reînvierea nivelului spiritual care este total detașat de corpul îngropat. Baal HaSulam obișnuia să spună că nu-i pasă deloc unde va fi îngropat sacul său de oase.

În vremuri străvechi, acum 2500-3000 de ani, înainte de exilul din țara Israelului, morții erau puși într-o peșteră și intrarea acesteia era zidită pe timp de un an. După un an, tot ceea ce mai rămânea din corpul putrezit era colectat într-un vas, era sigilat și vasul era plasat într-o peșteră comună. Tradiția de a îngropa morții în pământ a apărut mai târziu.

Astăzi, cunoaștem mai multe cimitire antice, în diverse regiuni cum ar fi Siria, Iraq, Iran și așa mai departe, pentru că țara lui Isarel era mult mai întinsă decât astăzi. De exemplu, Moise și Aaron sunt îngropați pe celălalt mal al Iordanului.

Multe dintre mormintele vechilor cabaliști care au trăit în urmă cu mai mult de 2000 de ani, înainte de distrugerea Templului, se găsesc în Galileea. ARI, marele cabalist al secolului al 16-lea a făcut o listă cu acestea. În acest fel ele au putut fi descoperite.

ARI a mers pe câmpurile dintre Safed și Muntele Meron, acolo unde a fost îngropat Rabi Șimon și a indicat mormintele cabaliștilor, care au fost apoi însemnate cu numele acestora.

ARI a simțit cine era îngropat într-un anumit mormânt pentru că rădăcina și ramura sunt legate. Deși corpul nu este o parte spirituală a ființei umane, el este totuși legat, într-o oarecare măsură, de partea spirituală și suferă împreună cu aceasta. Așa încât ARI a fost capabil să afle conexiunea și să localizeze mormintele. De atunci, au apărut monumentele marilor cabaliști din Galileea.

Din emisiunea de pe KabTV “Secretele Cartii Eterne” 7/1/15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Suntem la un nivel al evoluției noastre, în care sensul real al Torei ne este ascuns. Atunci când vorbim despre secretele Torei, nu trebuie să uităm că secretul real este imposibil să-l împărtășim cu alții, deoarece o persoană nu poate percepe ceea ce tu descoperi.

Este ca și cum ai explica unui copil mic, de exemplu, un concept foarte complicat sau un dispozitiv secret, arătându-i desene și tabele, dar acesta tot rămâne un mister pentru el. Cineva trebuie să se pregătească pentru revelarea unui secret.

Prin urmare, putem ridica doar ușor vălul care ascunde secretul, pentru a arăta că este acolo. Pentru o persoană care înțelege, Tora nu este o colecție de povestiri. De aici începând, totul depinde de acea persoană.

Este ca și cum am deschide ușa un pic spunând: „Uite, acesta este nivelul următor, aceasta este lumea viitoare, aceasta este intrarea în dimensiunea superioară. Astfel, puteți merge acolo, să vedeți, auziți, si să înțelegeți, să studiați, să explorați aceasta, și să existați în ea, în timp ce trăiți în lumea noastră. Nimic nu te limitează în afară de tine însuți. Puteți extinde nivelul, percepția voastră, cunoștințele, impresiile, și simțurile până la punctul în care vor include toata infinitatea. Totul depinde de voi! Faceți eforturile și veți reuși.”

Principalul este că omul ar trebui să vadă secretul, nu că ceva îi este ascuns de el, ci că el nu a crescut suficient pentru descoperirea lui. Dacă face eforturi, secretul va deveni o realitate. Acesta nu este protejat în nici un fel decât prin mintea limitată și senzația interioară a omului.

Când ceața dispare, omul descoperă un câmp enorm de activitate, infinitatea.

Din KabTV „Secretele din Cartea Eternă” 6/29/15

Filed under: Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Am așteptat așa de mult reducerile de Black Friday, pentru a-mi cumpăra o bicicletă. În final mi-am cumpărat-o, dar apoi dorință a dispărut din mine. De ce se întâmplă lucrul acesta?

Răspuns: Acesta este modul în care se întâmplă întotdeauna. Când ești atras de ceva ce nu ai, ai dorință pentru acel lucru și dorință de a te bucură de el. Deci îți imaginezi plăcerea în funcție de lipsă și dorință nesatisfăcută, prin urmare o simți de două ori.

Când obții ceea ce ai dorit, plăcerea intră, dorință se umple, și nu o mai dorești, astfel, cu trecerea zilelor sau chiar a câtorva ore, dorință dispare complet. Este la fel că atunci când începi să mănânci un fel de mâncare delicios, pe care îl savurezi cu adevărat, iar în final plăcerea dispare.

Problemă în lumea noastră este că atunci când începem să primim plăcere în dorință, iar dorință este îndeplinită, la fel că atunci când mâncarea umple stomacul, descoperim dintr-o data cum plăcerea ajunge la final. Acesta este modul în care toate sfârșesc, chiar și viața.

O întrebare poate fi pusă: Este posibil să obținem plăcere nesfârșită, cu o creștere constantă, în loc de diminuare ei? Este posibil să fac astfel încât să primesc mai mult și să mă și bucur mai mult, iar această stare să nu se sfârșească? Practic acesta este secretul vieții eterne. Totul depinde doar de modul în care ne folosim dorința.

Singură întrebare este cum fac să fiu sigur cu cât primesc mai mult, mai mult îmi doresc, iar că acesta stare nu se va termină. Acest lucru este posibil?

Înțelepciunea se numește Cabala (recepție) deoarece această este o înțelepciune a modului de a primi; vorbește despre cum să primesc, cum să mă completez într-un mod nelimitat și infinit.

Dacă ne vom conecta – și dacă plăcerea trece prin mine, și eu o transmit spre tine, iar tu către altcineva, iar el către altcineva și așa mai departe, iar acest flux se petrece în mod constat între noi – atunci plăcerea nu se oprește niciodată și nimeni nu devine plin.

Dimpotrivă, plăcerea care trece prin toată lumea este complet reînnoită, și fiecare dintre noi începem să simțim plăcerea care se întoarce către noi de la ceilalți, primind astfel plăcere de la toată lumea. Reiese că avem o creștere infinită de plăcere, infinită în timp, ceea ce se numește atingerea lumii ce va să vina, o lume veșnică și perfectă.

Asta este ceea ce se întâmplă dacă știm cum să folosim în mod corect primirea de plăcere iar această înțelepciune se numește Cabală.

Întrebare: Cine începe să dăruiască primul? Eu, sau ar trebui să aștept până mi se dăruiește mie, ca apoi să dăruiesc și eu?

Răspuns: Nu, vii la un grup mic în care, împreună cu tine, grupul învață cum vă puteți conecta așa încât plăcerea să treacă de la unul la altul, și se creează un flux circular de energie între noi care se simte că și cum am fi în creștere, că într-o farfurie zburătoare, mai sus de substanță noastră, deasupra a tot ce este trecător, limitat în mișcări, spațiu și bucurii. Apoi te duci într-o altă dimensiune, departe de toate limitările acestei lumi.

Vino și încearcă!

Din programul de radio izraelian 103 FM din 29.11.2015

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→