Intrebare: Cum se realizeaza anularea sinelui, in fata Superiorului?

Raspunsul meu: Initial, gradul spiritual urmator mi se pare ca intunericul, cand de fapt acesta este un nivel mai ridicat al daruirii. Avand in vedere ca eu sunt incapabil sa ma refer la acest nivel, prin urmare, imi provoaca un sentiment de intuneric, desertaciune si depresie.

Eu sunt capabil sa anulez egoismul (sinele meu), numai cu ajutorul acestui grad mai mai inalt. Pentru a face acest lucru, eu trebuie sa ma adresez grupului si sa primesc de la el maretia obiectivului, relativ la conexiunea cu Nivelul Superior, de daruire. Apoi, eu sunt gata in determinarea mea privind Nivelul Superior, cerand ca acesta sa-mi dea maretia obiectivului sau, astfel incat importanta obiectivului devine mai mare decat dorinta de primire. In acest fel, eu sunt pregatit sa fiu de acord cu Nivelul Superior, precum si pentru a anularea sinelui meu in fata Lui.

Ca urmare a motivatiei mele, Nivelul Superior se deschide pentru mine si-mi arata maretia Daruirii, intr-o asemenea masura, incat eu sunt gata pentru a darui – devin egal cu El si ma inalt la acel nivel. Eu fuzionez cu Nivelul Superior, castigand de la El un nou inteles. Dupa aceasta, eu pot trece la a doua etapa si incep sa actionez in mod independent.

Aceasta este o metoda de educatie, general acceptata, prin care, studentul avansat imi da un exemplu, ma ia de mana, si-mi prezinta o imagine – apoi, eu atrag aceasta imagine in mine insumi.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toti suntem intr-o singura barca, dar pur si simplu, inca nu simtim in ce masura, fiecare dintre noi influenteaza soarta noastra comuna. Aceasta este intreaga problema. In lumea noastra globala nu conteaza daca un criminal este departe, sau aproape de mine! In sistemul integral, toti sunt egali si persoana cea mai indepartata de mine este echivalenta cu persoana cea mai apropiata. Suntem toti in aceeasi barca.

Noi nu vedem inca aceasta retea integrala, dar ne apropiem de revelatia sa. In curand vom simti ca nu exista nici un concept de apropiere sau departare intre oameni, sau ca exista oameni de care am depinde mai mult sau mai putin, pentru ca absolut toti oamenii ne influenteaza in egala masura.

Acţiunea precede recunoasterea acestui fapt, pentru ca traim intr-o lume de actiuni. Acesta este motivul, pentru care, atunci cand ceva se intampla spun “Oh”, numai dupa ce s-a intamplat ceva. Apoi am uitat si repet aceeasi greseala si din nou tip “Oh!” Dupa o serie intreaga de exclamatii: “Oh-oh-oh!”, in final incep sa gandesc: “Care ar putea fi motivul pentru care aceste lucruri se intampla? Probabil acesta nu a fost un accident!”

Cat de mult timp va trece pana ce umanitatea, in cele din urma va cumpani bine motivele a tot ce se intampla? Cat timp va dura pana ce toata umanitatea va dori sa inteleaga ca pacea in societate, pacea in toata omenirea si pacea fiecarui individ sunt complet dependente de unul fata de celalalt?

La fel cum depind de copiii mei, sotul /sotia, parintii mei, sau acele persoane care sunt cele mai apropiate pentru mine – azi, depind de fiecare persoana din lume, in acelasi fel. Adevarul este ca, de aceste alte persoane depind intr-o masura si mai importanta!

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Doua intrebari pe care le-am primit despre frica:

Intrebare: Am citit ca exista trei tipuri de frica, dar numai una este cea reala; frica pentru Creator. Deci, daca sunt confruntat cu o situatie care imi provoaca frica – de exemplu, atunci cand sunt in avion, iar acesta se clatina, acesta e genul gresit de frica, deoarece, in mod egoist, mi-e frica sa nu mor. Si atunci incerc sa transform aceasta frica mare, dar gresita, intr-o frica pentru Creator. Trebuie sa simt frica de faptul ca as putea sa-mi pierd legatura cu El. Este aproape imposibil, dar incerc cat de mult pot. Oare imi pierd vremea?

Raspunsul meu: Uite ce ar trebui sa faci – sa intelegi ca totul vine de la El!

Intrebare: Oriunde as merge, sunt plin de frica. Sunt ingrijorat, ce gandesc oamenii despre mine. De ce imi pasa si cum pot sa depasesc asta?

Raspunsul meu: Egoismul tau te face sa te ingrijorezi despre ce ar putea sa gandeasca altii despre tine. Incepe sa te gandesti la Lumea Spirituala si la calitatile ei. Atunci, te vei elibera de aceasta lume imaginara si vei ajunge sa iti dai seama ca Creatorul te impinge catre el, cu aceasta frica.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ai spus intr-o lectie recenta ca trebuie sa ne bucuram in aceasta viata. Este destul de confuz, pentru ca, crescand dupa principiile Kabalei, ne dezvoltam un anumit dezgust pentru placeri. Cum sa echilibram, atunci, acest lucru in munca noastra? Presupune sa folosim fiecare intalnire din viata noastra pentru a face diseminare si sa folosim asta ca sursa pentru placerea noastra? Imi placea sa fac piese de mobilier si sa reconstruiesc motociclete, dar acum se pare ca tot ce trebuie sa fac este sa studiez si sa fac diseminare atat cat pot. Este acesta modul corect de abordare a lucrurilor?

Raspunsul meu: Aproape sigur, este. Totusi, n-ar trebui sa te fortezi sa faci ceva ci sa faci doar ceea ce vine natural. Cel mai important lucru este aspiratia ta spre Creator si totul se va stabili fara constrangeri si conform a ceea ce trebuie sa fie.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: In postarea “Fa o cerere si foloseste fiecare moment al vietii tale ca sa mergi inainte” ai scris ca o persoana trebuie sa ceara o recompensa de la Creator pentru fiecare din faptele sale, pentru a accelera dezvaluirea Lumii Superioare. Dar cum pot sa dezvolt in mine insami aceasta cerere, daca nu o am?

Raspunsul meu: Nimeni nu are initial dorinta pentru Lumea Superioara, pentru ca Lumea Superioara ne este opusa si, ca urmare, nu o putem simti.

O dorinta se dezvolta numai dupa ce „gustam” ceva, acel ceva dispare, iar apoi noi simtim nevoia sa fugim dupa el. Intensitatea acestei aspiratii catre ceea ce este dezirabil se numeste dorinta (pasiune).

In Kabbalah, aceasta lege a dezvoltarii dorintei este formulata ca „Raspandirea Luminii si disparitia ei creeaza o dorinta pentru ea.”
Cum atragem asupra noastra influenta Luminii? Prin mediu: profesor, carti si grup.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebari pe care le-am primit despre soarta corpului fizic:

Intrebare: In ce corp vom exista in eternitate? O sa fie corpul din ultima noastra incarnare, sau un corp dintr-o incarnare anterioara? Sau poate sa fie cu totul alt corp?

Raspunsul meu: “Corp” in Kabbalah inseamna corectarea dorintelor, iar corpul nostru nu este deloc un subiect de discutie; el doar ni se pare ca exista.

Intrebare: Kabbalah se pronunta impotriva incinerarii corpului, in loc de ingroparea in pamant? Am vazut intr-un site de „Kabbalah”, ca e interzisa si ca, astfel, te inalti doar ca jumatate de persoana, cu mari penalizari.

Raspunsul meu: La nivelul lumii noastre, ingroparea este norma. In acelasi timp, Kabbalah nu considera corpul nostru ca fiind ceva sacru, asa cum o fac religiile. Kabbalah pur si simplu nu il ia in considerare.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Creatorul este atotcuprinzatoarea lege a universului. Cerand corectarea, nu ne adresam cuiva, ci ne pregatim dorinta pentru schimbarea de la dorinta egoista de a primi la dorinta altruista de a darui.

Imediat ce ne dorim asta, se va produce schimbarea!  Este produsa de Creator, legea generala a universului care influenteaza imediat dorinta noastra. Creatorul este un camp spiritual de daruire si dragoste in care ne transformam dupa cum dorinta se schimba in interiorul nostru. Creatorul totusi, este la un moment dat in acest camp, raportat la noi. La inceput noi suntem opusi acestuia si din aceasta cauza, suntem plasati pe orbita cea mai indepartata a acestui camp, care se numeste “aceasta lume”.

In masura in care ne dorim sa ne deplasam mai aproape de centru, spre calitatile de a darui si de a iubi ale Creatorului, vom determina ca acest camp sa ne influenteze si sa fie capabil sa ne deplaseze. Putem vedea ca, Creatorul nu actioneaza din capriciu si nu avem niciun motiv sa asteptam un tratament special de la El.

Respectul meu pentru legea gravitatiei nu va schimba efectul sau asupra corpului meu. In acelasi fel, daca urmam legile spirituale, intram in lumea spirituala, si daca nu, ramanem in afara.

Nu exista protectie, si este inutil sa se joace si sa se gudure pe langa Creator. Creatorul este o Forta, care-mi citeste cele mai adanci dorinte, mai degraba decat imi asculta cuvintele. Avansez in masura in care devin asemenea acestei Forte.

Stiinta Kabbalah studiaza legile Lumii Spirituale. Este fizica spirituala, nu poezie. Existam in Natura, Creatorul este Natura, si legile Sale sunt legile Naturii.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cine sunt eu ca sa cer corectarea de la Creator?

Raspunsul meu: Esti o fiinta creata, exact ca oricare alta. Creatorul ne-a creat intentionat dintr-o dorinta uriasa de a primi placere prin a fi alaturi de El. Apoi El a rupt acesta dorinta in bucati din ce in ce mai mici, pana la cel mai indepartat grad de El, numit “aceasta lume”. Fiecare bucatica se afla in interiorul fiecaruia dintre noi.

Acum Creatorul asteapta ca fiecare dintre noi (barbati, femei, destepti, prosti, cuviosi sau pacatosi) sa ne intoarcem la El, dorindu-si sa ne reintoarcem la nivelul Lui. Dorinta de revenire ar trebui sa fie cea mai mare dintre toate dorintele. Asta insemnand ca nu ar trebui sa fie o simpla cerere ce apare in noi, ci trebuie sa fie un strigat de disperare si o cerere spre Creator ca sa ne ridice la nivelul Sau.

Suntem aici in mod sigur spre a putea cere corectarea, si aceasta cerere este placuta Creatorului! Pana la urma, daca ne dorim sa fim asemenea Creatorului, asta inseamna ca-I apreciem nivelul si-I constientizam maretia. In mod contrar, daca persoana nu-si doreste sa devina asemenea Creatorului, atunci aceasta nu-L respecta.

Suntem cuprinsi doar de dorinta pentru ceva care este mai mare sau mai bun. Prin urmare, doar dupa mii de ani de dezvoltare ego-ul nostru a inceput sa inteleaga ca cel mai bun lucru este de a deveni asemenea Creatorului! Ca si copiii, avem dreptul de a cere asta de la parintii nostri!

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Am trecut printr-un lung sir de reincarnari, cu incarnari anterioare mult mai dificile fata de ceea ce experimentam astazi. In comparatie cu suferinta prin care am trecut inainte, incarnarea noastra curenta este ca o plimbare placuta in lumea aceasta.

Totusi, existenta noastra in aceasta lume este acum speciala, intrucat dupa miile de ani de dezvoltare egoista, ne-am trezit sa parasim lumea aceasta si sa intram in Lumea Superioara cu scopul de a face un progres spiritual.

Fiecare persoana detine un sambure de perceptie a Lumii Superioare numit punctul din inima, care trage si impinge implacabil persoana. Punctul din inima se trezeste sub asa circumstante, incat este greu de crezut ca se pot intampla astfel de lucruri.

Materia in care existam este campul spiritual, Creatorul. Nu exista materie si nu exista aceasta lume. Unicul lucru care exista este campul spiritual care contine toate sufletele intr-o stare inconstienta, adormita. Unele dintre ele, totusi, primesc inspiratia de a se trezi si de a-si descoperi adevarata stare.

Dar intrucat spiritualul este perfect (complet) dorinta noastra de a percepe spiritualul trebuie sa fie, deasemenea, perfecta (completa). Nu putem, prin urmare, asculta toate argumentele impotriva dezvoltarii spirituale. Daca un suflet se trezeste, atunci persoana ar trebui sa-l asculte doar pe el si pe nimeni altcineva! In fapt, Insusi Creatorul a inzestrat persoana cu posibilitatea de a-L auzi si persoana trebuie sa caute asta, orice s-ar intampla.

Evident, persoana trebuie sa asigure familiei sale toate cele necesare si sa-si respecte parintii si sa-i ajute la batranete, dar nimeni  nu are dreptul de a-i spune cum sa se raporteze la sufletul propriu. Parintii, familia si intreaga lume ne acompaniaza doar in aceasta lume, iar noi existam aici cu scopul de a intra in lumea eterna si perfecta.

Reversul este, deasemenea, adevarat insemnand ca nu ar trebui sa fortam pe nimeni in aceasta lume sa se implice in descoperirea Lumii Superioare. Totusi, daca oamenii din jurul nostru ne cer sa renuntam la dezvoltarea sufletelor noastre, atunci va trebui sa luam decizia fie de a renunta la sufletele noastre de dragul lor fie de a renunta la ei de dragul sufletelor noastre.

Aceasta decizie este facuta stiind ca, Creatorul ne-a dat sansa de a ajunge la Lumea Superioara.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

O lectie inseamna terapie pentru dorinta mea, un mijloc ce permite schimbarea dorintei mele de acum in una ce este echivalenta cu spiritualul. Cu cat merg mai des la sesiunile terapeutice de Kabbalah, cu atat sunt mai mari sansele mele de recuperare si, in cele din urma, de schimbare a naturii mele.

Oricum, doar vizite simple nu sunt de ajuns. Trebuie sa inteleg de ce fac aceste vizite si care va fi rezultatul unor astfel de vizite. Astfel, cel mai important lucru la lectie este ca trebuie sa am intentia de a-mi schimba natura.

Daca vin la lectie doar ca sa ascult, fara nicio intentie de schimbare, atunci nu ma va ajuta nimic sa ajung la Lumea Superioara, nici un profesor excelent, nici un mediu (grup) puternic. Pentru mine, o lectie trebuie sa fie o participare constienta pentru recuperarea sufletului spart.

Un profesor imi ofera directia corecta. Un mediu (grup) ma sprijina pe calea mea catre scop, insa trebuie sa absorb importanta scopului prin mediu (grup).

Este lipsit de importanta daca inteleg materialul de studiu, asa cum nu e nevoie sa inteleg modul in care medicamentele prescrise de medic actioneaza pentru a face bine. Doctorii scriu boli si prescriu medicamente cu denumiri obscure care nu imi spun nimic. Stiu doar ca ma simt rau si am nevoie de ceva care sa ma ajute sa ma simt mai bine.

Aceeasi situatie exista si in vindecarea sufletului. Este sufiecient sa ma simt rau si sa stiu ca in timpul lectiei voi primi remediul. Exista un mecanism spiritual de vindecare care functioneaza la cererea mea si trebuie sa-l pregatesc corect eu insumi ca sa aduca vindecare.

Ma astept ca vindecarea sufletului sa aiba loc in timpul lectiei si astfel ma pregatesc in avans ca sa fiu capabil sa accept leacul.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→