Lumea vazuta prin lupa
Atata timp cat ne aflam singuri in perceperea acestei lumi, nu putem intelege ca ea este imaginara. In acest moment, materia este singura realitate pe care o cunoastem, si nu simtim nimic altceva. Insa obiectivul nostru este de a percepe lumea pe doua niveluri: cel material si cel spiritual. Dupa aceea vom intelege ca una dintre ele este imaginara. Aceasta nu inseamna ca ea nu exista; imaginar inseamna ca ea este reflectarea unei forme adevarate, din care, a doua – forma spirituala – este cea adevarata.
Exista ceva autentic si deci exista o reflexie a sa, ca intr-o oglinda. Nu poti spune ca reflexia nu exista. Mai mult, cu siguranta ca reflexia este cea care ne permite sa ajungem la perceptia adevarului, a formei spirituale.
Nimeni nu percepe in mod separat forma spirituala. Pe calea corectarii, omul isi dezvolta continuu, o perceptie spirituala, din ce in ce mai mult, a formelor Creatorului, dar pe care le traduce prin formele imaginare ale acetei lumi. Prin urmare nu ne putem detasa de acestea, pana ce nu am urcat toate cele 125 de grade pe scara spirituala.
De-a lungul intregii cai a corectarii, in toate fazele cunoasterii, perceptia spirituala a cuiva devine din ce in ce mai puternica, atata timp cat este fundamentata pe aceste doua forme: imaginarul si realul. Forma imaginara este doar un fel de a o numi. Insa ne imaginam noi oare intr-adevar lumea noastra? La urma urmei traim in ea – aceasta este realitatea noastra de fiecare zi.
Adevarata realitate este taramul din care fortele, deciziile si evenimentele apar in calea noastra, in vreme ce doar reflexia lor exista in aceasta lume, cu scopul de a ne ajuta sa cunoastem adevarata realitate. Cand vom incepe sa o realizam, vom numi aceasta lume imaginara. Totusi, nu exista o astfel de fantasma, care sa nu existe, dar este necesara pentru a putea deosebi ce este spiritulitatea.


Pentru ca Stiinta Kabbalah vorbeste numai despre ceea ce exista in interiorul nostru, aceasta este numita Tora Interioara, Intelepciune Interioara. In realitate, trupurile noastre si toata aceasta materie nu exista. Prin urmare, aceasta lume este numita – lume imaginara. De indata ce vom incepe sa percepem realitatea in mod corect, vom incepe sa simtim ca toate acestea nu exista decat in dorinta. Dorinta noastra ne ofera diferite niveluri de senzatie ale acestei existente, ca natura neinsufletita, plante, animale si fiinte umane. Cu toate acestea, toate sunt, de fapt, fenomene diferite in interiorul dorintei.
Dorinta noastra egoista filtreaza realitatea pentru a se potrivi scopului sau. Ca efect, noi vedem lumea prin filtru. Cu alte cuvinte noi nu vedem lumea, natura, societatea si oamenii obiectiv, in felul in care ei arata cu adevarat, vom vedea mai degraba decat ce este profitabil pentru ego-ul nostru, ceea ce este fie benefic, fie, daunator acestuia. Astfel, dintr-o realitate infinita pentru noi are sens doar o parte minuscula numita “aceasta lume” pentru ca ego-ul nostru nu poate percepe nimic mai mult decat atat.
Ce ne invata Zohar-ul ? Din stiinta Kabbalah stim ca Creatorul a creat o singura dorinta, in cadrul careia va aparea intreaga dezvoltare in continuare. Aceasta singura dorinta cuprinde toate dorintele individuale, conectate unele cu altele intr-un singur sistem denumit “Adam”, sufletul comun.
Zohar, Capitolul “Miketz”, Paragraful 34 : “Iosif era trist”, suparat in spirit si suparat in inima, in timp ce era incarcerat acolo. Pana cand Faraonul a trimis dupa el, este scris: “Si ei l-au scos in graba”, insemnand ca el l-a eliberat si i-a raspuns lui cu cuvinte de bucurie, cuvinte care incanta inima, deoarece el fusese intristat pentru ca fusese in inchisoare. Intai, el a fost trantit in inchisoare, dar din inchisoare, el mai tarziu s-a inaltat la maretie.