La început, când un om începe să învețe, în timp ce se află încă la nivelul spiritual denumit „femeie, sclav sau copil”, i se spune că merită să lucreze pentru Creator din frică (Rabaş, Articolul 12 (1987), Ce este O jumătate de şekel în muncă? – 1).

Nivelurile spirituale, etichetate condiționat ca „femeie, bătrân sau copil”, reprezintă stări de dependență ale omului. O femeie depinde de un bărbat, un copil de părinți, iar un bătrân de ajutorul tinerilor.

Există, de asemenea, starea de „sclav”, care depinde de stăpânul său, adică de egoismul său. Prin urmare, trebuie să abordăm orice om foarte delicat și cu atenție și să-i explicăm că înţelepciunea Cabala este preocupată de dezvoltarea sa, spre propriul său beneficiu.

Cabala îl poate ajuta pe om să înțeleagă mai bine cum să acționeze în această lume. Omul  începe să speculeze. „Dacă înțeleg cum să acționez corect în această lume, pot deveni mai bogat, mai puternic, mai de succes și mai sănătos.”

Se spune că omul trebuie să-l slujească pe Creator din frică. Asta înseamnă din teama de a pierde, de a rata ceva, de a nu primi o recompensă.

Dar mai târziu, când omul se maturizează spiritual și dobândește înțelepciune, devine posibil să i se explice – sau mai degrabă, el însuși înțelege – că este necesar să-l slujească pe Creator din alte motivații, și treptat, secretele Torei îi sunt dezvăluite.

În acest moment, are loc o tranziție foarte subtilă, un moment dramatic, dificil, când omul descoperă că întreaga lume se află într-o stare de haos și confuzie completă. Totul este guvernat de un egoism capricios care apucă tot ce poate în orice moment. Această stare se numește întuneric.

În acest punct negru, omul simte o deznădejde completă, confuzie și lipsă de control asupra sa, asupra celorlalți sau asupra destinului. Vede că toți, se zbat înainte și înapoi ca mormolocii în apă, și nu mai poate suporta o astfel de viață.

Se simte în întuneric total, încearcă să scape și începe să strige Creatorului: „Ce ar trebui să fac?!”

Și apoi, treptat, omul este ajutat de sus și primește claritate spirituală. Așa ajunge el la revelarea Creatorului.

Când legea superioară este revelată unui om, comparând-o cu armonia, el vede clar haosul care domnește lumea noastră – armonie vs. haos.

Aceasta este drama, ruptura interioară. Pe de o parte, există legea superioară, pe de altă parte, dezordine completă.

Și aceasta este de fapt cea mai bună stare pentru om, deoarece acolo simte ajutorul și mântuirea Creatorului.

Și îi mulțumește Creatorului pentru această stare întunecată, deoarece este imposibil să avansezi cu piciorul drept fără a păși mai întâi cu cel stâng.

Când înțelege acest lucru, omul le anticipează pe ambele și se raportează corespunzător atât la starea bună, cât și la cea rea, deoarece vede că drumul spiritual se află exact între ele, exact la mijloc.

Din KabTV „Ultima generație”, 06.11.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Omenirea se confruntă cu întrebări serioase despre sensul vieții și esența guvernării realității: Cine suntem noi, în ce fel de lume trăim, ce ne este pregătit și ne putem influența destinul?

Cei care pun aceste întrebări se împart în două categorii: cei care le pun din suferinţă și diverse necazuri, pentru că doresc să scape de ele, iar asta le este suficient; și cei în care întrebarea despre sensul vieţii rămâne și îi roade chiar și după ce suferința s-a potolit.

Această întrebare este numită „un punct în inimă” al nivelului animal din care crește ceea ce este numit mai târziu „nivelul uman”. Dorința de a atinge sensul existenței începe să se realizeze în oameni atunci când ajung să studieze înțelepciunea Cabala.

Dar cei care întreabă despre sensul vieții doar pentru a-și satisface nevoile pământești, în cele din urmă pleacă.

Iar cei care au un punct în inimă, o foame informațională ce cere să înțeleagă, să simtă, să intre în acest sistem de guvernare, să știe de ce, în ce scop și cum există întreaga realitate, rămân, pentru că acest punct provine din lumea superioară, din gradul superior. Ei nu mai pot părăsi lumea și pur și simplu să continue să existe în această lume; nicio plăcere lumească nu o poate suprima.

Oamenii văd că studierea Cabala ridică omul la nivelul următor și necesită implicarea personală în guvernarea creației. Nu este vorba despre miracole care permit omului să învârtă lumea sau să conducă societatea, ci despre cum să se guverneze pe sine, să ajungă la o stare în care corespunde tuturor categoriilor și condițiilor lumii superioare.

Sistemul de guvernare, lumea superioară, este construit pe calitatea dăruirii și a iubirii. Acestea nu sunt doar cuvinte, deoarece sistemul întregii naturi, întreaga creație, este unul și complet închis; există în interconectare integrală absolută a tuturor lucrurilor cu toate. Fiecare particulă este strict legată de toate celelalte, atât cele mai mici, cât și cele mai mari. Structura acestui sistem este uimitoare.

În lumea noastră, nu putem construi astfel de sisteme. Chiar și în biologie, organismele vii seamănă cu acest sistem în unele aspecte, dar per total, sunt foarte departe de perfecțiunea revelată în sistemul de guvernare al lumii superioare la cel mai înalt grad.

Prin urmare, cu calitățile noastre numite inimă și minte, trebuie să ne ridicăm la acest grad; Adică, trebuie să ne transformăm și să absorbim calitățile integrale ale gradului superior: calitățile unității universal, care sunt construite tocmai deasupra egoismului nostru, deasupra a ceea ce ne separă, ne respinge și ne opune unii altora. Și în primul rând, trebuie să studiem natura noastră egoistă, pentru că nu o înțelegem deloc.

Ne este revelată doar puțin, la micul nivel pământesc, în timp ce în fața noastră se află revelația a ceea ce sunt numite „49 de porți impure”, 49 de grade de egoism.

Cu alte cuvinte, acum dezvăluim doar cel mai slab, cel mai superficial strat de egoism în care existăm. Tot restul, calitățile egoiste mai profunde, mai grele, se află dedesubt și vor fi revelate treptat pe parcursul studiului, dar numai în măsura în care avansăm spre unitatea integrală.

Dacă încercăm să ne asemănăm cu gradul superior, vom vedea cât de diferiți suntem de el. Și apoi vom încerca să ne ridicăm deasupra acestei diferențe, deasupra stratului de egoism nou revelat, către similaritatea cu gradul superior, către conexiune reciprocă, unitate și ajutor reciproc. Acest lucru se face în grup, astfel încât conexiunea să poată fi realizată în practică și nu doar declarată verbal.

Folosind metoda conexiunii în cadrul unui grup, începem să simțim cât de imposibil este să o realizăm nu doar în societate în general, sau în cadrul unei națiuni, sau cu atât mai mult în lume, ci chiar și în cadrul unui grup. Simt din ce în ce mai mult câte calcule am față de prietenii mei, cât de enervat sunt de ei, cum văd diverse defecte la ei și cum încerc să păstrez distanța.

Cu cât ne apropiem mai mult unii de alții, cu atât ne dezvăluim mai mult adevărata natură, și de fiecare dată ne simțim ca niște ființe mici, imperfecte, incapabile să ne ridicăm deasupra noastră și să ne apropiem.

Chiar și pentru o astfel de recompensă precum dezvăluirea sistemului de guvernare superior, a lumii superioare, înțelegerea a tot ceea ce ni se întâmplă și simțirea realității dincolo de limitările pământești dincolo de timp, spațiu și mișcare, tot nu putem face nimic. Oricât de mult ne convingem, simțim cum egoismul nostru își face treaba murdară și ne aruncă constant în calcule mărunte.

Cu toate acestea, faptul de a fi într-un grup ne oferă ceea ce un singur om nu are: ajutor reciproc, pe care trebuie să ni-l oferim unul altuia. Suntem obligați să facem acest lucru chiar și împotriva propriei noastre dorințe.

Aflându-ne într-o stare numită „această lume”, suntem capabili să îndeplinim acțiuni absolut opuse dorinței noastre interioare. Un om îmi poate fi neplăcut, totuși îi zâmbesc. Poate că nu am sentimente față de un prieten, totuși fac eforturi să mă apropii, să efectuez dacă nu o acțiune emoțională interioară, atunci cel puțin o acțiune mecanică comună și așa mai departe.

Adică, lumea noastră este minunată pentru că în ea putem efectua acțiuni mecanice fără sentimente sau intenții, iar aceste acțiuni vor influența sistemul superior. Aceasta este salvarea noastră!

Prin urmare, lumea noastră este separată de sistemul lumilor superioare și ne permite să guvernăm lumea superioară prin acțiuni fizice. Pot servi pe cineva, și prin urmare, să câștig merite spirituale chiar dacă nu am niciun sentiment interior anume față de acel om, față de un prieten de exemplu.

Dar vreau să ating o astfel de simţire, și prin urmare, execut diverse gesturi de atenție, lucrez în grup, pregătesc mese, particip la diferite activități fără a depune niciun efort intern.

Poate că nu am putere sau dorință de muncă interioară, dar mă pot forța să execut acțiuni fizice, chiar dacă și asta este dificil, și în acest fel avansez.

Grupul este singurul instrument din lumea noastră care permite omului, în timp ce lucrează în cadrul său, să efectueze acțiuni pur mecanice, considerate spirituale. Prin urmare, ascensiunea noastră începe cu alăturarea la munca grupului.

Cabaliștii care au atins sistemul superior au descoperit că acesta este structurat ca grupuri de zece care se subdivizează în continuare în grupuri de zece și așa mai departe până la infinit. Aceste grupuri de zece se includ unele în altele. Astfel, sistemul superior este împărțit în zece Sfirot fundamentale (Sfira, de la cuvântul „Sapir” – radiație), zece surse de strălucire a luminii superioare, emanația bunătății în diferitele sale forme.

Primele zece Sfirot sunt numite „Numele Creatorului”, deoarece așa dezvăluim Forța superioară generală care umple întreaga creație în prima și cea mai înaltă revelație a Sa către noi.

Noi nu simțim Forța în sine; o putem detecta doar prin cele zece Sfirot, la fel cum detectăm electricitatea sau un câmp magnetic sau orice forță fizică doar prin efectul său asupra unui obiect fizic. Fără o astfel de manifestare, nu știm dacă ea există sau nu. Avem nevoie de un indicator care să o poată percepe.

Toate Sfirot sunt atât de interconectate încât nu ne putem imagina această imagine integrală perfect completă. Nu o putem înțelege în starea noastră actuală. Numai dacă ne schimbăm calitățile interioare vom putea intra în simțirea ideii integrale, a influenței integrale, a fenomenului integral. Acesta este sistemul gradului superior – lumea spirituală.

Din Congresul Mondial de Cabala de la Moscova, 2/5/16, Lecția 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toate părțile naturii, cu excepția ființei umane, sunt capabile să stabilească o conexiune specială între ele, și prin forța unică ce apare din unirea lor într-un singur corp, o singură dorință, ele pot influența natura cu o putere imensă. Această influență este mult mai mare decât cea a unui uragan, a unei tornade, a unei explozii atomice, a unei erupții vulcanice sau a unui ţunami.

Forța pozitivă a unităţii pe care o putem genera între noi și cu care putem influența natura este capabilă să calmeze toate dezastrele naturale care au avut loc atât de frecvent în ultima vreme și care au distrus însăși fundamentele vieții noastre.

Totul depinde de faptul dacă vom înțelege în sfârșit că suntem una dintre speciile naturii, unul dintre nivelurile sale: mineral, vegetal, animal și uman. Aparținem naturii și suntem incluși în mecanismul ei, mai degrabă decât să stăm deasupra ei. Tocmai noi suntem cei care – prin participarea noastră necorespunzătoare la natură – provocăm toată distrugerea din interiorul ei, prin participarea noastră incorectă la natură, prin atitudinea noastră negativă unii față de alții și prin lipsa noastră de dorință de a ne conecta.

Dacă începem să ne unim și să ne luăm în considerare unii pe alții, vom putea produce o forță pozitivă, binevoitoare între noi, care poate opri toate loviturile naturii, care deja se apropie de noi. Așa vom aduce ordine în lume, pentru că totul depinde de cel mai înalt nivel pe care umanitatea este capabilă să îl atingă, adică nivelul gândirii, conștientizării și dorinței.

De aceea, recomand cu tărie: haideți să ne unim, să stăm împreună, să vorbim și să ne gândim la modul în care prin conexiunea noastră, putem influența întreaga realitate. Este în puterea noastră, așa că haideți să realizăm un astfel de experiment și să-l observăm ca într-un laborator. Cred că putem învăța multe din acest lucru despre cum să influențăm natura și să vedem reacția ei.

Având în vedere dezastrele care se apropie de noi, haideți să devenim mai sensibili la natură și să începem să o tratăm ca pe un partener. Natura ne tratează atât de aspru, ca și cum o forță crudă ar acționa în interiorul ei. Dar în esență, natura vrea să ne trezească, astfel încât să începem să răspundem corect la ea.

Haideți să ne conectăm unii cu alții, să ne unim inimile și să influențăm natura cu forța binelui. Poate că atunci vom vedea uragane, tornade și loviturile înspăimântătoare pregătite pentru noi de natură, începând să se calmeze.

Toți facem parte dintr-un singur mecanism. Întreaga umanitate în esență, aparține unui singur nivel de dezvoltare a naturii: nivelul uman. Și am descoperit deja că existăm într-o conexiune integrată unii cu alții. Acum înțelegem că toți depindem unii de alții. Așadar, haideți să ne unim toți împreună, fie că suntem în Miami, în Carolina de Nord, în Cuba sau în Republica Dominicană.

Trebuie să înțelegem că suntem o singură umanitate și trebuie să ne unim și să ne căim că am adus lovituri atât de puternice ale naturii asupra noastră. Acest lucru trebuie făcut de noi toți împreună, indiferent dacă locuiți departe de locurile lovite de dezastre naturale – în Australia, în Asia sau în America de Sud, netrăind încă astfel de catastrofe.

Cu toții ne aflăm sub o amenințare comună și serioasă la adresa planetei noastre Pământ, așa că haideți să-i oferim Pământului nostru o forță pozitivă: forța iubirii, a conexiunii și a dăruirii reciproce. Și acest lucru se aplică întregii umanități, oriunde s-ar afla fiecare dintre noi.

În acest fel putem îndulci judecățile pe care natura ni le pune în față, și putem ajunge la o viață frumoasă. Mica noastră planetă se va transforma într-o grădină a paradisului, o singură casă comună pentru noi toți. Haideți, să o facem blândă.

Când văd toate dezastrele naturale care au loc în lume, mă rog ca oamenii să înțeleagă că aparțin unui singur mecanism. Și dacă acest mecanism devine conectat prin forța binelui, va putea echilibra toate loviturile naturii și va aduce mult calm, o dezvoltare minunată, încredere și satisfacție lumii noastre, Pământului, societății umane.

Putem atinge o viață miraculoasă; depinde doar de noi! Haideți, să ne unim și să vedem cât de minunat și sensibil răspunde natura la atitudinea noastră unii față de alții.

Vă doresc succes!

Dintr-o Discuție cu Rav despre Aducerea Naturii în Echilibru, 11.09.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→