Întrebare: Cum se realizează iubirea de aproape? Dacă o persoană are nevoie de bani, cum o pot ajuta?

Răspuns: Lumea este plină de oameni nevoiași care mor de foame. Totuși, sunt incapabil să corectez direct lumea. Sarcina mea este să-i apropii de Creator. Este exact abordarea generală pe care ar trebui să o avem cu privire la problemele omenirii.

De fapt, lumea nu are nevoie de bani sau pâine; are nevoie de Lumina Superioară, care va umple și va conduce totul. Ea va permite rezolvarea tuturor nenorocirilor. Nu pot decât prin integrarea mea în grup să apropii Lumina de lume. Cu grupul, pot aspira la Lumină, să dezvălui necesitatea de a se corecta și corectarea va curge prin noi la toată lumea. Asupra acestui lucru trebuie să muncesc.

Pe de altă parte, dacă încerc să ajut Africa sau o altă regiune în nevoie, asta nu va face nimic. Astăzi, o vom vedea după toate eforturile filantropice sau ale altor ”binefăcători”. Doar Lumina va ajuta lumea.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 16.05.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce vrea Creatorul să-l aducă pe om la înțelegerea și conștientizarea faptului că noi nu suntem capabili să ne atingem singuri scopul?

Dacă aș fi știut asta când am început să studiez înțelepciunea cabalei n-aș fi continuat!

Răspuns: Îți poți atinge scopul, dar ai nevoie de ajutor! În viața obișnuită când erai bebeluș, copil mic sau când ajungeai într-un loc nou știai tu oare cum să te descurci fără ajutor?

Omul nu poate să facă nimic singur: alții îl asistă când se naște, îl învață și îl înmormântează. Omul nu este capabil să se ajute singur sau se ajute pe el însuși și, și nici acum, și încă mai mult de atât, să-și schimbe singur caracterul.

Întrebare: Și atunci de ce Creatorul abuzează de mine atât de mult, trimițându-mi necazuri?

Răspuns: Creatorul îți da aceste execitii pentru că în final tu să te întorci către El și pentru că această întoarcere să fie făcută pentru echivalentă de formă, pentru alipire și echivalarea cu El.

Și în loc de asta tu când te întorci la Creator îi ceri să-ți dea succes în lumea asta: sănătate, bani, respect, și toate astea cât se poate de mult și, în plus, să-ți dea și pentru lumea de apoi. Și tu te plângi că nu le capeți toate acestea. Asta este că să te învețe să nu fii atât de egoist materialicește, și să fii om, Adam, care îi seamănă Creatorului. Trebuie să fii frecat și șlefuit de multe ori până ajungi să înțelegi ceea ce trebuie să ceri. Cel mai important este să ceri din înțelegerea și conștientizarea că nu-ți trebuie nimic altceva decât să fii asemenea Creatorului și detașat de ține.

Lecţia zilnică de cabala 5/13/14 Scrierile lui Baal Ha Sulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum să imaginez această echivalență de formă cu Creatorul pe care trebuie să o cer?

Răspuns: De fapt, este vorba exact de echivalența de formă. Adică, puteți să fiți diferiți unii cu ceilalți dar, în raport cu o terță parte, trebuie să acționați în același mod. Asta înseamnă că există între voi o echivalență de formă în raport cu celălalt sau chiar în relația dintre voi.

Este doar o formă. Aveți dorințe diferite, gânduri diferite – totul este diferit. Dar vă acordați într-un astfel de mod, care vă permite să realizați echivalența. Dacă sunt ca el, nu se numește echivalență. Dacă semăn exact celuilalt, nu se numește echivalență. Dacă eu sunt ca el nu putem să ne unim; îmi place carnea, lui îi place carnea, detest peștele și el detestă peștele – se pare că nu avem nimic să ne dăruim.

Eu trebuie să-i dau lui ce am și el – ce are. Trebuie să existe o echivalență aici, similară cu cea care există între un bărbat și o femeie care se pătrund reciproc. În acel moment, va exista o echivalență între cel care dă și cel care primește.

Ajung să corespund cu Creatorul grație faptului că vreau să primesc de la El ceea ce El vrea să-mi dăruiască, pentru că, făcând asta, de asemenea îi dăruiesc Lui. Ne dăruim într-o manieră reciprocă, dar stabilesc o conexiune cu El, deoarece eu primesc de la El. În raport cu El, acționez ca o femeie, ca Malchut în raport cu Zeir Anpin.

Și, dacă pentru El primesc, asta este considerată dăruire. Așa cum este spus, dacă mireasa oferă un cadoul mirelui important este ca și cum ea a primit de la el. Se pare că echivalența de formă este un concept cu multiple fațete. Conform dorinței mele, eu trebuie să primesc de la Creator tot ceea ce El vrea să-mi dăruiască. Și El vrea să-mi ofere Lumea Infinitului, lumina infinită. Dar, conform intenției mele, este contrariul – eu vrea să-I dăruiesc în același mod ca și El.

Acțiunile noastre sunt diferite: eu primesc și El dăruiește. Dar, din punct de vedere al intenției, este contrariul: eu Îi dăruiesc Lui și El este cel care primește plăcere de la mine. Astfel, eu salvez situația, deoarece altfel, nu voi reuși să aduc plăcere Creatorului. El nu va avea nici o șansă să primească plăcere.

Este doar cu condiția că eu accept să primesc tot ceea ce El vrea să-mi dăruiască, ca o vacă plină de lapte și că vreau să-I aduc Lui plăcere acceptând asta, că voi reuși să-I aduc mulțumire.

Din Lecția privind articolul ”Dăruirea Torei”, 13.05.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este unic apropo de ceea ce putem oferi noi lumii?

Răspuns: Putem să oferim lumii conexiunea în care se află Lumina. Oamenii nu vor descoperi Lumina, ci vor simți înainte de toate, că ceea ce facem este o binecuvântare. Totul funcționează și totul progresează, există un soi de farmec ce atrage în acest domeniu, este un succes.

Atunci când ceilalți ne privesc și fac şi ei același lucru, pentru ei nu funcționează . Nu vor reuși. Îşi pot face o publicitate amplă, minunată și atrăgătoare, dar nu vor avea succes cu asta. Despre asta, este spus:” un dumnezeu străin nu poartă fructe”.

Nu poate să fie altfel. Dacă nu există imaginea scopului, o formă a stării viitorului, atunci nu o veți simți și nu știți unde să avansați.

Imaginează-ți un copil care nu se dezvoltă instinctiv prin natură, dimpotrivă, se dezvoltă conform exemplelor externe pe care le vede în fața lui. Dacă un copil de doi ani nu vede exemplul unui copil de trei ani în fața lui, nu poate să se dezvolte la nivelul vârstei de trei ani.

Indiferent câte lovituri îi sunt date, nu va înțelege ce vor de la el. Atunci când conectăm o persoană la Lumina Superioară și îi aducem un exemplu, ea obține un exemplu al modului în care trebuie să fie ”la vârsta de trei ani”. Acum ea înțelege asta, este atrasă prin asta, ea vrea să crească și activează lipsa ei, Reshimot.

Și, când ea crește până la trei ani, trebuie să se dezvolte în continuare și loviturile nu vor ajuta aici. Ea vrea să crească, să evite loviturile, dar nu știe ce să facă. Trebuie acum să vadă în fața ei un exemplu al unui copil de patru ani. Și fără noi, asta nu se va întâmpla.

Întrebare: Oferim noi, deci, conexiunea oamenilor ca un obiectiv sau ca un mijloc?

Răspuns: Conexiunea este un mijloc pentru a construi forma corectă a omenirii, pentru că în această formă, ea atinge sursa ei în scopul de a se conecta la ea. Aceasta se numește: omenirea se împlinește ea însăși. Toate dorințele sale sunt umplute cu tot ceea ce este necesar, ca un fel de vas umplut complet.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala, 14.05.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Diseminare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Munca interioară este o problemă constantă de clarificări interioare. Este posibil să ne placă asta?

Răspuns: Un bun muncitor este numit un artist care nu-și iubește munca sa pentru bani. El are nevoie de recompensă doar pentru a avansa, dar pentru el, acesta nu este lucrul principal.

Efectuează acțiuni dificile și neplăcute, dar își iubește munca și primește plăcere din asta, pe care o poate descoperi doar prin muncă grea și eforturi. Este ceea ce numim artă, altfel, e doar o simplă acțiune de muncă pentru recompensă. Ceea ce este luat în considerare este doar măsura în care apeciezi munca pe care Creatorul ți-o oferă. Prin urmare, trebuie să onorăm Faraonul.

Totul depinde de asta, în ce mod vă identificați. Se poate ca eu să doresc numai să mă simt bine și nimic altceva nu mă preocupă. Sau, dimpotrivă, nu este important ceea ce resimt, am nevoie să cunosc esența acțiunilor pe care le traversez acum. Și de aici, vreau să primesc o mulțumire.

Asta înseamnă că nu sunt blocat în senzațiile din interiorul dorinței mele de primire, ci în ideea, scopul și misiunea care îmi aduc mulțumire. În asta, eu schimb o formă de umplere pentru alta și mă detașez de sentimentul de dificultate în muncă și întuneric și mă bucur de măreția scopului; în mod special, din cel mai mare întuneric sunt capabil să văd cea mai mare Lumină și cea mai mare satisfacție.

Schimb esența internă a acțiunii și, în locul plăcerii care este primită în interiorul egoului, primesc plăcerea conexiunii mele cu Creatorul. Prin urmare, numai plecând din cel mai mare întuneric, de la Machsom (bariera) pe care nu o pot trece și a Masach (ecran) care este între mine și Creator, în care eu sunt interesat, pot să-L justific și să mă transform pentru a fi ca El.

Prin aceasta, devin independent în Gmar Tikkun (finalul corecției), prin diferențierea completă de Creator și aderarea la El, deasupra tuturor diferențelor. Astfel, două contrarii se conectează.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala, 01.05.2014, Cartea Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Atunci când Lumina ne iluminează, este ușor să ne decuplăm de egoul nostru și să privim dintr-o parte. Dar ce pot face dacă lucrurile merg rău pentru mine și sunt în întregime în egoul meu?

Răspuns: Dacă lucrurile merg rău pentru mine în egoul meu, de ce să nu-l folosesc pentru a scăpa de el?

Întrebare: Dar asta doare!

Răspuns: Doare pentru că ești blocat în acest sentiment. De ce nu poți să te decuplezi și să lași astfel încât să poți privi într-o parte?

Asta este întreaga diferență între drumul Torei și drumul suferinței. Dacă nu mă pregătesc, rămân cu un sentiment rău. Dar, dacă mă pregătesc, atunci sentimentul rău mă ajută să mă eliberez și să ies din acest sentiment rău și să ader mai mult la grup.

Este punctul de delimitare dintre cele două moduri. Totul depinde de pregătire. Deci accept lucrurile rele ca pe niște cadouri și le binecuvântez. Nu am nevoie să binecuvântez răul ca bine. Dimpotrivă, atât răul cât și binele mă ajută să avansez. Ca și cum aș fi bolnav și aș simți durerea; asta mă ajută să mă întorc imediat spre un medic și să-i arăt exact unde doare.

Bănuim că sunt bolnav, dar nu putem determina unde este zona dureroasă. Astfel, durerea îmi arată zona cu probleme, deci sunt fericit pentru durere. Merg spre un medic, îi arăt unde mă doare și apoi mă vindecă.

Deci, văd un semn de progres, de vindecare, în durere. Fără ea, nu aș fi în măsură să avansez. Nu simt durerea în sine, ci ca un indicator de corecție și avansare; și în asta, sunt fericit!

Această durere se face simțită diferit, deoarece ea nu este resimțită ca o durere și suferință, ci ca un semn. Este întreaga subtilitate de percepție psihologică în minte. Încearcă să o vezi în acest mod și vei vedea că nu există durere, dimpotrivă, există un semafor care devine roșu.

Totul depinde de relația mea în raport cu acesta. Uneori sunt supărat pe el și sunt gata să-l omor și uneori văd asta într-un mod relaxat, ca pe un semn. Vreau chiar ca această durere să vină, ”mă trezesc în zori”. Pentru mine, semnele de disfuncționalitate sunt de dorit deoarece avansez prin ele. Munca mea este să știu cum să ader la grup, Rav, cărți, diseminare și la tot ceea ce este relevant pentru Lumină. Nu există alte mijloace, acestea sunt suficiente.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 04.05.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Puterea grupului poate să mă ajute să diseminez și să facă mai ușor pentru mine de a explica ideile noastre oamenilor?

Răspuns: Desigur, este forța generală care ne afectează, pe care o numim puterea grupului. Dar, de fapt, noi suntem cei care facem să funcționeze Lumina care operează. Folosim puterea grupului și a prietenilor și, grație dorinței noastre de a ne conecta, vom atrage Lumina care începe să acționeze asupra noastră și astfel, vom reuși. Totul trece prin Creator, prin forța generală. Eu fac să funcționeze dorința, dorința face să funcționeze Lumina și Lumina face să funcționeze dorința. Prin urmare, trebuie să mulțumim Creatorului după fiecare acțiune, pentru că în final, El este cel care face totul. Dar, eu fac să funcționeze dorința și prin asta, operez asupra Lui pentru a o face.

O dorință nu poate influența o dorință. Chiar dacă spunem că ne influențăm unii pe alții, nu este vorba despre o influență directă, ci doar prin Creator, prin Lumină. Nu putem să ne conectăm direct, este Lumina care operează pe cooperarea dintre noi în aceste porțiuni mici.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 02.05.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Unde există al șaselea simț? Este în mine?

Răspuns: Al șaselea simț nu există în noi, ci în centrul grupului. Un grup este numit o adunare de oameni, gata să renunțe la egoismul lor pentru a se uni unul cu celălalt în centrul grupului și acolo dezvăluie senzația comună și mintea comună.

Această senzație comună și minte comună descoperite în centrul grupului are denumirea de vas spiritual unde Creatorul se manifestă. Este nivelul nostru spiritual, viața non-corporală spirituală.

Dar, atunci când corpul moare, nu ne vom simți morți pentru că am găsit viață în sistemul superior comun.

Congresul din Franța ”Unul pentru toți și toți pentru unul”, prima zi, 09.05.2014, Lecția 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce putem dori poporului Israel pentru Ziua Independenței?               

Răspuns: Doresc poporului Israel să fie independent. Nu există nimic mai important pentru o persoană decât sentimentul de independență. Independență înseamnă că avem toate necesitățile: putere, cunoaștere și mijloace, tot ce trebuie și noi știm cum să le folosim și în ce scop. Suntem încrezători asupra scopului și modului de a-l atinge, adică suntem independenți în asta.

Acest sentiment, această colecție de condiții, este numită ”independență”. Independența nu este doar o lipsă de presiune externă și libertatea a tot. Ceva de genul acesta nu poate exista și lumea trebuie să treacă la o stare când nici unul dintre noi nu poate să fie independent, suntem toți dependenți unul de celălalt și ne menținem împreună.

A fi independent înseamnă că știm ce dorim să realizăm și cum să realizăm și avem toate mijloacele pentru asta. Este posibil să dorim asta pentru poporul Israel. Dar, pentru a avea toate acestea, este nevoide de o înțelepciune superioară.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 04.05.2014, Discuție cu privire la uniunea națiunii

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Se poate să ne lipsească teama cu privire la măreția rolului nostru, a misiunii noastre, atunci când ieșim să diseminăm oamenilor?

Răspuns: Este imposibil să cerem acest sentiment de teamă unei persoane, dacă ea nu vede imaginea de ansamblu. Cum, de exemplu, un copil mic poate să știe cât este de important pentru părinții săi? El acționează în jur, dar nu are sentimentul de importanță de sine, de importanță a rolului său, a faptului că el există. Dacă ar putea să înțeleagă cât este de important pentru părinții săi, pentru cei din jurul lui, ar putea acționa în mod diferit.

Este același lucru cu noi: Cum știm că suntem infinit de prețioși Creatorului? Auzim că se vorbește despre asta, dar nu înțelegem și nu percepem destul pentru ca să putem începe să acționăm diferit.

Întrebare: Cum putem să ne dezvoltăm pentru ca aderarea la obiectiv și marea responsabilitate pe care o avem să ne atingă astfel că nu vom lăsa oamenii, până când nu îi vom aduce acolo unde ar trebui să fie?

Răspuns: Este suficient să faceți ce aveți de făcut de fiecare dată și totul va merge progresiv. Nu vă neliniștiți, lăsați un pic de muncă pentru profesor, grup, Creator. Nu luați întreaga creație pe umerii voștri.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 04.05.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→