Category Archives: Intrebare si Raspuns

Scopul principal – Sa aspiri catre Unitate

Intrebare: Care este modul corect de a actiona pe parcursul workshop-urilor?

Raspuns: Toti ar trebui sa procedeze conform scrierilor lui Rabash legate de adunarea grupului: Un individ trebuie sa se micsoreze pe sine in fata grupului si sa se imagineze pe sine intr-o adunare de oameni complet corectati care nu ii par asa lui dupa cumel ii percepe prin filtrul egoist necorectat in masura coruptiei sale.

Trebuie sa particip activla discutie chiar daca nu am nimic de spus. Ei ma vor intelege si ma vor sprijini.

Lucru cel mai important e sa aspir ca sufletul va deveni un intreg, in centrul grupului, fara sa imi scape din vedere ca acesti „zece” din lume, impreuna cu noi toti sunt uniti intr-un corp spiritual  cautand sa atinga prima similaritate cu Lumina, aceasi proprietate, daruirea mutuala!

Imediat cum atingem acest nivel simtim desavarsirea din partea Luminii, din partea daruirii mutuale, iar din conexiune – suntem nascuti ca un obiect spiritual.

Succes!

In ce fel este Ego-ul bun?

Intrebare: Cum poate fi ego-ul bun si cum e posibil sa il folosim in mod benefic?

Raspuns: Ego-ul este bun pentru ca reprezinta singura energie care exista in noi. Este ceea ce ne impinge mai departe, ceea ce ne eleveaza. De-a lungul evolutiei, constant ne-a ridicat de la nivelul de bestie la gradul prezent.

Iar astazi ne situam intr-un punct de intalnire unde chiar ne transformam. Incepem sa intelegem ca forma anterioara de ego pe care am folosit-o s-a epuizat pe sine. Nu mai suntem capabili sa lucram cu ea de aici inainte, de aceea ni se reveleaza prezenta criza.

Aceasta este criza ego-ului precedent, pe care l-am folosit si ni s-a parut ca a fost bun, totul a fost normal, si a fost posibil sa continuam astfel pana la sfarsit. Dar brusc, s-a dovedit ca s-a inchis, ne-a incercuit intr-un singur sistem catre interdependenta completa.

Si daca suntem complet dependenti unul de celalalt, cum putem folosi acest ego? Gradual devenim ca o singura familie unde fiecare este dependent de celalalt, si trebuie sa imi folosesc ego-ul calculand dependenta mea fata de ceilalti. Asta inseamna ca de acum incolo trebuie sa il folosesc diferit, insemnand intr-o maniera integrala, conform ego-ului celorlalti.

Se dovedeste ca trebuie sa incepem sa folosim ego-ul general care este impartit intre noi: sa il conectam impreuna si sa ne ridicam deasupra lui astfel incat unitatea noastra, conexiunea si suportul vor fi mai mari decat propriul nostru ego, in asa fel incat ego-ul nostru devine mutual, social si colectiv.

Asta inseamna ca grupul nostru  trebuie sa aiba un scop comun iar noi trebuie sa atingem acest scop comun fiecare impingand mai departe cu ego-ul sau personal. Atunci fiecare va fi pregatit pentru un scop comun, o conexiune mutuala, iar la final vom masura succesul nostru in masura conexiunii noastre.

Asta este foarte important. De aceea ego-ul nostru nu este anulat, ci simplu este utilizat in acelasi fel in care este revelat astazi umanitatii, insemnand intr-o modalitate integrala.

Din lectia virtuala 21/10/2012

Toată lumea, Toată lumea, toată lumea …

Întrebare: Timp de patru zile la rând am organizat ateliere de lucru cu diferite grupuri de oameni. Dar cel mai interesant este faptul că intensitatea muncii noastre într-o singură suflare a unit întregul nostru grup. Nu știu despre oamenii pentru care am ținut seminariile, dar ne-am schimbat dramatic în cursul acestor evenimente.

Răspuns:  Îți spun că-mi văd schimbarea în funcție de modul în care grupul se schimbă. La urma urmei, nu am mers prin aceste acțiuni pentru că am avut o altă metodă mai individuală de a obține lumea superioară, care a fost folosită de cabaliști de mii de ani. Și aici, când un grup experimentează unificarea practică, iar eu sunt pe margine participând cel puțin oarecum, simt cât de bună și productivă este această muncă.

Acesta este motivul pentru care te înțeleg și sfătuiesc pe toți cei care ne ascultă astăzi, să încerce în orice mod posibil să participe la atelierele noastre.

Din Lecția virtuală din data de 21/10/12

Fără măcinarea sau ruperea danturii

Întrebare: Tu spui că natura ne va forța să folosim tot ce ne înconjoară în mod corect. Ce înseamnă „folosirea corectă”?

Răspuns: Înseamnă că noi ar trebui să folosim totul de dragul conexiunilor bune dintre noi.

Toți suntem constituenți ai unui organism integral imens, care ar trebui să funcționeze ca roțile dințate dintr-un singur mecanism, în aliniere una cu alta; nu una scârțâind, alta șuierând, iar a treia întorcându-se în altă parte cu toți dinții rupți.

Este necesar ca noi toți să ne simțim unii pe alții, să ne cunoaștem, să ne înțelegem pe plan global, și să știm unde trebuie să ne întoarcem, așa încât să fim cu toții buni. Nu poate fi faptul că unul este mai bun în detrimentul altuia; este un singur mecanism și are o structură rigidă.

În prezent, conexiunea nu este rigidă, este mult mai flexibilă, se poate slăbi între unul și altul. Dar, încetul cu încetul, viteza dinților se blochează, relațiile devin din ce în ce mai rigide, iar discrepanțele dintre noi vor crește suferința noastră. Deoarece aceasta în mod natural crește, ne temem pentru faptul că, dacă mecanismul se va zgudui, vom fi prinși într-un imens război mondial.

Pe de altă parte, natura începe să facă presiuni asupra noastră din interior prin declanșarea calamităților. Și apoi, desigur, vom afla repede interacțiunea corectă, dar este o cale foarte dificilă.

Într-un fel sau altul, omenirea va deveni complet integrată, complet interoperabilă, cu egalitate absolută, similară socialismului, dar cu o față cu adevărat umană.

Din Emisiunea KabTV „Construirea unui mediu social” 25/09/12

Ce putem noi da Creatorului?

Întrebare:Ce pot eu să dau Creatorului când eu nu am nimic de dat Lui?

Răspuns: Ce are de dat un bebeluş mamei lui? Dar uite câtă bucurie îi aduce ei, ce mulţumire îi dă el ei! Dacă ne imaginăm că Creatorul ne tratează cu iubire infinită, absolută şi perfectă, ce putem să-i dăm noi Lui? Cel puţin un oarecare răspuns, un zâmbet mic. Dacă El ne iubeşte, nu contează ce paşi facem noi către El, ei vor fi o plăcere pentru El. Singura întrebare este ce înseamnă „către El”?

Există un singur scop: să facem plăcere Creatorului. Acest lucru este posibil numai prin dăruire, numai devenind asemenea Lui.

Ce vrea mama de la copil? Vrea să simtă de la el o reacţie, ca de la un om mic, un zâmbet, o mişcare către ea. Acestea sunt pentru ea o plăcere. Mama vrea să vadă manifestarea calităţilor umane în bebeluşul ei, semne de progres. Şi noi trebuie să învăţăm din acest exemplu. Asta este ceea ce vrea Creatorul să facem, şi astfel putem noi să aducem Lui plăcere.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala din „24/10/2012 „Scrierile lui Rabaş”

Dintr-un anume motiv, eu nu simt foarte tare

Baal HaSulam, „Matan Tora (Dăruirea Torei)”, paragraf 8: Această chestiune este ca atunci când un om bogat a luat un om din piaţă şi l-a hrănit, şi i-a dat în fiecare zi aur şi argint şi tot ceea ce şi-a dorit. Şi în fiecare zi el l-a copleşit cu mai multe daruri decât cu o zi înainte. În final, bogatul a întrebat: „Să-mi spui, au fost împlinite toate dorinţele tale?” Iar el a răspuns: „Nu toate dorinţele mele au fost împlinite, fiindcă, cât de bine şi cât de plăcut ar putea fi dacă toate aceste posesiuni şi lucruri preţioase mi-ar veni din propria-mi muncă, aşa cum îţi vin ţie, şi nu ar fi primite din mâna ta binefăcătoare.” Atunci bogatul i-a spus: „În acest caz, nu s-a născut încă omul care să poată împlini dorinţele tale.”

Este imposibil să te scuturi de sentimentul de ruşine prin câteva acţiuni externe. Singurul mod de a face asta, este să primeşti de dragul dăruirii.

Întrebare: Starea de Hafeţ Hesed nu neutralizează ruşinea? Până la urmă, de ce trebuie să-mi fie ruşine dacă eu vreau numai să dăruiesc?

Răspuns: Să zicem că tu mi-aduci un dar şi eu spun:

„-Ştii, eu chiar nu am nevoie de asta, nu-mi place.şi în primul rând, de ce mi-ai adus-o dacă eu nu am nevoie de nimic?nu vreau cadourile tale.

Dar am încercat din greu, am căutat îndelung, am vrut atât de mult să-ţi fac o plăcere şi să-mi exprim iubirea mea…

Dar eu nu am nevoie de nimic, nici nu trebuia să vii…”

Ori pur şi simplu resping persoana, o urăsc, ori nu există nicio conexiune între noi şi eu nu simt niciun îndemn să corectez ceva. Asta înseamnă că nu există deloc, nicio stare de Hafeţ Hesed.

De fapt, este vorba despre dorinţa mea, şi nu despre semnele de iubire pe care oamenii din jurul meu mi le arată. Când sunt în starea de Hafeţ Hesed înseamnă că tot ceea ce vreau este să dăruiesc. Sunt gata să primesc toată lumea de la tine. Adu-mi-o, am vasele corecte, voi primi bucuros tot cu iubire şi infinită plăcere şi, în acelaşi timp, voi rămâne Hafeţ Hesed.

Este vorba despre vasele mele şi nu despre revelarea conexiunii cu ceilalţi. Poate nu am nevoie de cadoul tău, sau poate îl vreau cu adevărat, dar urc şi îl primesc nu pentru că îl vreau. Urc la nivelul de Hafeţ Hesed şi chiar şi mai sus, şi îl primesc în vasele de dăruire, cu scopul de a dărui plcerea înapoi către tine.

Noi suntem tot timpul în dorinţa de primire, fie ne bucurăm, fie suferim. Astfel, starea de Hafeţ Hesed nu este un zid fără viaţă care respinge orice primire. Este un nivel de corectare a dorinţelor mele de primire şi nu mă opreşte deloc de la primirea a ceea ce vreau.

Întrebare: Dar m-am dedicat scopului creaţiei…

Răspuns: Da, în această stare nu ai nevoie de nimic şi totuşi primeşti un cadou, şi totuşi vrei numai Hasadim. Este aceeaşi stare, dar în plus de asta, munceşti cu dorinţe în plus şi adaugi constant  noi forme.

Aceasta este munca spirituală, variată şi în multe straturi.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 24/10/2012, „Matan Tora (Dăruirea Torei)”

Cum putem noi să-l întâlnim pe cel invizibil?

Întrebare: Ce este Creatorul? Care este semnificaţia măreţiei Lui cu care eu trebuie să-mi impresionez colegii?

Răspuns: Creatorul este proprietatea de dăruire, de iubire, de conexiune şi de respingere a interesului personal. Obţinerea unor astfel de proprietăţi este primul pas pe calea asemănării cu Creatorul.

Vezi sau simţi acum Creatorul? Nu! De ce? Este una din proprietăţile care guvernează totul şi face totul, dar nu se revelează pe sine. De fapt, ea nu are o manifestare individuală. Nu este un individ ca tine care ocupă loc în spaţiu şi vrea să fie remarcat de toată lumea. Creatorul este proprietatea opusă. De aceea El pare să nu existe…

Vrei să revelezi acest aer gol? Pentru acest scop tu trebuie să devii de asemenea un mic „aerat”.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 26/10/2012 „Scrierile lui Rabaş”

Ruşinea ca motor pentru avansarea spirituală

Baal HaSulam, „Matan Tora” (Dăruirea Torei), par. 7: Cel care mănâncă şi se bucură din munca tovarăşului său se teme să se uite la faţa acestuia fiindcă făcând aşa, el devine din ce în ce mai umilit, până când îşi pierde forma sa umană. Şi pentru că ceea ce provine din întregul Lui nu poate fi lipsă, El ne dă loc pentru a ne câştiga noi înşine exaltarea prin munca noastră în Tora şi Miţvot.

Creatura este opusă Creatorului în calitatea sa internă, în dorinţa egoistă de „eu ar trebui să conduc”. Singurul lucru care poate sta în opoziţie este ruşinea care provine din defectul din propriul „eu”.

În fapt, aceste două judecăţi fuzionează în una şi este aproape suficient pentru a aduce fiinţa creată la corecţie. Asta pentru că, un om este gata să facă orice astfel încât să nu simtă defectul de ruşine în dorinţa lui de primire. Noi putem sta în ruşine numai dacă este posibil să acoperim dorinţa de primire, astfel încât ea să nu poată fi de fapt rănită. Chiar dacă dorinţa de primire poate fi rănită la primele nivele, noi nu putem accepta asta la al patrulea nivel fiindcă atunci ea va forţa imediat omul să termine starea curentă şi să oprească sentimentul de ruşine, imediat, în orice fel poate.

În mod normal, noi compensăm din defecte prin învăţarea de la mediul nostru. Întregul sistem este astfel construit astfel că, în cele trei linii opuse, noi vom face faţă cumva ruşinii. Dar în fapt, acesta este un sentiment extraordinar care a fost pregătit pentru sufletele înalte.

Întrebare: Cum se relaţionează ruşinea la adeziunea pe care noi trebuie să o obţinem?

Răspuns: Ruşinea şi adeziunea, frica şi anxietatea, tot ceea ce vrei, toate sunt componente ale adeziunii. În adeziune fiecare din ele participă în cel mai înalt, complet şi deschis mod.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 24/10/2012 „Matan Tora” (Dăruirea Torei)

O intenţie evazivă

Întrebare: Ce ar trebui să fac când încerc să ţin intenţia şi, atunci se întâmplă invers, şi ceva mă trage de-o parte?

Răspuns: Asta este extraordinar. Momentul în care tu încerci să ţii intenţia ea te evită sau este stinsă de ceva, astfel că tu o vei ţine cu mult mai multă putere. Apoi, datorită diferitelor întreruperi, vei fi în stare să diferenţiezi corecţiile pe care le faci prin aceaste acţiuni. Creatorul ţi le arată.

Astăzi, totul pare neclar datorită problemelor diverse, dar de fapt nu este aşa, este totdeauna un fel de ajutor şi ele te ghidează mai precis spre scop. Tu ţinteşti la el şi deodată el pare neclar, aşa că tu „ţinteşti” mai precis şi cu mai multă acurateţe. Şi aşa este tot timpul.

În cele din urmă, vei fi capabil să recunoşti de la acest nivel starea următorului nivel. Prin revelarea celor 10 Sfirot tu vezi realitatea de la sfârşit la sfărşit şi apoi ţi se permite să urci mai sus.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala din 23/10/2012 „Zohar”

Interpretând viitorul

Întrebare: Ce înseamnă să atragi Lumina care Reformează?

Răspuns: Când citesc Zohar, vreau să văd în mine schimbări, ca şi cum intră un izvor de energie în sistemul meu intern, o lumină, puteri, judecăţi noi, calităţi noi. Mă influenţează ceva şi eu vreau să simt ce este acest lucru care mă influenţează şi produce în mine schimbări. Vreau să ştiu asta şi să simt miresmele şi să văd cum au loc în mine aceste schimbări şi unde în mine pot imagina tot despre ceea ce citesc în Zohar, astfel încât să nu fie doar imaginaţie, ci ceva pe care eu îl voi simţi cu adevărat în calităţile mele. Asta este ceea ce aştept, schimbările în dorinţa mea de primire.

Noi trebuie să facem eforturi colective, în ajutor reciproc, şi atunci, Lumina care Reformează va fi mult mai puternică decât atunci când influenţează un singur om. Atunci este mult mai uşor să acumulăm ceva. Dar asta se întâmplă numai dacă omul lucrează împreună cu ceilalţi, în conexiune cu ei. Prin asta, el apropie Lumina, fiindcă fiindcă dorinţele pentru Lumină nu mai sunt egoiste ci asemănătoare ei într-un fel.

Desigur că este încă pentru el însuşi, dar un om încearcă să semene cu Lumina într-un fel şi să devină aparent egal cu ea. Asta se cheamă „joc”. Desigur că eu cer pentru mine, dar într-o anumită măsură este ca o calitate reală şi corectă de dăruire.

În ce fel este similar?Câțiva mii de egoişti vin împreună, toţi vor să dăruiască, totuşi, adânc în sufletul lor, vor pentru sine şi îi desconsideră pe toţi ceilalţi, dar ei fac eforturi comune, ca şi cum se conectează, vor, ca şi cum este pentru Creator, pentru dăruire – acest „ca şi cum” este numit „joc”. Ei îşi fac o „spălare de creier” unul celuilalt, a minţii, ca şi cum ar fi ceva într-adevăr mare şi important. De fapt, aici nu este nimic real, dar asta este ceea ce trebuie făcut pentru a obţine nivelul superior. Asta pentru că este un abis între nivele, şi tu nu poţi fi într-un nivelul superior înainte să urci în el şi, pentru a urca la el tu îl joci (interpretezi).

Astfel, noi trebuie să ne conectăm mai puternic şi să vrem să simţim că Lumina ne schimbă. În acelaşi timp, ea tocmai ne schimbă, dar mai târziu intenţia noastră va fi mai precisă, astfel că ea ne va putea schimba în conexiunea noastră, în unitate, dar asta va veni mai târziu. Acum, cel puţin, noi trebuie să avem ca scop influenţa Luminii.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala din 22/10/2012 „Zohar”