Intrebare: Astazi, planeta noastra este absorbita de o nevoie inconstienta de distrugere. Cum putem opri asta? De exemplu, o persoana care se distruge consumand alcool ajunge la un punct in care ori piere ori se schimba radical si incepe sa duca o noua viata.

Raspuns: Eu sper ca situatia va evolua in bine in viitorul apropiat. Eu sper ca se va intampla inainte ca sa epuizam intreaga planeta si sa anihilam populatia, dupa care nici macar ruinele nu mai raman, la fel ca in filmele SF despre viitoul in care oamenii hoinaresc asemeni creaturilor primare, hranindu-se cu radacini, dupa ce au supravietuit acestei catastrofe, acestei rascruci.

Pentru ca aceasta schimbare pozitiva sa aiba loc cat mai curand, noi incercam sa diseminam metoda cresterii si educatiei integrale. Insa, sincer, nu am gasit suficient sprijin in oameni; avem o putere mica. Deci nu pot spune ca simt o satisfactie profunda.

Insa, nu cred ca umanitatea va disparea, pentru ca nu este intentia naturii sau cursul ei: acest intreg sir construit pe constantele foarte rationale ale cauzei si efectului, legilor, si gradelor. Prin urmare nu ne vom autodistruge.

Insa ne putem aduce la o stare in care o mica parte a oamenilor -care ar supravietui tuturor dezastrelor (atat naturale cat si a razboiului), pe care noi le declansam- nu vor putea sa ajunga la un echilibru cu natura si sa reveleze natura superioara ca absoluta armonie, integralitate, unitate, si vor exista la acest nivel.

Acesta nu este un grad pamantean. Este gradul la care ajunge o persoana ajunge la un univers nu la cel pe care il vedem astazi prin egoismul individual, ci intr-un mod diferit, o imagine stereo a naturii. Noi nu vedem o imagine plata a creatiei ci profunzimea sa, impreuna cu fortele care evoca aceasta imagine si le guverneaza si noi toti impreuna.

Noi vom vedea tot ce sta in spatele acestui ecran, in spatele acestui teatru. In fond, noi nu stim ce forte ne guverneaza. Noi nu stim ce se va intampla in momentul urmator. Noi trebuie sa ne obisnuim cu aceste forte, sa le revelam. Eu sper ca toate acestea se vor manifesta. Dar se vom manifesta doar cand omul va fi capabil sa devina in anumite moduri similar cu integralitatea si intreaga natura.

Din “Discutia despre Educatia Integrala” 21/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Educatia este buna atunci cand oamenii primesc cunoastere impreuna cu o explicatie pe care sunt gata sa o accepte, pentru ca primim multe lucruri fara explicatii, in special in timpul copilariei, care raman in noi ca virusii si ne este imposibil sa scapam de ele. Noi utilizam in mod subconstient acest bagaj de fapte si le consideram adevarate, chiar daca in realitate sunt gresite si ne stau in cale.

Toate acestea se intampla pentru ca, fiind copii si adolescenti, suntem umpluti cu diferite adevaruri „de necontestat” insa fara explicatii. De atunci, ele sunt impregnate in noi si nu avem unde sa ne ascundem de ele. Indiferent ce faceti, nu aveti controlul asupra lucrurilor care au fost imprimate in voi.

Si de aceea totul trebuie sa fie insotit de explicatii. Nu este nevoie sa derutam oamenii cu constructii complicate bazate pe matematica superioara- oamenii trebuie sa primeasca o explicatie clara, accesibila, pentru ca altfel cunoasterea devine un slogan sau axioma, si nu ajuta oamenii sa avanseze. O persoana trebuie sa isi dezvolte bunul simt atunci cand invata aceste explicatii. Mai mult, este necesar sa mentina o viteza adecvata, pentru ca excesul de informatie sa nu blocheze abilitatea persoanei de absorbi informatia.

Educatia corecta este lipsita de fapte nefondate. Asta pentru ca oamenii nu vor putea sa le foloseasca in mod corect si va fi foarte dificil pentru ei sa scape de inarcatura inutila. Este imposibil sa muncesti cu fapte atunci cand nu cunosti cauzele si consecintele lor. In acest caz, acestea nu ii vor permite persoanei sa isi creeze o imagine comuna a realitatii. In loc de asta, persoana le trateaza ca legi stricte.

De fapt nu exista deloc legi in realitate: noi le cream. De indata ce ma nasc, necesitatile ma imping sa imi formez o anumita imagine a lumii, conectand aceste parti. Asta pentru ca venim dintr-o spargere, si intreaga noastra realitate consta din a reface un mozaic din partile sale la toate nivelurile, atat de adanc, cat se poate, de la aceasta lume pana la lumea Infinitatii, adaugand in mod constant noi calitati si cantitati de trasaturi. In fond aceasta imagine este multidimensionala.

Deci, atunci cand ii dau un ultimatum unei persoane cu privire la modul in care aceste parti trebuie puse la un loc, il trimit pe calea gresita, iar persoana continua sa urmeze directia pentru ca nu stie cum sa faca analiza si cum sa faca analogiile. In loc sa ii dam raspunsuri pregatite si pur si simplu fapte, trebuie sa ii dam o tehnica, o metoda, un ghid pentru a actiona.

De aceea educatia moderna esueaza. Pentru ca suntem niste „soldati” modelati, „lucratori” abili, mai degraba decat oameni creativi care stiu cum sa puna la loc bucatile de mozaic.

Intrebare: Nu ne putem limita doar la fapte, chiar daca acestea sunt adevarate?

Raspuns: Nu faptele sunt problema. O persoana are nevoie de mai mult decat de cunoastere: trebuie sa isi dezvolte mintea, sa puna la un loc lucrurile pe care nimeni nu le-a asezat pana acum. Trebuie sa aiba o abordare, un program nou instalat in ea, care sa ii permita sa isi formeze in sine o imagine independenta a realitatii.

Un copil nu va invata prin actiuni fortate: acestea au un efect limitat. Cand ii spun ceva, trebuie sa ii explic de ce este asa. Altfel introduc in el un alt „virus”, si nu va fi capabil sa isi foloseasca in mod rational „adevarul” care este imprimat in el. Datorita unui anumit context, se va mentine in mintea sa subconstienta pana la sfarsitul vietii sale, si doar moartea corpului va pune capat acestui lucru.

Intrebare: In timpul perioadei de ascundere, noi folosim de asemenea sloganuri pe care nu le intelegem. De ce acestea nu sunt „virale” pentru noi?

Raspuns: Este adevarat, Cabala are propriile „motto”-uri: „Nu exista nimeni in afara de El”. „Dumnezeu care face bine”, „Iubeste pe prietenul tau ca pe tine insuti”, etc. Insa, acestea vin de la un grad superior si nu le putem primi in alta forma. Noi „inghitim” acesti virusi, si incercam sa ne modelam artificial in acord cu ele si astfel atragem Lumina care Reformeaza. Care ne corecteaza si ne ridica, dandu-ne o noua intelegere a lumii, o noua minte si un nou sentiment.

Pe de o parte, in lumea noastra, noi inghitim fapte false in loc sa dobandim simtul realitatii, iar acest lucru nu ne ingaduie sa inaintam in combinarea partilor, studiind adevarata imagine a lumii, si dezvoltarea ei pe aceste baze.

In fond, pot fi independent in lumea noastra, in timp ce  nu voi putea sa intru in spiritualitate de unul singur. Dimpotriva, trebuie sa realizez legile lumii spirituale in mine, sa ma conectez cu ele in masura capacitatilor mele, si apoi Lumina superioara ma va inalta.

In acest fel, „virusii” mai degraba pozitivi decat negativi vor actiona in lumea spirituala: Fiti alaturi de oameni mari, inaltati pe prietenii vostri in ochii vostri, si nazuiti constant catre Lumina, despre care nu stiti nimic. Aceste lucruri nu sunt fapte in perceptia mea; cu toate acestea primirea lor din lumea superioara este benefica.

In perceptia noastra, chiar si cartile Cabaliste sunt „virusi”. Ele vorbesc despre lucruri pe care nu le putem simti, vedea sau auzi. Insa, eu studiez aceste texte pentru a ma ridica cu ajutorul lor. Las acesti „virusi” sa ma loveasca si sa ma molipsesc de iubire. Si apoi voi realiza.

Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 12/06/2012, “ Arvut (Garantia Reciproca)”

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

La inceputul cartii „Prefata cartii Zohar” , Baal Hasulam pune cinci intrebari:

1.Care este esenta noastra ?

2.Care este rolul nostru in lungul lant al realitatii, unde noi santem o mica zala ?

3.Daca ne simtim stricati si decazuti, oare Creatorul care ne-a creat nu trebuia sa construiasca numai perfectiune ?

4.Cum a putut Creatorul sa dea creaturilor lui asemenea chinuri ?

5.Cum se poate ca din eternitate, care nu are inceput si sfarsit, sa iasa creaturi nocive, lipsite de valoare, stricate ?

Multi s-au gandit si au scris despre aceste lucruri de-a lungul generatiilor, de atunci de cand omenirea se cunoaste. Si iata ca si in generatia noastra raman aceleasi intrebari. Nu am ajuns la o intelegere si deocamdata intrebarile sunt esentiale, intrebari despre esenta vietii noastre. Pentru ce traim? Care este sensul vietii? Care este motivul pentru care traim? Prin ce proces trecem in viata? Oare noi putem sau nu alege? La ce tinta trebuie sa ajungem? Oare natura este oarba sau lucreaza dupa un anumit program? Oare se poate sau nu schimba acest program ?

In afara de acestea, sunt si intrebari care sant legate de cartile sfinte. Daca creatorul este bun si ne vrea binele si a creat totul doar pentru a da binele, atunci unde este acest bine? Oare este in cealalta lume? Dar cine a vazut si cunoaste cealalta lume?

In afara de etapa (rangul) „hai” (viu=animal) in care noi trebuie sa ne aprovizionam cu „ohel nefes”(mancare spirituala) – toate aceste intrebari cuprind toata realitatea .

Intrebare: Putini oameni pun aceste intrebari …

Raspuns: Asta pentru ca oamenii nu stiu sa intrebe si sa gandeasca la ce este mai important, asta fiind o alta problema. Dar in subconstient aceste subiecte, fara indoiala, ii deranjeaza in special in timpurile noastre.

Si in definitiv, oare in toata istoria nu a fost un om care sa nu se fi intrebat :

De ce sufar eu ?

Si intre timp de ce te miri:

Suferi pentru ca ti-e rau

Dar de ce ti-e rau ?

Si de ce trebuie sa-ti fie bine? Tu crezi ca „bine” este o situatie normala si ce este mai putin decat bine anormal? De unde vine asta? Tu crezi ca Creatorul e bun, crezi in El ? De unde stii ca e bun si iti vrea binele? Atunci pe ce te bazezi, te miri ca-ti este rau? Poate „rau” este situatia normala a lumii.

In acest fel, orice intrebare pe care o pune omul, peste cele de zi cu zi, precis ca se afla acolo, poate intr-o forma ascunsa –  hai sa incercam sa le deschidem un pic.

1. Bineinteles ca omul nu intreaba care e esenta vietii, dar intreaba altfel: Cine sunt eu? Pentru ce si de ce? Copiii intreaba asta si dupa aia uita. Dar intrebarile raman. Care este rolul nostru? Unde ne duce procesul de dezvoltare al istoriei? Oare avem un scop?  Evolutia este oarba sau are un anume plan?

2. Noi descoperim ca toate particelele din natura sunt legate strans unele de altele, nu intr-o forma spontana ci intr-o forma inteleapta si intelepciunea asta ne este superioara. Noi suntem in definitiv produsul Naturii si cu greu intelegem o particica aproape egala cu zero din tot intregul.

Si din aceasta cauza omul isi pune intrebari: oare exista un proces stabil legat de intelepciunea adanca a Naturii care se pare ca duce spre o anumita tinta, atunci cine sunt eu si ce sunt eu? Incotro merg? In ce parte trebuie sa merg? De unde s-a creat viata mea, de pe o alta planeta? Si acolo de unde s-au creat ei? Sunt unii care sunt ingrijorati ca peste cateva miliarde de ani soarele o sa se stinga, sau ca vreo planeta o sa se ciocneasca cu Pamantul. „Chiar daca nu o sa mi se intample mie, dar ce o sa se intample cu umanitatea ?” Nu trebuie sa razi de asemenea griji.

3. Noi suntem foarte marginiti si cu toate astea vrem sa stim totul. Pe de alta parte, cand ne uitam la noi ne simtim stricati si lipsiti de valoare. Si este adevarat, facand comparatie cu maretia Naturii, cu puterea ei, frumusetea si perfectiunea, splendidele peisaje care inca nu au fost stricate de oameni, cu universul si stelele de deasupra noastra. Priveste minunatia universului, intra in interiorul atomilor, in costructia ADN-ului si o sa te miri de ce se intampla acolo. Noi suntem niste mici si increzuti prosti.Tot ceea ce ne preocupa si tot ce cunoastem este doar o mica firmitura din intreaga Natura.

De aceea, cand ne uitam la toate, vedem o imensa intelepciune si totul este legat reciproc. Este o minune cum toate partile din natura se sustin una pe alta, iar doar noi ducem la distrugerea lor si nici macar nu intelegem ca prin asta ne omoram. Caci, cu toata  mandria noastra, Natura ne hraneste – nimic nu se produce din aer. Mancarea, apa, hainele, tot ceea ce primim este de la Natura si raspundem bunului din partea Naturei cu distrugerea din partea noastra-si asta dovedeste prostia noastra.

De aceea se vede ca totul in lumea noastra e perfect doar noi suntem stricati. Cum se poate ca din toate formele din Natura noi santem cei mai stricati? Noi nu doar distrugem lumea ci ne distrugem viitor apropiat si nu vrem sa ne gandim la asta. Chiar daca omul stie ca maine o sa moara, el nu se opreste, nu se abține, merge inainte spre autodistrugerea de neinlaturat.

Natura guverneaza total deasupra lucrurilor, plantelor si animalelor, dar de ce atunci noua ne-a lasat libera alegere? De ce noi ne folosim de aceasta libertate ca sa ne stricam si mai mult? In loc sa ne folosim de independenta pentru bine, sa ne transformam in „Adam” (om) in tot intelesul cuvantului, sa fim buni si sa actionam pentru binele altora, eu din contra distrg tot ce se poate  Pentru ce imi trebuie aceasta libertate ?

4. De ce suferim, daca Natura intreaga (perfecta) ne-a pregatit un minunat  obiectiv pentru noi ?

5. Si, in sfarsit, cum Creatorul cel etern si intreg poate face o creatie lipsita de valoare, nociva,care se nasc din durere, traiesc in chinuri si pareri de rau si mor in agonie? Toata viata omul fuge dupa placeri, pe care nici o data nu le ajunge din urma, caci atunci cand atinge o placere imediat se intreaba din ce o sa se incante in urmatoarea clipa – noi niciodata nu vom avea deplin o placere si chiar daca ceva mic ne-a placut, nimic nu este etern, dupa fiecare umplere vine golul si noi tot timpul alergam dupa miraj……..

In acest fel , intrebarile pe care le pune Baal HaSulam, pe acest nivel sau pe altul , ingrijoreaza pe oricine si noi o sa trebuiasca sa gasim raspunsuri.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 6/14/12, Introdcuere la Cartea Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum lucrez cu grupul, în scopul de a clarifica în mod corect tot ceea ce se întâmplă cu mine?

Răspuns: În primul rând, încearcă să te conectezi cu prietenii. Lasă clarificările acum, nu ai instrumentele potrivite pentru a clarifica lucrurile. În primul rând trebuie să dobândeşti mijloacele, un vas spiritual cu care poţi clarifica ceea ce se întâmplă. Pentru moment, atitudinea ta faţa de viaţă este distorsionată.

Astăzi trebuie să construieşti un nou vas în grup, deoarece clarificarea şi, de fapt, totul, depinde de relaţia reciprocă pe care o persoană o are cu mediul înconjurător.

Întrebare: Noi încercăm să o facem în ateliere de lucru. Cum putem clarifica în mod corect întrebările pe care ni le prezinţi?

Răspuns: Trebuie să doriţi să vă conectaţi pe baza întrebărilor mele.Întrebarea în sine nu este aşa de importantă, ca de asemenea, tot ceea ce se spuneţi în discuţii. Cuvintele sunt necesare, astfel incât să ne ridicăm deasupra lor şi permanent să ne gândim cum să se conectăm cu prietenii. Indiferent de ce prostii poate spune prietenul, mă ridic deasupra acestui lucru, dorind să mă conectez cu el. Trebuie să văd prietenii ca fiind cei mai mari ai generaţiei noastre, şi pe de altă parte, să le dăruiesc partea mea din dăruirea generală.

Munca are loc pe două niveluri: jos- ura şi asprimea, iar sus- iubirea şi puritatea. Dacă aceste două lucruri există, este deja un anumit tip de vas. Dacă atingi un astfel de decalaj mare între asprime şi puritate, atunci Lumina, Creatorul, este dezvăluit.

Până atunci, lucrezi in mod constant  în ateliere, în conexiuni şi în studiere, în scopul de a atinge acest decalaj, care pentru noi este scopul numit „Muntele Sinai”.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala, 6/08/12, „Esenţa Înţelepciunii Cabalei”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca scanteia spirituala are o asa mare putere, atunci de ce omul nu este atras inspre ea complet si tot timpul exista urcusuri si coborari ?

Raspuns: Este pentru ca datoria omului e de a stabilii legatura adevarata intre dorinta de primire si scanteia spirituala. Intr-o parte Creatorul, scanteia spirituala si in partea cealalta creatul,  dorinta de a primi. Si eu trebuie sa fac legatura intre ei, sa-i impletesc unul cu celalalt.

Dorinta de a primi este natura noastra, suntem noi insine. Dar acum imi sclipeste scanteia spirituala si imi ia capul si nu stiu incotro sa continui, inspre ce lume spirituala care nu stiu unde este. Omul care simte pentru prima data aceasta revelatie, isi pierde echilibrul si sensul realitatii. De aceea, in zilele noastre, toata lumea pare fragila si agitata .

De aceea, datoria noastra e de a descoperii toata lumina din NRNHY in locul scanteii, ca dorinta noastra de a primi sa-i descopere toata purerea si sa se  conecteze impreuna. Cind dorinta de a primi va primi forma luminii si o sa se imbrace in ea, atunci o sa se transforme in „Kli” si noi vom descoperii – nu scanteia cea mica ci o lumina mai puternica de 620 de ori.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabalan 6/6/12, Shamati,nr. 21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: Cand vorbiti despre crestere si educatie integrala, credeti fara dubiu ca aceasta este directia corecta si nu cea pe care o urmam acum?

Raspuns: In general, faptul  ca aceasta este directia corecta este un fapt evident atunci cand persoanei i se explica acest concept. Persoana poate spune: „Este complicat. Poate nu va functiona, insa este bine.” Nimeni nu va spune ca aceasta directie este una rea pentru ca este buna de la inceput pana la sfarsit. Si mai mult, noi realizam asta. Deci, nu exista dubiu ca va functiona.

Intrebare: Actualul sistem social este depasit, nu mai functioneaza, insa oamenii sunt obisnuiti cu el. Iar sistemul nou este bun, cu perspective fantastice, insa in aceasta tranztie catre noul sistem, persoanele vor trebui sa isi depaseasca frica si inertia. Cum poate fi facut acest lucru?

Raspuns: Am gasit o modalitate de a ne face accesul mai usor in relatia cu directorii scolilor. Sistemul nostru de garantie reciproca le este apropiat.

Noi gazduim ‚mese rotunde” in orasele mici, in marile centre, si invitam autoritatile locale. Profesorii, directorii de scoli si publicul in general, participa la aceste intruniri. Fiecare dintre acestea este alcatuita din 10-15 oameni care discuta atat probleme orasenesti cat si alte probleme.

Toate acestea au scopul de a rezolva problemele prin intermediul unitatii: acesta este obiectivul. In fond ei sunt aceia care decid la intalnirile lor dupa ce discuta unii cu altii.

Insa aici este o atmosfera cu totul diferita. Noi dorim sa fim impreuna pentru a ajunge la un acord la aceste mese rotunde, sa intelegem cum vom putea rezolva o anumita problema impreuna, sa ne ajutam unii pe altii, in loc sa ne luptam pentru a atrage toate beneficiile pentru o anumita parte. Si aceste mese rotunde conduc la rezultate uimitoare.

Dupa un astfel de succes, apare o atmosfera total diferita in si in ansamblul autoritatilor locale. Atunci cand este posibil noi invitam posturile de radio, televiziunile si presa. Deci toate acestea se coordoneaza intr-un anumit mod. Venim acolo cu echipament si transmitem pe canalul nostru TV. Si in mod firesc, informatia ajunge pe internet. Presa locala, acopera „mesele rotunde”, dupa ce toti primarii si ceilalti oameni importanti iau parte la acestea si isi exprima opniile. Acest lucu face apel la ei.

Apoi, noi putem propune intreaga metodologie pentru realizarea ei.

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 20/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Exista o piramida a nevoilor umane: mancare, sex, familie, bunastare, onoare, cunoastere si revelarea spirituala. Daca vom privi metoda educatiei integrale din perspectiva acestei piramide, toata lumea intelege cand vorbin despre familie, onoare si cunoastere. Dar cand vine vorba despre bani si noi spunem ca acestia nu vor mai exista si ca va trebui sa renuntam la multe lucruri, oamenii se sperie.

Raspuns: In nici un caz nu vorbim despre asta. Dimpotriva, noi prezentam totul din punct de vedere egoist si ii spunem ce va castiga nu ce va pierde, cat va castiga si nu cat va pierde.

Dimpotriva, daca este corect conectat la societate in maniera integrala, atunci nu mai este nevoie de sisteme imense, care consuma astazi resurse enorme. Acestea sunt autoritatile politienesti, diferite sisteme de securitate. Atunci cand ajungem la o stare confortabila, se vor elibera resurse enorme.

In plus, cand persoana incepe sa se simta conectata integral la societate, se schimba si mediul. El il simte ca fiind al lui, si prin urmare salveaza, protejeaza si apara. Mediul nu ii mai este indiferent; nu mai este gata sa arda tot pentru a castiga ceva ce de obicei nu merita.

Daca stati sa calculati, rezulta ca prin atitudini corecte si bune fata de societate, resurse enorme vor fi eliberate si disponibile in alte locuri.

Nu este vorba despre a lua totul de la bogati si a da saracilor, ci despre faptul ca in procesul educatiei, societatea va deveni mai egala si nu vor mai exista diferente enorme intre bogati si saraci asa cum se intampla astazi. O diferenta normala in societate ar fi sa zicem, nu mai mult de 10-15 ori.

Este suficient pentru bogati sa se simta astfel pentru ca ei deja au bani, putere si posibilitatea de a-si realiza potentialul.

Nu numai ca sunt bogati, dar au si calitati interioare, pe care persoana obisnuita nu le are, si de aceea au devenit bogati si altii nu. Deci acestea ar trebui lasate asa.

Dezechilibrul din societate ramane, nu distrugem nimic, nu intram intr-o dictatura a egalitatii, a absolultului liberalism, etc,pe de o parte, si pe de alta parte nu ne indreptam sper anarhie. Noi incepem sa netezim usor toate contradictiile din societate nu prin violenta cu educand oamenii! Acest lucru va aparea doar ca raspuns al schimbarilor oamenilor, si aceasta schimbare va fi voluntara si dezirabila.

Din “Discutii despre Educatia Integrala” 20/05/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Recomandati ca anumiti oameni sa se ocupe la seminarii de disciplina, sau aceasta ar trebui sa aiba loc de la sine?

Raspuns: Oamenii vin la seminarii pentru a fi impreuna, sa se conecteze unii cu altii, sa simta unitatea si sa discute despre aceste senzatii.

Trebuie sa exista o persoana in grup care sa initieze discutia, o persoana „de serviciu”. Astazi, este datoria ta, maine, va fi randul meu. Fiecare trebuie sa aiba o lista a intrebarilor care vor fi discutate la seminar.

Uneori insa nu este indicat a avea o asemenea lista; absenta acesteia va starni confuzie in participanti. In acest fel, oamenii vor incerca sa formuleze propriile intrebari, spunand „Ce a spus? Care a fost intrebarea?” Aceasta stare a mintii este foarte utila. Persoana trebuie sa se „extraga” din aceasta confuzie si sa aprofundeze subiectul si astfel il va inteleg mult mai bine, deoarece cauta modalitati pentru a formula intrebarea. Ceea ce o duce la a intelege mult mai bine cum si de ce trebuie verbalizata intrebarea.

Totul depinde de nivelul de independenta si seriozitatea grupului. Exista sansa ca in grup sa existe persoane care nu stiu ce anume cauta in grup. Ceea ce inseamna ca celui „care vine si pleaca” ar trebui sa ii fie interzis accesul.

Trebuie sa existe persoane care au datoria de a observa protocolul seminariilor: liderul „cercului” si „managerul general” care suprevegheaza sa fie ordine.

Cu timpul insa, grupul va incepe sa inteleaga mai bine care ii sunt indatoririle si va invata de ce si cum trebuie sa actioneze. La fel cum un copil care creste treptat si isi misca mainile si picioarele in toate directiile, iar apoi incepe sa castige control asupra miscarilor sale.

Din “Intrebari referitoare la Workshop-uri” 25/05/2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Seminar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum se poate lupta impotriva senzatiei de apasare?

Raspuns: Cind omul simte ca il apasa sentimentele de intuneric, tulburarile, obstacole din drum, suferintele – atunci totul depinde de cum poate el sa se desprinda si sa vada in fiecare perturbare care ajunge, in diversele ei forme, sa deosebeasca  spiritualitatea ei, ca sa se roage tocmai lor.

Trebuie sa gaseasca calitati spirituale potrivite impotriva acelor calitati materiale care i se descopera acum. Caci tot ce mi se pare rau sunt de fapt tot felul de descoperiri ale raului din interiorul meu, al egoismului meu, al dorintelor mele . Urasc un om, pe al doilea sant gelos, al treilea ma enerveaza, toate gandurile pozitive si negative le fac de fapt numai inspre mine.

Dar oare pot eu acum sa rasucesc toate perturbarile si sa incep sa construiesc din ele un domeniu opus de relatii, dorinte,ganduri? Si atunci din toate contrastele o sa inteleg cum trebuie sa ma adresez Creatorului, luminii ca sa-mi dea credinta  si puterea de influentare.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să dăruieşti altuia, atunci când doar te pregăteşti pentru a intra în lumea spirituală?

Răspuns: Aceasta înseamnă a face tot ce stă în puterea ta ca să te uneşti cu alţii, şi în acea legătură să descoperi forţa comună a dăruirii, Creatorul. Dar o faci tocmai pentru că Îi îndeplineşti dorinţa de a fi dezvăluit creaturilor. Pentru acest scop, ei trebuie să pregătească o dorinţă altruistă în care forţa dăruirii Creatorului va fi dezvăluită. Aceste creaturi vor dezvălui o nevoie pentru dragoste, iar Creatorul va fi revelat ca Iubire.

În scopul de a mă conecta cu alţii, am nevoie de un ecran. Altfel nu mă pot uni cu nimeni, din moment ce doresc doar să consum totul. Prin urmare, nu cred că eşti capabil de unificare pe cont propriu: Este Lumina superioară cea care ne uneşte. Ea pune un ecran înaintea mea, peste ego-ul meu propriu şi mă ridică deasupra lui, unde este inima mea, concentrarea dorinţei. Şi este acolo, în spaţiul deasupra lui, unde sursa tuturor dorinţelor mele, scopurilor şi aspiraţiilor, este transferată. Ca o mamă care iese din ea însăşi şi trăieşte în copilul ei.

Acest tip de atitudine se numeşte Yesher (linie dreaptă), dar înainte de aceasta, dorinţa mea a fost Igulim (circulară). În măsura în care pot face o intenţie dreaptă faţă de ceilalţi, înseamnă că am construit o „linie dreaptă”.

Acum exist într-o dorinţă dreaptă, dar este similară cu Lumina înconjurătoare, sau cercuri. Acest lucru este oarecum un paradox. În ego-ul meu, sunt similar cu Lumina; Lumina este circulară în daruirea sa, iar eu sunt un egoist circular, deschis tuturor.

Dar, în munca mea, eu sunt ca o linie dreaptă, care este opusă Luminii, pentru că Lumina este circulară. Cum putem atunci să ne conectăm împreună? Cercurile şi linia dreaptă sunt conectate prin restricţia făcută în ambele. Datorită acestei restricţii un punct comun apare- punctul lor de contact.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 7/6/12  Studiul celor zece Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→