Intrebare: Ce ar trebui sa fac cand realizez ca atunci cand ma rog pntru ceilalti ma rog de fapt pentru mine?

Raspuns: Se numeste “Lo Lishma.” Crezi in ceilalti pentru ca fara ei nu poti realiza nimic. Aceasta este o intentie egoista de vreme ce te rogi pentru ceilalti doar pentru ca nu te poti descurca fara ei. Asta inseamna deci ca in realitate te rogi pentru tine, “Lo Lishma.”

Noi ne rugam pentru a ne apropia de Creator si de „daruire”. Insa intelegem cu adevarat ce inseamna daruirea? Pentru noi, daruirea este o senzatie placuta, un fel de achizitie pozitiva, un cadou!

Are ea ceva in comun cu adevarata daruire? Nu, nu are. Este o minciuna, insa cu buna intentie. Pana acum, noi credeam ca ascunderea ne este data de Sus pentru a ne face sa ne gandim la anumite concepte spirituale cu mintea unui copil. Un copil se uita la fiecare masina de gunoi crezand cu incantare ca aceasta este carul Creatorului care vine din cer; crede ca soferul este un inger si il invidiaza.

Iluzia este organizata de natura astfel incat copiii sa invete sa respecte tot ceea ce le este superior invatand astfel sa tinda si sa dobandeasca un nivel superior, altfel ei nu ar creste. Acelasi scenariu este valabil si pentru noi: Noi trebuie sa adoram grupul deoarece cu ajutorul sau noi dobandim lumea spirituala si atingem daruirea.

Noi privim daruirea ca un proces in care noi primim, in loc sa daruim altora! Astfel privim noi daruirea; daca nu am fi facut asa ne-am fi indepartat de mult. Insa, forta Superioara rastoarna complet iluzia si ne-o prezinta in cu totul alt fel, si astfel ne face sa asteptam un cadou. Dulciurile ne stimuleaza cresterea.

Prin urmare, prezentele concepte sunt gresite; ele sunt reversul realitatii. De aceea lumea noastra este numita „opusa” si inselatoare. Atunci cand avansam catre spiritualitate, noi devenim opusi ei. Insa cei care traiesc viata in mod obisnuit nu sunt considerati a fi opusi spiritualitatii; ci mai degraba sunt total detasati de aceasta.

Noi suntem constienti de opozitia noastra fata de spiritualitate deoarece noi ne educam. Noi incercam sa avem controlul divergentelor pe cat posibil restrictionandu-ne. Daca am putea intelege unde este cu adevarat adevarul si unde este deceptia si daca reusim sa ne extindem granitele sanctitatii renuntand in fata unui lucru pe care il dorim atunci ca urmare a acestui efort noi vom avansa.

Totul depinde de gradul in care noi suntem capabili sa definim senzorial corect conceptele spirituale pentru a incepe sa simtim daruirea, cu alte cuvinte sa incepem sa realizam ca pentru noi aceasta este similara cu moartea si nu este numic mai rau decat acest lucru.

Este chiar mai rea ca moartea, pentru ca moartea este o totala discontinuitate dupa care nu mai urmeaza nimic, in timp ce vietile ne sunt luate si noi devenim sclavii Creatorului; noi ne putem tortura de dimineata pana seara lucrand impotriva propriei noastre vointe; nu putem nici sa facem pe placul egoismului si nici sa murim.

Opozitia sa depaseste imaginatia noastra. Aceasta opozitie se dezvaluie doar atunci cand noi dobandim proprietatea Bina, cand suntem pregatiti sa suferim pana la maomentul in care acesta suferinta se transforma in opusul sau : in iubire.

Din partea 2 Lectia Zilnica de Cabala 26/01/2012, Zohar

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum sa cer ajutor daca nu-mi dau seama de unde poate fi cerut?

Raspuns: Asta e adevarat. Dar copilul care abia s-a nascut si plange isi da seama pe cine cheama? El doar striga.

Asta se cheama ascundere. Eu sunt situat in Lumina superioara. Aceasta Lumina superioara nu imi arata nicio imagine a realitatii, inca. Sa ne imaginam un copil abia iesit din corpul mamei: el este pur si simplu multumit sau nu. Dincolo de asta, el nu simte nimic. El nu simte realitatea care-l inconjoara.

Asa suntem si noi: suntem multumiti sau nu. De unde si de ce, asta noi nu simtim. Dupa aceea noi incepem sa recunoastem aceasta lume, sa ne devina familiara si sa relationam cu ea; prin urmare, incepem sa ne dezvoltam.

In spiritualitate, dezvoltam in acelasi mod relatia noastra cu Creatorul. Acum, eu nu Il simt,  nu-L inteleg, sau nu stiu nimic despre El, daca exista sau nu. Dar, cabalistii imi spun: fii atent la ceea ce se intampla in spatele scenei acestei lumi pe care o vezi. Intr-adevar, aceasta lume ti se infatiseaza cu scopul de a incepe sa creezi o relatie cu Creatorul prin intermediul ei. Creatorul te-a creat in asa fel incat sa te agati mai putin de aceasta realitate imaginara. Ea este imaginara, deoarece in loc de  Creator, in loc de forta superioara, tu deslusesti ceva in interiorul tau in timpul asta. Diverse valuri zugravesc imaginea realitatii pentru tine, ca intr-un vis. Da asta s-a spus despre aceasta lume : „Am fost ca niste visatori”. Intr-adevar, chiar si un vis pare adevarat pentru tine. Este acelasi lucru, la fel.

Asadar, cu scopul de a ne trezi si ridica din acest vis, acest balon de sapun, noi avem nevoie de Lumina reformatoare, forta spirituala. Exista Ea sau nu? Eu nu stiu, nu O simt. Mi s-a spus: „Ai vrea sa incerci? Fii invitatul meu, ai oportunitatea, ai fost daruit in aceasta lume cu mijloace prin care sa fii capabil sa incepi sa simti ceva deasupra acestei lumi. Ai vrea sa-ti folosesti aceste mijloace? Da-i drumul ! Nu vrei ?  Incearca sa te intorci jos primind asta. Ca si cum ai primi aceste mijloace, instrumente, impotriva vointei tale, fara a putea sa alegi, prin presiunea a tot felul de neplaceri fizice sau emotionale, asta este un alt mod prin care poti incerca sa scapi.”

Oricum, vedem cum toata umanitatea avanseaza gradual si nu poate scapa. De ce? Ce este aceasta criza? Umanitatii i s-at revelat faptul ca nu exista alta sansa, decat dezvaluind, descoperind sistemul complet, forta ce guverneaza si actioneaza totul, forta superioara.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala – 07.02.12, Zohar

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Rugaciune, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă sa te unesti cu Creatorul?

Răspuns: Cu ajutorul prietenilor şi studiului, datorită Luminii inconjuratoare, obţin aspiraţia pentru Creator, dorinţa de a darui Lui, de a fi în daruire, deconectat de mine insumi, astfel incat sa nu mai existe „eu-l” meu şi sunt în întregime în această proprietate de a darui. Apoi, descopar că am devenit asemanator cu El, deoarece El este dorinţa absoluta de daruire, nu un corp, obiect sau entitate.

Astfel, Creatorul începe să-mi apară din ce in ce mai mult ca fiind proprietatea forţei de dăruire care guvernează Universul. Şi când ma ridic mai presus de mine insumi şi ies din mine, descopar că, în esenţă, eu sunt o forţă, o dorinţă, aspiraţia în sine. Iar apoi pierd senzatia corpului meu si simt că există doar două dorinţe reciproce: a Lui şi a mea.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 09/02/12 Shamati # 16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum combini „credinţa deasupra raţiunii” şi principiul că ” poti judeca numai ceea ce vezi cu ochii tai”?

Răspuns: Trebuie să-ti bazezi evaluarea critică numai pe senzatiile tale reale, după cum este scris: „Un judecător are doar ceea ce ochii sai pot vedea”, şi nu pe ceea ce cred că este scris, ceea ce am fost învăţat, sau ceea ce a spus cineva. Ceea ce contează este ceea ce simte o persoană în dorinţele sale şi ceea ce înţelege cu mintea sa.

Aceasta este temelia noastră: nu am mai mult decat ceea ce simt acum. Şi acum am nevoie sa vad cum ma pot ridica deasupra ei. Acest lucru se datorează faptului că toată creşterea spirituală se bazează pe ridicarea la un nivel nou de fiecare dată. Dar cum ma pot ridica la un nou nivel? În viaţa corporala urcam gradele prin dorinţele noastre egoiste şi ganduri mai profunde, înţelegatoare, cu alte cuvinte, prin creşterea inimii si mintii. Dar când vine vorba de ascensiunea spirituală, ceea ce contează nu este creşterea cantitativă, ci calităţile elevate.

Aceasta este motivul pentru care nu lucrez pentru creşterea mintii şi sentimentelor mele. Nu ma străduiesc să simt şi să înţeleg mai mult în studiile mele şi viaţa cotidiana. Nu ma limitez; pur şi simplu nu este directia in care văd pentru mine insumi. Pana la urma, doresc să achiziţionez o nouă calitate, care nu este în interiorul inimii şi minţii vechi.

Am nevoie de o inima si o minte diferite! Este ca şi cum exista două imagini diferite. Mintea şi inima, care funcţionează în noua imagine a lumii, au grija de aproapele lor, chiar dacă nu ştiu încă ce este acest lucru. Dar revenind la vechea imagine este invers, am grijă doar de mine insumi.

Şi ambele aceste imagini au un drept absolut egal de a exista. Dar am nevoie sa descopar această a doua imagine, a doua realitate. Şi este imposibil s-o imaginez pana cand nu devine revelata. Noi doar ne pregătim pentru asta. Lumina vine la noi de la acea noua imagine în funcţie de eforturile pe care le facem s-o obtinem din poziţia noastră anterioară. Aceasta Lumina formeaza treptat in noi abilitatea de a începe să distingem această imagine de la distanţă şi, treptat, sa ne imaginam cum este. Dar ceea ce se întâmplă acolo numim „cunoaştere mai inalta”, dincolo de mintea noastră, aşa cum este scris: „Am văzut o lume opusa.”

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 09/02/12  Shamati # 16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Ar trebui sa ne simtim responsabili pentru lume? Ce dorinta putem sa preluam noi azi de la lume pentru a aspira la calitatea de influenta/daruire intre noi?

Raspuns: Lumea are nevoie de corectie si noi trebuie sa avem grija de acest lucru. Iar pentru aceasta, noi trebuie sa ne corectam pe noi insine pentru a fi gata sa aducem  lumii metoda corectiei. Acesta este cel dintai motiv pentru care mergem in desert, la Arava.

La urma urmei, Creatorul doreste corectia vaselor sau a dorintelor care sunt cel mai indepartate de EL, pana cand ele se reunesc intr-una singura. Si trebuie sa intelegem ca noi suntem solii purtatori ai vointei Lui, muncitori, mentori, educatori. Pe scurt, muncim intr-o lume ce se vrea corectata si totul depinde de noi.

Pregatindu-ne pentru conventie, noi trebuie sa subliniem responsabilitatea pe care o avem pentru fiecare. Partea feminina a grupului nostru mondial este de asemenea foarte implicata in aceasta munca si ia parte la ea, gata sa ne ajute in orice mod posibil. Femeile se pregatesc pentru calatoria noastra si sunt mereu alaturi de noi cu intreaga lor inima si tot sufletul lor.

Nu putem uita nimic din asta. In concluzie, intreaga noastra corectie e necesara cu scopul de a o transfera lumii.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala- 09.02.12 „Introducere la Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce cautam lumea spirituala prin ochii lumii corporale?

Raspuns: Asta e felul in care suntem construiti; acestea sunt dorintele noastre. Le putem satisface doar prin mijloacele care ne-au fost date: maini, picioare, cele 5 simturi si creierul.

Calculul meu este simplu: sa ma multumesc pe cat de mult posibil cu placerile dorite si constant sa raman satisfacut 100% din timp.  Dar in momentul in care ma apropi de limita satisfacerii, placerea dispare iar eu trebuie sa cobor putin. De exemplu inainte unei mese, trebuie sa fiu infometat pentru ca acea masa sa imi ofere placere.

Noi trebuie sa fim preocupati sa cream Kli-ul ( vasul) si satisfacerea potrivita lui.

Cu atat mai putin, satisfacerea nu trebuie sa anuleze deficienta, ci mai degraba sa o insoteasca. Este cel mai bine cand umplerea si deficienta merg mana-n mana; cu cat mai mult primesc, cu atat mai mult doresc; inca primesc si inca imi doresc, din nou si din nou.

Aici se naste o intrebare: Ce simt – placere eterna sau deficienta eterna, sau odata una, odata alta?

In lumea noastra singura posibilitate de a te bucura de ambele, de deficienta si umplere este posibila doar daca sunt directionate spre o a treia parte. Apoi ele amandoua sunt de dorit si exista in interiorul meu. Nu pe rand ci in acelasi timp, impreuna. Despre asta este spus, „ Dragostea acopera toate pacatele.”

Daca ele exista una langa alta, apoi din combinatia lor este creata linia mijlocie, iar eu ma simt satisfacut constant, fara sfarsit, fara nici o tranzitie intre deficienta si umplere. Si astfel ajung la forma infinitului, si nu am nevoie sa inlocui perioadele de deficienta si umplere.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 6/2/2012, „ Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce presupune actiunea de a te ridica deasupra egoismului? E un proces mental de activare  a unei anume intentii? Cum este ?

Raspuns: Poti incerca sa iti descoperi esenta fie independent sau cu ajutorul psihologilor. Doar te descoperi; e precum o operatie, iti asterni esenta in fata cu toate calitatile ei, dorintele si gandurile.

Calitatile ne sunt date de natura, dorintele se formeaza sub influenta mediului, iar gandurile se alcatuiesc pentru a executa si realiza aceste dorinte, pentru a obtine dorintele. Asta e modul in care suntem alcatuiti.

Cand vezi intregul tablou al lumii tale psihologice interioare, poti fi obiectiv fata de asta ca si cum nu ai fi tu si sa lucrezi cu tine insuti.

Daca in acelasi timp te conectezi la un scop special, pe care il doresti si pe care il poti atinge; incepi sa lucrezi corect cu informatiile tale interioare, calitatile obtinute de la parintii si inaintasii tai; munca cu dorintele acumulate din mediu pe parcursul procesului de dezvoltare si iti indrepti gandurile pentru scopul realizarii acestor dorinte si calitati pe cat de mult posibil. Iar daca vezi un anumit scop mare si serios inaintea ta – asta inseamna ca incepi sa lucrezi obiectiv cu proprietatile tale cu scopul de a atinge acest tel.

Acest tel este sprijinit de societatea inconjuratoare. Poti incepe sa lucrezi cu sprijinul societatii, cu judecata si aprobarea ei; asta e „ inima” care furnizeaza putere si energie ca sa incepi aceasta munca. Si aceasta  societate intotdeauna iti va arata directia exacta catre scop, pentru ca scopul este in interiorul actualei societati, in includerea ta in aceasta societate ca un element armonios.

In acest caz te ridici deasupra ta si te privesti dintr-o parte, din punctul de vedere al societatii. Si natural incepi sa te schimbi corect si obiectiv; mai mult de atat, te transformi independent de ceea ce simti in dorintele tale egoiste, in ganduri si calitati. Testul tau principal este in conectarea totala cu societatea, si in venirea cat mai aproape de scopul tau.

Daca este asa, te opresti complet din a face ce faci cu tine insuti. Asta se cheama sa „te ridici.”

O persoana trebuie sa ajunga la acest scop, la acest nivel de unu singur. Asta este asa pentru ca fiecare dintre noi trebuie sa atinga constient starea interactiunii cu ceilalti prin folosirea resurselor sociale interne si externe in acelasi timp. Dar persoana trebuie de fapt sa se schimbe in loc sa popularizeze metoda.

 Din „ Lectii despre o Noua Lume” Nr. 7,  14/12/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Intrebare: In anii 1920 si 1930 un psiholog sovietic celebru, Vigotski, introducea conceptul de „zona proximei dezvoltari” care, printre altele, vorbeste de diferenta dintre Eul ideal si Eul real. Daca aceasta zona este prea mare, punctul de contact dintre cele doua concepte se rupe, iar persoana pierde contactul cu realitatea. Apar deceptia si minciunile, ceea ce s-a intamplat in Rusia. Vedeti vreo primejdie in faptul ca exista o diferenta mult prea mare intre tabloul ideal al unei societati integre si adevarata stare de fapt a omenirii?

Raspuns: Intelegeti ce este aceea o „necesitate naturala?” Daca in acest moment aceste idei sunt simple deziderate in Rusia, in statele noastre sunt absolut necesare. Daca a fost posibil candva sa cream o societate capitalista si sa para o lume vestica libera si infloritoare precum paradisul pe pamant pentru cei ce traiau intr-o Rusie demolata, saracita si murdara, in acest moment nu mai este cazul. Astazi o singura imagine apare in fata tuturor: anihilarea absoluta sau munca constructiva la alt nivel.

De aceea eu subliniez ca este necesar sa stimulam constant acest punct intr-o persoana. Alta solutie pur si simplu nu exista.

Spre exemplu, nu exista alta solutie pentru criza europeana curenta. Sunt incercari constante de a evita, de a amana luare deciziilor pana la noi intalniri, promitand ca se vor gandi la ceva pana atunci. Dar bineinteles nu e nimic la care sa te gandesti. Totul incepe cu „ Dumnezeu stie unde” pentru ca nimeni nu poate calcula si prevedea consecintele negative a acestei povesti fara sfarsit si fortei distructive crescande.

Nu exista alta cale. Asta in primul rand.

Si in al doilea, prapastia. Cred ca aici ar trebui sa ne angajam intr-o munca serioasa si, cel mai important, sa dezvoltam in mod progresiv societatea. Avem un singur mecanism de influentare a unui om: mediul inconjurator. Doar mediul inconjurator, nu exista alte posibilitati. Psihologic, sociologic – toate sunt bune, dar fara influenta mediului social asupra persoanei, aceasta nu se va schimba, si nu vom primi din partea societatii un scop pentru a trai impreuna.

Daca unii experti imi vorbesc despre aceasta, ii aud la un moment dat (un el sau o ea) cum se infioara pe moment, sunt surprinsi, ademeniti de un concept, iar eu sunt gata sa ma implic, sa actionez si sa ma straduiesc pt ceva chiar acum si aici. Dar dupa aceea, fara presiunea sociala, fara forta ce ma incojoara si ma obliga – nu o voi face niciodata.

Eu pretind o societate ce poate sustine aceasta idee si o miscare care sa ma oblige la implementarea ei eliberandu-ma de calitati personale precum invidia, gelozia, dorinta de elevare si realizare si sentimentul rusinii: cine sunt eu comparativ cu ei, cum apar eu in ochii copiilor si celor dragi mie. Aici trebuie sa utilizam resurse ce le avem la indemana (si sunt egotice din moment ce in jur exista egoism) pentru a convinge o persoana sa intre progresiv in necesitatea recunoasterii constiente a unificarii integrale cu ceilalti.

Specialistii, psihologii ar trebui sa promoveze asta, iar in spatele lor o cortina sociala – mass media.

Din “Discutie asupra unei educatii integrale nr. 6”, 12/14/11

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: La sfârșitul lui februarie, vom pleca iarăși în deșertul Arava. Cum să facem să nu distrugem ceea ce am realizat prima dată?

Răspuns: Acest ciclu este diferit de cel anterior. Veți vedea că prima dată totul a fost revelat brusc, așa cum se întâmplă cu un copil naiv și nesofisticat. Atunci am reușit, dar acum succesul este posibil doar în urma unui număr mare de probleme, fluctuații și a unei meditații mai intense.

În fond, de fiecare dată dorința devine mai vicleană și opune mai multă rezistență. Nu contează cât de sus te ridici, înclinația rea, pe care o ai, se va ridica deasupra ta. De aceea nu putem repeta ceva care s-a întâmplat deja.

Cel mai important lucru este să te implici în aceasta, să te pregătești și să înțelegi că trebuie să ne unim, căci nu există alternativă. Altminteri, nici nu are rost să începem. Nu avem nevoie să mergem în sălbăticie dacă nu aducem cu noi o dorință reală. Această dorință apare în inima frântă.

În deșert, cel care învinge și supraviețuiește este acela care urmărește cărarea cu strictețe. Pe de o parte el este devastat, dar, pe de altă parte, el deține capătul firului. Acest fir este unitatea cu prietenii. La final, noi nu ieșim din deșert, ci, mai degrabă, deșertul se transformă în pământul Israelului, scăldat de lapte și de miere. Vom primi toată abundența spirituală pe loc, dacă ne vom uni. Apoi, deșertul, care se întinde între noi, se va transforma în Țara Făgăduinței, în intenția, în dorința fierbinte către Creator. Acolo îl vom revela pe El.
Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala 2/3/12, Zoharul

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot să fiu convins de necesitatea muncii spirituale când, în mod constant, ne pierdem direcția și puterea de-a lungul drumului?

Răspuns: Din contră, trebuie să-mi fac permanent griji pentru direcția corectă și puterea pentru muncă. Avem nevoie doar de clarificarea acestor lucruri în conformitate cu legile creației și tocmai despre aceasta studiem.

Știința Cabalei este o știință care le include pe toate celelalte. Ea cercetează natura în totalitate. Dar, în același timp, umanitatea nu înțelege ca ea însăși trăiește în această rețea globală. Ea trăiește în întuneric și este imersată într-o totală neștiință.

Pentru a clarifica lumea înconjurătoare, oamenii au divizat-o în părți separate, cărora le-au atribuit diferite discipline științifice: fizică, chimie, biologie, zoologie, etc. Astfel am “desprins” pepite de cunoștințe din muntele de întuneric în care ne aflăm.

Știința Cabalei, pe de altă parte, explică fiecare domeniu în termenii unei singure legi. Ea nu respinge științele generale, tradiționale. Toate legile descoperite cu ajutorul științelor tradiționale aparțin doar unei arii mici a percepției noastre, din dorința egoistă, care este opusă naturii creației. De aceea noi trebuie să înțelegem că în Gmar Tikkun (sfârșitul corecției), când această dorință dispare, vom descoperi alte legi care transcend timpul, mișcarea și spațiul. Există o altă fizică și chimie; totul este diferit. Această realitate există doar temporar, până când vom intra în marea și adevărata percepție a lumii.

Întreaga noastră lume există cu singurul scop ca noi să ieșim din ea și să ne găsim independența. Ea ne dă o bază, un punct de plecare, central, independent și deconectat de Creator. Se află la cea mai mare depărtare de lumea Infinitului, este cea mai adânc imersată în întuneric, dar este tocmai punctul din care ne începem ascensiunea.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 1/24/12, “Introducere la TES”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie, Stiinta - Niciun comentariu→