Intrebare: Ma adresez Creatorului ca sa ma ajute sa daruiesc unei fiinte umane. Ai putea descrie asta intr-un limbaj mai stiintific, deoarece, in esenta, Creatorul este legea naturii?

Raspuns: Dupa cum stim, Malchut ar trebui sa se anuleze pe sine inaintea lui Zeir Anpin (ZA). Apoi, ZA ii accepta dorinta si dorintele lor se inalta impreuna la mama, la Bina. Drept raspuns, Bina trebuie sa-i ofere lui Zeir Anpin un statut adulta (asa ca, Zeir Anpin creste), ca si Lumina pentru Malchut.

Asta obtine daruitorul. Daca, vreodata, chiar vrei sa daruiesti prietenului tau, vei primi de doua ori mai mult. Ceea ce ii oferi lui va crea o stare adulta in tine, un statut mai inalt, asa incat vei produce gradul prietenului tau si i-l vei da.

Pentru el, tu vei fi un mare spiritual; tu vei fi daruitorul. In acest rol, primesti dorinte noi pentru el si, de Sus, primesti implinire. Astfel, te “extinzi” in mod constant prin primirea dorintelor de la ceilalti si a Luminii de Sus.

Asta inseamna sa fi daruitorul. Oricum, te „extinzi” in vasele tale de daruire. Aici se ascunde o transformare psihologica. Cum poti sa cresti mai mult in daruire? Unde este profitul? Cum sa imi aduc implinire? Ce ma implineste?

Problema noastra este ca nu simtim prea mult castig din vasele noastre de daruire. Dar asta este clar din grafic.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala, din 27.06.2011, „Matan Tora” (Daruirea Torei)

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Este adevărat că putem deveni conștienți de rău numai după Machsom (bariera către spiritualitate)? Ce pot face până atunci?

Răspuns: Fiecare grad are propria măsură, criteriul și standardul lui. La fel și eu am diferite vederi asupra mea la vârsta de patru, cinci, șase sau șapte ani.

Chia acum, am posibilitatea să recunosc răul. Fizic, sunt prezent în grup, dar sunt acolo cu sufletul? Nu, nu sunt. La ce mă va conduce această stare? Ce se va întâmpla cu mine? Nu pot atinge spiritualitatea în acest fel. Este prea rău. Îmi pare rău pentru timpul pierdut, viața pierdută, de la care nu am câștigat nimic.

Apoi, încep să urăsc ceea ce mă împiedică să mă conectez cu prietenii: diferența mea față de ei. Desigur, toate acestea se întâmplă în egoism, în dorința de primire care vrea să obțină spiritualitatea ca să nu piardă nimic din viață. Totuși, asta mă pune într-o condiție corectă egoistă a Lo Lishma (pentru sine) și apoi influența Lumină o schimbă în starea altruistă Lishma (de dragul Creatorului).

Oricum, rușinea este prezentă aici, de asemenea. Mai întâi, sunt rușinat de posibilitatea de a fi prins pentru hoție, apoi observ că nu merită să furi, cel puțin nu întotdeauna. Ca rezultat, mă schimb intern astfel încât să nu vreau nimic de la nimeni. Tot ceea ce vreau este să dăruiesc. Asta este aspirația mea și sunt bucuros cu ea.

Minunat, asta este Lo Lishma și voința de dăruire, acțiunea dăruiriii este deja infiltrată în ea. Cu toate astea există o compensație: un sentiment bun. În acest fel, ne conectăm la bine și nu cerem nimic deocamdată.

În stadiul următor, Lumina reformează o persoană chiar și fără ca această să realizeze și o conectează cu adevărat cu Bunul Care face Bine. Astfel, mai întâi mă conectez cu binele care mă face să mă simt bine și apoi comut către adevărata dăruire, către Creator.

Din partea a cincea a Lecției zilnice de Cabala 6/26/2011, “Matan Torah (Dăruirea Torei)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Este posibil sa ne intoarcem in timp? Ma pot intoarce la starea in care am fost, deja?

Raspuns: Bineinteles! De altfel, timpul este definit ca un lant al genelor informationale (Redhimot). Poti calatori de-a lungul acestui lant, de la inceput, pana la sfarsit si sa mergi oriunde vrei. Daca ai ecranul anti-egoism, adica abilitatea de a exista in oricare stare, poti alege orice Reshimot si sa il infaptuiesti.

Evident, nimeni nu vrea sa coboare inapoi dintr-o stare avansata. Asta n-ar avea nici un sens, decat daca trebuie sa cobori pentru o anumita perioada de timp, ca sa-i ajuti pe altii, asta este, sa te intorci pentru a stabili o conexiune cu ei.

Oricum, as intreprinde aceasta “intoarcere” prin Partzuf-ul special numit “par” (Searort). Eu, personal, raman in starea mea avansata, dar fac o copie “mai mica” a pesoanei mele, prin care comunic cu cei mai jos ca mine.

Asadar, omul nu poate cobora, sub nici un motiv, deoarece asta este in contradictie cu scopul creatiei. Cum sa fie posibil, pentru o persoana spirituala, sa faca asa ceva?

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala, din 20.06.2011, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Gandurile despre spiritualitate imi produc suferinta si tristete pentru ca eu nu il simt pe Creator. Ce pot face?

Raspuns: Daca o persoana simte o reala suferinta in viata sa, aceasta durere il ascunde pe Creator de om. Aceasta are loc in mod intentionat astfel incat sa nu deterioram relatia noastra cu Creatorul si totusi sa ramanem conectati cu El in loc sa il uram si sa il respingem.

Exista diferite stari, insa in masura in care o persoana se simte rau, in aceeasi masura Creatorul este ascuns, trebuie sa ajungem la ajutorul reciproc si la garantia de la mediu. In acest caz, chiar si in vremuri cu mari probleme, mediul ne va ajuta caridicandu-ne deasupra unui sentiment rau sa ajungem pana la cauza sa.

Atunci voi intelege ca sentimentul raului nu vine de la Creator, de la forta superioara, ci de la forta egoismului meu. Voi incepe sa impart sentimentele mele in doua parti: 1). Dorintele mele care nu sunt corectate si ma fac sa ma simt rau cu ele, si 2). Creatorul, Lumina superioara care radiaza asupra mea.

Tocmai deoarece Creatorul emana binele asupra mea, in timp ce sunt opus Lui, eu simt binele ca rau; adica, pentru mine binele Lui se transforma in opusul sau. Prin urmare, Creatorul nu imi poate fi mai mult revelat pentru ca eu ma simt atat de rau incat nu pot suporta asta.

Atat timp cat ramanem necorectati si il simtim pe Creator in forma sa Opusa deoarece egoul nostru transforma Lumina in intuneric, Creatorul ne este revelat in masura in care putem suporta asta. Si in masura in care noi nu putem tolera asta, El se ascunde.

El se reveleaza usor pentru a ne dezvalui doar un pic de rau, astfel incat noi nu ne deconectam de mintea noastra si sa ne putem analiza sentimentele. Atunci, eu incep sa verific de unde vine si ce cauzeaza raul. In consecinta, vin in grup, unde cartile, profesorul imi explica faptul ca eu insumi evoc raul datorita opozitiei mele cu Creatorul.  

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 6/24/2011, Shamati # 241

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

O criză (de la cuvântul Grecesc κρίσις, criză – decizie, punct de cotitură) este o revoluţie, o perioadă de tranziţie, un punct de rupere, o stare în care mijloacele curente pentru obţinerea scopului devin irelevante, ceea ce conduce la probleme şi la situaţii imprevizibile.

În alte cuvinte, o criză nu este o stare de colaps ci un punct de cotitură către o nouă stare. Problema este că umanitatea nu vede această nouă stare!

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Intrebare: Simt ca parca stau langa o persoana pe moarte, discutand despre ce calmant ar trebui sa ii dam. Prioritatea noastra este sa angajam Lumina in studiu. Si totusi, in ceea ce priveste Israelul suntem blocati.

Raspuns: Aici primim loviturile sub alta forma; de aceea, ar trebui sa ne apropiem de oameni in alt fel. Trebuie sa la aratam ce se intampla in Europa si in alte parti ale lumii, explicandu-le cat de infricosator poate deveni cand ne va atinge tara.

In Israel se va manifesta nu prin colapsul economiei ci prin presiunile din afara, in problema securitatii. Nu va afecta mancarea si locurile de munca; socotelile nu se vor incheia la acest nivel ci la nivelul misiunii noastre, datoria noastra fata de lume. De asta trebuie sa facem oamenii sa fie constienti.

Totusi, in prezent, natiunea nu este pregatita aproape deloc. De aceea, isi vor acoperi urechile si nici macar nu te vor privi. Cel putin nu te vor respinge. Dar daca incerci sa ii indemni la actiune, iti vor intoarce spatele. Una este „sa te alaturi la bine” si complet altceva sa auzi despre probleme care ne obliga sa facem ceva in privinta lor. „Si de fapt cine esti tu sa ne spui toate astea?”

Multe cercuri vor fi incantate sa vada astfel de schimbari de situatie si vor dori sa te striveasca. Pe de alta parte, in timp ce tu inca vorbesti despre iubire, ei au un motiv de ingrijorare.

De aceea trebuie sa avem mare grija la felul in care actionam. Astazi nu simt nici un impuls sa fac vreo schimbare dramatica in ceea ce priveste diseminarea in Israel. Va indeparta doar oamenii de noi. Deocamdata ei nu doresc si nici nu vor auzi mai mult. Din pacate, cu asta va trebui sa ne confruntam si mai departe. Adaugand ceva „caldura” de la bunii Samariteni ne va transforma in moralisti sau predicatori in ochii lor.

Trebuie sa alegem calea iubirii in loc sa ii fortam in garantia reciproca: „Sa avem grija, sa iubim, sa ne unim cu ceilalti.” Fara afise cu slogane: „Ai semnat pentru garantia reciproca?” Nu, noi dorim sa fim garantii tai.

Nu ne putem apropia aceasta natiune in alt fel – doar prin iubire. Doar daca oamenii incep sa simta ca circumstantele ii preseaza vom putea sa le aratam de unde si de ce exista aceasta presiune asupra noastra.

Din partea a 5a a Lectiei zilnice de Cabala  6/22/2011, “Matan Torah (The Giving of the Torah)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Creatorul chiar are nevoie de fiintele create? N-ar fi mult mai rezonabil sa spunem ca doar noi avem nevoie de El?

Raspuns: Daca Creatorul nu ar fi avut nevoie de creaturi, de ce le-ar fi creat, inca de la inceput? Si, inca ceva, datorita faptului ca El este bun si face bine, a facut fiintele create ca sa le dea placere, caci asta Il incanta pe El! Asta este, Cel de Sus are si El o „lipsa”, insa nu este egoista: Creatorul doreste sa daruiasca.

Este scris: „Mai mult decat vrea vitelul sa suga, vrea vaca sa hraneasca”. Altfel, cui i-as darui, daca Lui nu-i trebuie nimic de la mine? El are o dorinta enorma: El doreste ca eu sa fiu incantat! Asta, intr-adevar, este o lipsa, insa una buna, una pozitiva.

Dorinta creaturii de a se multumi pe sine, nu a existat initia si a fost creata „din absenta”. Insa, dorinta si nevoia de daruire au existat impreuna. Aceasta nevoie apartine Creatorului, mai degraba decat fiintei create. Si acesta este tipul de lipsa pe care noi trebuie sa o mostenim de la El, asa incat sa facem tot posibilul sa daruim si sa ne simtim obligati sa compensam acesta deficienta si, daca nu daruim, suferim.

Cel de Sus sufera daca cel de jos nu urca si nu primeste de la El. Asta se refera la suferinta Shechinei care nu poate darui si nu poate aduce sufletele mai apropape de ea. Noi credem ca o lipsa este doar ceva negativ cand, de fapt, daca ceea ce imi lipseste este daruirea catre ceilalti, chiar este ceva rau?

Insa, daca Cel de Sus are o lipsa, asta inseamna ca El este imperfect? Da, El este incomplet in contextul in care este dependent de cei de jos, insa, numai din cauza iubirii Lui pentru ei. Pana la finalul corectiei, aceasta deficienta va ramane, atat in Cel de Sus, cat si in cel de jos.

Cat despre noi, judecam in concordanta cu propriile noastre defecte si ne gandim ca, din moment ce El are nevoie de noi, nu este nici El perfect. Insa, in ceea ce il priveste pe Creator, nevoia Lui de daruie deriva din perfectiune excesiva.

Nevoia Creatorului si nevoia fiintei create nu vor dispare ci, mai degraba, vor creste  si, la sfarsitul corectiei, vor deveni enorme! Asta nu este ca in lumea noastra, cand iti saturi nevoia pentru iubire si ea dispare. Am fost atat de dornici sa fim impreuna incat, acum, ca suntem- dorinta a disparut. Sunt satul si nu mai vreau nimic; nu mai am loc pentru inca un ospat.

Astfel, construim un vas in interior, un fel de dorinta care nu va dispare niciodata! Dimpotriva, simt o lipsa si mai mare- si o implinire mult mai mare. Insa, lipsa compensata prin daruire spre altii nu este un defect. Este deosebit de valoroasa, onorabila si solemna! Este asemeni unei mame  care doreste sa dea tot ce poate copilului sau. Si, cu certitudine, ea are o lipsa, din moment ce, de la rasarit si pana la apus, se gandeste numai la el, caci a fost conceput in interiorul ei. Insa, asta inseamna ca ea are un defect? Dimpotriva, mama si copilul isi pot oferi incantare unul altuia si asta este o oprtunitate de a se implini, de a evolua si de a se iubi.

Creatorul este asemeni mamei care sufera daca nu poate sa ofere copilului sau cat de mult posibil. Asta este o lipsa uriasa pe care o contine Lumina si, in mod special, asta a creat dorinta imprimata in noi. Cand aceasta dorinta se desfasoara in intregime, va fi la fel de exaltata ca si dorinta Creatorului de a darui. Deci, nu este umilitoare; este solemna, caci deriva din iubire.

Din partea a treia a Lectiei de Cabala din 22.06.2011, Talmud Eser Sfirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna munca interioara?

Raspuns: Se presupune ca persoana face munca interioara 24 de ore pe zi. Se poate sa fie intr-atat de absorbita de asta, incat venind la lectie, nu vede nici un cuvant din carte, insa asta nu conteaza. Important este ce se intampla cu persoana, in sine.

Nu trebuie sa te invinuiesti. Munca interioara este atunci cand incerci, continuu, sa te mentii in adeziune cu esenta interioara a grupului. Drept rezultat, cand deschizi o carte, ceea ce vezi acolo nu sunt informatii externe, ci, mai degraba, informatia descrie moduri de uniune cu prietenii din grup si, mai mult de atat, cu sufletul comun, integral.

Incepi sa iti dai seama ca Studiul celor Zece Sfirot, Cartea Zohar, si alte scrieri cabaliste descriu doar diferite tipuri de conexiune intre tine si ceilalti. Daca vrei, sincer, sa iti lamuresti aceasta conexiune, studiezi, cu adevarat, Tora (cuvantul „Tora”, in ebraica, deriva din cuvintele „Ohr”, Lumina si „Oraa”, indrumare).

Intrebare: Deci, munca mea consta in gasirea acestei retele interioare dintre noi, asa-i? Asadar, cum folosesc lumea corporala pentru asta?

Raspuns: Intreaga noastra lume este acelasi fel de retea intre oameni, insa este manifestarea sa exterioara. De aceea o percepem ca fiind corupta.

Cat despre reteaua noastra de conexiune interna, experimentam 125 de grade consecutive a celei mai marete legaturi, a unificarii integrale dintre noi. Totusi, starea noastra de acum in lumea externa este obligatorie: aici este locul unde incepem si unde existam, asa incat trebuie sa sapam in aceasta conexiune, tot mai adanc.

Avem nevoie de un fundament care sa nu aiba legatura cu miscarea interioara si asta este ceea ce reprezinta reteaua de conexiune externa dintre noi., in care existam in lumea corporala. Abia acum incepe sa se vada cat de profund corupta este aceasta conexiune, caci, inainte, nici macar nu ne gandeam la ea. Asta este ceea ce ne obliga sa facem corectii.

Din Lectia zilnica de Cabala, 25.03.2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce se intampla „in spatele scenei” actiunilor mele atunci cand citind Cartea Zohar fac eforturi repetate sa ma intorc la intentie, insa eforturile mi se par zadarnice?

Raspuns: Eforturile voastre determina calitatiile perceptiei voastre, senzitivitatii voastre, si atunci vine revelatia. Totul se afla in fata voastra, insa lipsa voastra de senzitivitate nu va permite sa revelati sistemul conexiunii dintre suflete, cel despre care va vorbeste Zohar-ul . Eforturile si rugaciunile voastre construiesc in voi instrumentele perceptiei, pentru ca astfel sa sesizati imaginea.

Intrebare: Am incercat in mod repetat sa construiesc din nou intentia mea, insa mi se pare ca fac aceleasi eforturi si simt acelasi lucru ca acum o saptamana, ca si cum nimic nu s-ar fi schimbat….

Raspuns: Sa presupunem ca ma aflu printre muzicieni. Ma uit la ei, si sesizez cum asculta ei fiecare sunet si cum discern combinatia diferitelor sunete si vad cat de important este asta pentru ei. Uitandu-ma la ei, invat cum sa percep sunetele. Apoi, ca rezultat al eforturilor mele, devin mai senzitiv si incep sa le percep si eu.

Apoi adresez intrebari muzicienilor si ei imi explica aceste lucruri, insa eu nu inteleg explicatiile lor. „A patra”, „a cincea”, „glissando”, „forte”- aceste cuvinte nu imi spun nimic, la fel ca in enigmatica terminolgie a Cartii Zohar.

Dar eu vreau sa le invat! De aceea eu incerc sa devin un pic mai senzitiv fata de ele si sa le simt. Apoi, deoarece ne aflam intr-un sistem special, in concordanta cu eforturile mele, dorintele, si aspiratiile, incep sa simt. In acest fel se dezvolta si un copil.: El vrea sa devina mare si este tot timpul prin preajma, neobosit si cercetand pest tot.

Ne intrebam: Cum pot oare copiii sa se uite la acelasi desen animat sau sa asculte acelasi basm de o mie de ori? Insa, este o mie de ori pentru noi, care nu ne mai dezvoltam. Insa un copil traieste acea poveste. Cand asculta astazi povestea despre Scufita Rosie, pentru el este o poveste complet noua, diferita de cea de ieri. Te uiti la el si te gandesti, „Bine, o sa-i spun povestea. Il las sa stea linistit, calm, si sa se bucure…..” Insa el asculta aceasta poveste din nou de fiecare data! Si desi in adancul inimii sale o stie, atunci cand o asculta cu tine, el o retraieste inca o data. Este similar cu felul in care tu mananci astazi desi ai mancat si ieri. Asta se intampla si cu el!

Prin urmare, intreaga noastra munca este de a ne dezvolta senzitivitatea pentru a dobandi noi calitati ale perceptiei.

Din partea 2 Lectia Zilnica de Cabala 6/23/11, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum putem explica mesajul nostru de unitate oamenilor? Putem spune ca acesta este un fenomen natural si evident?

Raspuns: Putem vorbi despre unitate prezentand-o din mai multe unghiuri. In fond, unitatea este intotdeauna benefica daca este facuta in beneficiul unui scop potrivit si just. Este scris: „ Un grup de prosti (adica un grup de raufacatori) este rau atat pentru ei cat si pentru lume”. Pe de alta parte, unitatea oamenilor care doreste binele aduce beneficii atat lor insile cat si lumii. Vedem asta.

Noi toti castigam prin unitate, Unitatea ii repugna egoismului individual al persoanei datorita naturii sale limitate. Nu este atat de dificil de explicat oamenilor ca in orice situatie, unitatea insotita de buna intentie nu va cauza rau nimanui si va fi finalizata cu succes. Intotdeauna. Si doar daca vrei sa faci cuiva rau sau sa profiti pe seama cuiva, doar in cazul in care urmaresti sa provoci un rau direct sau indirect unificarea va fi rea si de nedorit.

In toate celelalte cazuri putem cita formule, dovezi, si exemple din viata animalelor si plantelor, precum si din relatiile umane, care demonstreaza ca unitatea este benefica.

Intrebare: Asta inseamna ca putem spune ca unitatea buna este in acord cu legea naturii si ca urmare functioneaza?

Raspuns: Asta sustin toate conversatiile si video conferintele. Chiar daca o persoana ma uraste, chiar daca este pornita sa ma ucida si se indreapta in alta directie, scopul meu este de a ne plasa (pe mine si pe el) intr-o pozitie de cercetare in timpul conversatiei. Chiar daca suntem dusmani de moarte, ne aflam in continuare in sanul naturii, deci haideti sa aruncam o privire. Haideti sa ascultam ce ne spune. In fond, noi va trebui sa progresam tinand cont de legile sale, si putem face asta pe calea buna daca suntem de acord cu asta, sau in modul rau daca nu suntem de acord.In orice caz, nu avem unde sa fugim.

Si acum sa vedem cine dintre noi are dreptate. Sau poate adevarul este undeva la mijloc? Asta nu conteaza. Noi, in calitate de cercetatori, ar trebui doar sa recunoastem aceasta imagine, in loc sa ramanem in falsa, autoindusa liniste, indiferent cat de placut ar fi.

Noi vrem sa revelam adevarul, iar adevarul este natura. Puteti blestema legile universului, insa asta nu va va ajuta pentru ca sunteti supusi acestora. Acesta este lucrul care trebuie evidentiat. Din ce in ce mai multe descoperiri indica faptul ca suntem in opozitie cu natura, si aceasta opozitie este exprimata prin criza. Priviti ce se intampla cu noi si unde ne indreptam din cauza intelegerii gresite a legilor naturii. De aceea trebuie sa le studiem.

Baal HaSulam scrie despre acest lucru in Paragraful 42 la „Introducere in Studiul celor Zece Sfere”: Intr-adevar, ar trebui sa stiti a motivul indepartarii noastre de Creator, si faptul ca suntem atat de predispusi sa incalcam voia Lui, este singurul motiv, care devine sursa intregului chin si a suferintei pe care o induram, si a tuturor pacatelor si greselilor pe care le facem. In mod clar, indepartand motivul, vom scapa imediat de toate necazurile si durerile. Ni se va acorda imediat adeziunea cu El in inima, suflet si putere. Si va spun ca motivul prelabil nu este altul decat „lipsa intelegerii noastre referitoare la Providenta Sa asupra creatiei Sale”, faptul ca nu il intelegem cum trebuie.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 6/26/11, “Matan Torah (Daruirea Torei)”

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→