Category Archives: Lectia zilnica

Învață să fii un adult

Întrebare: Dacă Lumina este plăcerea cea mai mare, absolută, atunci vreau să o cunosc mai bine. Cum fac asta? Se pare că ajunge la mine demult, dar eu nu am observat asta…

Răspuns: Trebuie să decizi pe cine alegi: Lumina sau plăcerea pe care o aduce? Dacă alegi plăcerea, nu va merge.

Numai la început Lumina te ridică pe calea plăcerii, astfel încât tu să crești și să devi un adult. În același fel creștem noi copiii în viața noastră. Copiii noștri primesc, luând totul pe gratis și continuând să crească până când ajung la o anumită vârstă și apoi noi le spunem: Gata, de acum ești un adult. Poate țipa că vrea ca să rămână un copil și să continue să primească dulciuri; nu va merge. Dacă ai crescut, trebuie să îți faci datoria în armată și la muncă; trebuie să te porți ca un adult.

Ce înseamnă să fii matur? Un adult nu poate fugi după plăcere; el trebuie să meargă pentru dăruire! Trăiești într-o societate și trebuie să dăruiești celorlalți: mergi la muncă, contribuie la societate și apoi vei avea dreptul să exiști.

Este exact la fel și în lumea spirituală. Un adult nu dorește doar să se bucure; el se străduie să obțină un scop exaltat și mare în viața sa. Să fii matur înseamă să fii în dăruire, să muncești nu de dragul plăcerii ci de dragul sursei sale.

Acesta este tipul de loialitate care se așteaptă de la noi. Asta este atunci când stabilim o conexiune cu Lumina însăși, nu doar cu ceea ce primim de la ea.

Deci, intrăm în prezent într-o  nouă eră, când Lumina nu mai ne dăruiește plăcere. Nu ne mai promite că în față ne așteaptă lucruri fumoase și nu mai alergăm înainte în anticiparea primirii unor noi plăceri. Nimic atractiv nu se găsește în față.

În acest moment, nu avem o altă alegere decât să tranzităm la o nouă paradigmă: mai degrabă decât să vânăm plăcerea, să mergem după sursa ei. Și dacă nu dorim să facem asta, situația se va înrăutății. Lumina ne va forța totuși să o facem, tăindu-ne oportunitatea de a ne mai bucura de ceva. Apoi, vom începe să ne întrebăm: Ce se întâmplă? Pentru ce trăiesc? De ce a dispărut plăcerea? Ce să fac?

Începi să te întrebi nu despre plăcere ci, mai degrabă, despre sursă: Unde a dispărut plăcerea? Ce s-a întâmplat cu sursa ei? De unde obișnuia să vină? Și astfel noi avansăm.

Atâta timp cât continuăm să primim plăcere, nu ne punem întrebări despre ea. Dar, de îndată în prezent ce nu o mai primim și nu o mai așteptăm nici în viitor, ea devine o problemă. Încep să caut de unde se presupune ca vine: De ce nu mai vine? Ce s-a întâmplat acolo?

Și, în acel moment, încep să vad că dacă doresc să obțin plăcere, trebuie să mă apropii de sursă. Și să ajung acolo înseamnă să îmi înlocuiesc dorințele mele de primire cu dorința de dăruire.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/30/10, “Înțelepciunea Cabala și filozofia”

Nu vor mai pleca niciodată

Întrebare: Sunt invitat diseară la o petrecere, dar știu deja că imediat cum se va termina, toată plăcerea va dispărea. Există vreun mijloc prin care pot păstra plăcerea?

Răspuns: Este imposibil să păstrezi plăcerea în dorințele egoiste (Kelim). Nici măcar nu este o plăcere, ci doar o scânteie care abia ne atinge si apoi moare.

Plăcere nu este altceva decât Lumina! Și dacă dorești să o păstrezi, ai nevoie să îți pregătești vasele (Kelim) care să i se potrivească. Dacă dorința este în dăruire, vei experimenta o plăcere enormă și eternă în ea, care se va extinde continuu și etern. Altfel, nu este nicio șansă să ții plăcerea mai mult de câteva minute sau secunde.

Depinde, de asemenea și de plăcerea însăși: Cu cât este mai exaltată, cu atât mai repde se termină. O plăcere simplă poate dura ceva timp. Poți sta în pat pentru câteva ore și să te bucuri de odihnă sau poți să pui o bomboană în gură și să o savurezi pentru câteva minute. Dar dacă plăcerea este exaltată și puternică, ea vine sub forma unui vârf și dispare foarte repede.

Intr-adevăr, nu este o plăcere ci, mai degrabă, o întâlnire cu o scânteie de Lumină care este privită a o mică lumânare (Ner Dakik). Dacă dorești ca plăcerea să nu moară niciodată, trebuie să îi oferi o dorință care i se potrivește, care este dorința de dăruire.

Plăcerea vine de la Dăruitor și dorința ta trebuie și ea să vină de la un dăruitor. Apoi, ele se vor întâlni, se vor ciocni una de alta, vor adevera și nu vor mai pleca niciodată!

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/30/10, “Înțelepciunea Cabala și filozofia”

Decodorul spiritual

Întrebare: Pot să îmi folosesc imaginația pentru a-mi picta viitoarea stare corectată?

Răspuns: Asta depinde ce ne imaginăm noi ca starea viitoare. Pentru a o portetriza mecanic, facem desene.

Este posibil să punem toate condițiile stării viitoare într-un fel de tabel, să listăm toate particularitățile tehnice ale acestor stări: dorințe, ecrane, nivele de Aviut, intrări și ieșiri ale Luminii, Lumina Înconjurătoare și Lumina Interioară, divizarea gradelor într-o multitudine de sisteme interne și externe în Restricția a Doua.

Dar, la sfârșit, ajungem la același discernământ spiritual înregistrat de Cabaliști, ca să își descrie unul altuia detaliile tehnice necesare a fi făcute pentru a simții ceea ce ei doresc să ne comunice. Să presupunem că îți dau o partitură muzicală, asta este, îți comunic anumite date. Poți să faci ceva cu ele? Nu. Mai întâi trebuie să le percepi ca informații externe și apoi să te apuci de contemplarea interioară. Dacă citești notele, vei fi în stare să o cânți și apoi vei știi ce am vrut să îți comunic.

Cabaliștii fac la fel, transmițându-ne datele tehnice. Poartă-le în suflet și vei primi tot ceea ce ei au vrut. În acest fel vei știi despre ce vorbesc ei.

Transferul de informații prin INTERNET lucrează în același mod. Desenez o imagine pe un ecran de calculator sau import fotografii de la o cameră, salvez imaginile într-un format particular și trimit aceste informații prin canale de comunicații. Primești aceste date tehnice și folosești un decodor pentru a le transfera încă odată într-o imagine pe ecran.

Exact în acest mod Cabalișii stau în contact unul cu celălalt. Ei au obținut o imagine spirituală, au înregistrat-o și ne-au transmis-o, doar că nouă ne lipsește decodorul pentru a transforma aceaste informații în acea imagine. Le citim dar nu avem cum să înțelegem despre ce vorbesc ei. Să le folosim pe toate pare o fantezie.

Nu suntem in stare să descifrăm  și să extragem înțelesul din niciuna din cele patru limbaje folosite de Cabaliști pentru a ne descrie lumea spirituală (limbajele Tanach, Halacha, Hagaddah și Cabala). Dar ce ne spun Cabaliștii? Folosiți aceste texte ca un remediu miraculos (Segula). Ce este Segula? Dacă vrei să obții revelația și să înțelegi într-un fel faptul că revelația este posibilă numai în calitatea de dăruire, te vei vedea tu singur și întreaga lume în iubire și dăruire unul cu celălalt, în garanție reciprocă, ca un singur om cu o singură inimă.

Dacă aspiri la această imagine, vei începe să te apropii de descifrarea corectă a acestor texte. Te va influența și în cele din urmă același decodor spiritual ți se va revela. De aceea citim Cartea Zohar.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala 12/28/10, “Introducere la Cartea Zohar, Article “Sunteți parteneri cu Mine”

O realitate duală

Întrebare: Dacă trebuie să vedem grupul numai ca starea sa corectată, interioară, atunci cum diferă asta de restul lumii a cărei stare pare, de asemenea, numai să fie necorectată?

Răspuns: Nu este nicio diferență în înțelesul interior. Dar atunci când te uiți la grup, nu poți să nu vezi că aspirația lor către spiritualitate se manifestă extern, că ei vin la lecție în fiecare zi. Asta înseamnă că ei se străduie să obțină spiritualitatea, dar încă nu au obținut-o.

Ai un ecran extern prin care vezi cum ei tânjesc după dăruire în timp ce rămân în mod curent în sistemul egoist, care tinde să consume totul pentru propria plăcere. Totuși, ei știu deja, înțeleg cumva și chiar simt că există o șansă să ajungă la o atitudine diferită față de lume: să înlocuiască consumul cu dăruirea.

Ei știu că sunt două forme ale experimentării vieții în univers:

  1. O viață în care în mod instinctiv încerc să înfulec totul pentru că am fost născut în acest fel, ceea ce este privit ca înclinația rea cu care ne-am născut.
  2. Și mai este o altă atitudine față de viață: dăruire, pășire în afara sinelui, atunci când sinele meu nu există decât dacă este inclus în toți ceilalți. Și această a doua abordare este cea pe care vrem să o obținem.

Reiese că avem deja două abordări. Toată lumea trăiește deocamdată conform primului principiu, consumând totul fiecare pentru sine. Asta este ceea ce percepem în prezent, lumea noastră. Dar visăm să ajungem la o altă vedere asupra vieții și să observăm realitatea spirituală care există în dăruire.

Ce se va întâmpla cu realitatea corporală atunci? Va dispărea? Nu, nu va dispărea. Va rămâne atâta timp cât ai nevoie de ea, în măsura în care trebuie folosită ca o componentă necesară.

Deci, acum trebuie să fiți în stare să înțelegeți ce este corpul vostru material: este o măsură necesară de care aveți nevoie să păstrați pentru a continua să consumi pentru propriul beneficiu și nu pentru dăruire. Dar în realitate nu există niciun corp. Totuși, în măsura  în care ai nevoie să fii prezent în consumul egoist, continui să exiști în această realitate materială. Și în măsura în care pășești în afara ta, intri în lumea spirituală.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala 12/28/10, “Introducere la Cartea Zohar, Articolul “Ești partener cu Mine”

Legea ascunsă a Luminii

Întrebare: Cum poate Lumina Superioară să mă reformeze, dacă ea este în repaus absolut?

Răspuns: Când vorbesc de Lumina care vine și iese, mă refer la schimbările din mine însumi. Lumina este un fenomen înăuntrul vasului (dorinței). Nu există Lumină fără vas. Unele dintre aceste fenomene le numesc Lumina și îi atribui ei diversele schimbări.

Totul este înăuntru. Anumite experiențe interioare le atribui unei cauze din afară, externă, în timp ce altele le atribui cauzelor mele interioare, mie însumi. După ce experimentez schimbările din interior, mă relaționez la ele fie ca acțiuni personale, fie ca Lumina care pare că le-a adus fără să știu eu. Astea sunt definițiile noastre.

Un copil spune: S-a spart singură, ca și cum nu el ar fi spart-o. La fel și noi, datorită lipsei de conștientizare spiritulă și a revelației, ne luăm responsabilitatea pentru anumite evenimente și atribuim altele unui factor ascuns.

Întrebare: Este acel factor ascuns ceea ce noi numim o forță miraculoasă (Segula)?

Răspuns: Segula înseamnă că eu execut acțiuni dar nu pot vedea o legătură directă între ele și rezultatul lor. De exemplu, mi se spune: Dacă lovești zidul de zece ori, apa va începe să curgă din robinet în curte. Nu văd nicio logică aici, dar există un mecanism ascuns în zid care răspunde la loviturile mele și face să curgă apa.

Este de fapt foarte simplu, dar eu nu sunt conștient de acest mecanism. Mi s-a spus: Asta este Segula. Dacă procedezi așa, vei primi asta. Astfel, eu conectez una cu alta în ciuda faptului că nu înțeleg logica din spatele evenimentului, dintre cauză și efect. De aceea, Segula este o lege, dar este ascunsă de mine acum. Nu este nimic supranatural aici: Doar nu știu cum aceasta lucrează.

Intru în grup și aud: Sări de multe ori, îmbrățișează-ți prieteneii de atâtea ori, cântă aceste multe cântece, ia parte la aceste multe convenții și vei vedea efectul. Nu am nicio idee cum sunt toate acestea conectate, dar Cabaliștii ne dau recomandări că ele lucrează. Cum lucrează, vom vedea mai târziu; iar pentru acum, la nivelul nostru, se numește Segula, legea ascunsă.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 2/27/10, “Ce este un păcat mic sau mare în muncă”

Prin prisma mediului înconjurător

Întrebare: Cum îmi canalizez gândurile prin grup?

Răspuns: Pentru ca noi să îl glorificăm pe Creator în ochii noștrii, să îl apreciem ca Dăruitorul în care este conținut totul și să cerem să ne înlocuiască tendința noastră, intenția noastră, de la primire la dăruire, El trebuie să se ascundă. Altfel, am fi întodeauna înrobiți egoist de magnitudinea Lui, natura Sa eternă și de tot ceea ce este promis, odată cu aceasta.

Astfel, Creatorul este ascuns, ca și cum El nu are nimic. În acest fel, nu depinzi de el în timp ce rămâi în separare. În loc de asta, poți să primești dăruirea Lui prin grup. El a spart în mod intenționat voința de a primi în fragmente, pentru a-i demonstra cât de invidioasă, ambițioasă, cu ura, asta este, cât de diversă poate fi. De aceea, dorința este capabilă să se înțeleagă singură uitându-se la alții.

De fapt, dorința vrea doar să primească, fără să fie conștientă de proprietățile multiple și de fețele pe care le posedă. Spune-i unei persoane obișnuite că este alcătuită din mândrie, invidie, ură și ea nu te va crede. De ce ar face asta? Ea nu se vede în interior.

Asta presupune o dezvoltare specială, foarte lungă, nu în termenii evoluției umane ci, mai degrabă, în termenii efortului ațintit înspre venirea în contact cu Lumina. Numai atunci o persoană începe să înțeleagă aceste noțiuni corect: nu în termeni ai psihologiei umane ci în termeni exaltați (spirituali), relativ la Lumină.

Într-un asemenea caz, o persoană se găsește într-un grup special. Ea se măsoară nu împotriva oamenilor de pe stradă ci împotriva unei societăți unice care tânjește după Creator și este deja gata să absoarbă valorile spirituale. Ea măsoară invidia, ambiția, ura și măsura egoismului ei relativ la acestea. În acest fel începe o persoană să se studieze ea însăși: cine și ce este.

Creatorul este ascuns și nu poate apărea unei persoane deoarece, în acest caz, persoana ar vrea să fie drăguță în ochii Lui, pentru a fi parte din asemenea Măreție. El ține viața în mâinile Lui, pot eu să îl igonor dacă El este revelat?

Deci, creatorul se înlocuiște El însuși cu grupul. Eu stau împotriva prietenilor, în opoziție cu ei, ceea ce îmi dă posibilitatea să mă refer la ei conform cu valorile spirituale. De fapt, aceste valori spirituale îmi sunt contrare, deoarece aparțin prietenilor pe care îi urăsc și îi resping.

Asta îmi dă oportunitatea să câștig o conștientizare a răului și să încep să mă cunosc eu însumi, în timp ce stau înaintea realității spirituale. Grupul, mediul, revelează detaliile spirituale ale percepției, proprietățile și valorile ei. Respingând grupul, le resping și pe ele. De aceea, eu descopăr adevărul.

Dacă continui pe cale, studiez cu prietenii și particip la acțiunile lor ațintite împotriva dorinței egoiste, pentru a ne unii intern, atunci, gradual, încep să apreciez stările pe care le suferim împreună, ca și valorile despre care vorbim. În măsura cererii mele, primesc Lumina Înconjurătoare (Ohr Makif) prin grup și încep să mă leg cu prietenii din ce în  ce mai mult. În timp ce fac asta, descopăr că ei sunt cei printre care eu descopăr Lumina, pe Creator.

Și totul se leagă într-un întreg; totul devine una: Kli (vasul), Lumina și toate Kelim-urile unite. La sfărșit, totul devine un singur concept, o singură realizare.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/27/10, “Ce este un păcat mic sau mare în muncă”

Puterea Cărții Zohar

Doar citind Cartea Zohar, o persoană are multe rezultate, evocând numeroase fenomene și schimbări. O persoană nu înțelege ce citește, dar încearcă să înțeleagă, condusă de natura sa, chiar dacă din punct de vedere al Cabalei asta nu este necesar deloc. Poate să citească cu intenția corectă sau cu una care nu este așa de corectă.

În orice caz, cartea lucrează asupra ei, influențând-o, astfel încât ea avansează. Nu poate să evite să simtă schimbările din interiorul ei. Trebuie doar să continue să se întoarcă la carte, pe cât de des este posibil, să o citească de câte ori are șansa și să stea conectată cu ea într-un anumit fel.

Atunci ea va vedea că această carte este construită într-un asemenea mod încât îi crează o imagine a realității paralele realității sale curente  și persoana începe să comute ușor între aceste realități. În loc de povești superficiale, ea își imaginează ceva în afară acestei realități. În acest fel Cartea Zohar lucrează în interiorul unei persoane, creând noi calități ale percepției în ea.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala 12/29/10, The Zohar

Oglinda

O persoană trebuie să înțeleagă că atitudinea sa față de grup este o oglindă în care se vede ea însăși, și că această oglindă nu o minte. În timp ce lucrăm la circularea Cabalei, chiar putem țipa unul la celălalt din când în când. Totuși, esența importanței stă în atitudinea personală către prieteni, care demonstrează o abordare mai puțin corectă sau chiar incorectă.

De aceea, lucrați cu grupul extern în mod extern și cu grupul intern în mod intern. Asta este ordinea lucrurilor.

Cel mai important lucru este să continui

Întrebare: Dacă mă gândesc întotdeauna la cum să mă unesc cu prietenii în timp ce citesc Cartea Zohar atunci, la un anumit moment, asta se transformă într-o mantra care se repetă singură și eu nu mai simt intenția adevărată înăuntrul meu. Să continui astfel?

Răspuns: Faptul că intenția ta nu este adevărată este natural. De fapt, noi trăim înăuntrul voinței de a primi plăcere; asta este natura noastră. Nu trebuie să ne mințim, gândindu-ne că suntem deja îngeri care zboară în sus în cer.

Totuși, din starea  noastră curentă, eu încerc să fac tot ce îmi stă în putere să obțin ceva numit calitatea dăruirii, așa cum este scris, Vom face și vom auzii. Trebuie să îți imaginezi această calitate cât de mult poți. Depunând efort, crești ca un copil care vrea să învețe de la adulti și încearcă cu tot ce are. În acest fel învățăm întotdeauna și creștem.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala 12/29/10, The Zohar

Merita sa-i credem pe Intelepti?

Scrierile lui Rabash, “Ce este Inundatia in munca”: trebuie sa o luam asupra noastra pentru a crede in intelepti…

Sa presupunem ca sint gata sa cred cuvintele intelepciunii, dar ce inseamna asta? Inteleg eu cuvintele inteleptilor? Care este mesajul acestora?

In primul rind, nu lucram asupra corpurilor in stiinta Cabalei. Nu exista corpuri, ci doar suflete. Corpurile care apar in fata noastra sint imagini ale unei lumi iluzorii.

Ma aflu intr-o dorinta care se manifesta in forme diferite: neanimat, vegetativ, animat si uman. „Inteleptii” sint sufletele corectate care se afla in sistemul spart Adam HaRishon. Ei ma pot ajuta si ma pot sprijini; ei imi pot fi mentori si instructori pentru sufletul meu sfarimat.

In consecinta, acesta este modul in care ar trebui sa le acceptam sfatul. De exemplu, Cartea Zohar ne vorbeste despre zece intelepti din grupul lui Rabbi Shimon, la fel ca si profetul Eliyahu, Moses, Aaron, King David, King Solomon, si asa mai departe. Nu ar trebui sa-i percepem ca pe oameni ce traiesc in lumea noastra, ci ca pe dorinte corectate ale sufletului. Ei se afla intr-un  sistem sfarimat, care incepe treptat sa fie restaurat inapoi la viata. Aceste suflete sint deja corectate, partial sau total, si participa la corectia intregului sistem.

In Cartea Zohar eu citesc lucruri precum: “Rabbi Shimon a spus… Rabbi Abba a spus…” Pentru mine ei nu sint oameni care au atins Lumea Superioara si imi vorbesc despre ea, ci mai degraba, sint nume ale nivelelor de atingere. Prin intermediul acestor cuvinte, eu studiez scara gradelor spirituale: intr-un grad anume, realitatea apare intr-un fel si in alt grad apare in alt fel. Se pare ca atunci cind Cabalistii imi vorbesc despre asta, ei de fapt sint pentru mine, forte sau vase de perceptie.

Pentru mine, fiecare intelept reprezinta o notiune spirituala, o tarie, o forta sau o calitate. Nu ma uit la nume ca protagonisti istorici, ci ca la nume ale fenomenelor spirituale si a nivelelor. Aceasta este „credinta in intelepti”: vreau sa ating aceeasi daruire ca pe cea care este prezenta in gradele despre care citesc. „Credinta” este influenta.

La lectie, o persoana trebuie sa se acordeze la asta si sa aspire sa inteleaga cum il va influenta aceasta vointa. Indiferent despre ce vorbeste cartea, vreau sa penetrez in interiorul esentei spirituale ale fiecarui cuvint. Aceasta inseamna ca eu cred cuvintele inteleptilor.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 12/29/10, Scrierile lui Rabash