Daca nu intelegem nimic?
Intrebare: In timpul lectiei cand studiem Zohar si TES (Talmud Eser Sefirot), experimentez o ingrozitor de mare dificultate sa inteleg ceva. Care este apropierea corecta de continut in asa fel incat sa ma ajute sa intaresc legatura dintre noi?
Raspuns: Baal HaSulam si Rabash au scris articole, scrisori si alte asemenea texte. In completare, Baal HaSulam a scris comentarii la Zohar, Studiul celor Zece Sefirot (TES), „Prefata la Inteepciunea Cabalei” si cartea Beit Sha’ar HaKavanot, toate fiind sursa primara prin care ne hranim.
Am desenat o linie care le desparte pentru urmatorul motiv. Folosim cartile mentionate mai sus ca un instrument prin care sa atragem Lumina (Segula). Si citim toate celelate lucrari nu doar ca sa atragem Lumina dar si ca sa le intelegem continutul. In primul caz, intelegerea joaca un rol suplimentar, iar in cel de-al doilea caz este motivul principal.
Cartea Zohar nu lasa nimic mintii sa se lege. Cateodata, explica ceva sau da cate o idee, totusi nu avem nevoie de ea in mod special. La sfarsit, avem nevoie de o metoda numita „Torah”intrucat Lumina ascunde reforma noastra. De aceea, nu conteaza cat de mult intelegi. Nu cei destepti invata. Inteligenta nu joaca nici un rol aici.
Unii oameni scriu fiecare cuvant, ceea ce este bine atata timp cat ii ajuta sa se conecteze emotional la sursa, la dorinta. Dar daca totul este determinat de minte, nu merita. Nu suntem la universitate, si din studiul individual nu vei intelege nimic decat doar daca obtii dorinta de a darui, conectarea cu ceilalti si dragostea. Doar acestea iti vor permite sa simti materialul, intrucat omul este dorinta, vasul senzatiilor si perceptiei.
Mintea singura este neputincioasa, nu este altceva decat procedeul de directionare si de intarire a dorintei.
Din partea a 4a Lectiei zilnice de Cabala11/15/10, “Esenta religiei si scopul sau”
Perceptia realitatii, dupa cum ne invata intelepciunea Cabalei, este foarte subiectiva. Realitatea este perceputa doar in raport cu noi si organele noastre senzoriale. Dar in afara lor nu exista realitate. Primim ca o imagine pe ecranul localizat in partea posterioara a creierului nostru, ca si cand realitatea exista facand abstractie de noi, in afara.
Zohar, „Introducere la Zohar”, Capitolul „BeLaila DeKala (Noaptea Miresei)”: …. la marele Zivug la sfarsitul corectiei, lumina lunii asemenea luminii soarelui, pentru ca este scris, „Cand pe inserat va fi lumina.” Astfel, gradele ei vor fi duble, intrucat de 6,000 de ani starea lunii era „si acolo era seara si acolo era dimineata.”
Intrebarea „pentru ce traiesc” este inceputul dorintei de a-l desoperi pe Creator. Vreau sa stiu cine m-a facut, unde imi sunt radacinile, si Cine ma conduce. Cine a creat toate acestea si de ce m-a creat „amestecat” cu lumea asta mare? Ce doreste de la mine in fiecare moment, nedandu-mi nici un moment de liniste si impingandu-ma inspre ceva necunoscut?