Umanitatea a ajuns la un capăt mor, care începe deja să se facă simţit. Trăim într-un oraş global modern şi descoperim  cu părere de rău că trebuie să ne contectăm, să începem să gândim şi să vorbim despre asta. Este timpul să ne luăm locul la nivelul uman în sistemul general.

Hazardul către sistem

Toată natura, nivelel minerl, vegetal şi animal, este globală, integrală şi contectată reciproc în toate părţile ei. Toate fiinţele create, de la cele mai mici la cei mai mari prădători, sunt imbinaţi într-un singur sistem şi, împreună, să suţină ordinea generală. Pe de o parte, noi nu suntem parte a acestei imaginii. Omul este cea mai adevărată şi cea mai dăunătoare parte din natură. Asta pentru că nu avem limite în satisfacerea nevoilor. Iar asta este tipic rasei umane în toate aspectele vieţii, care includ familia, locul de muncă, relaţiile sociale, etc.

Rata divorţului, de exemplu, creşte şi la fel creşte şi abisul dintre părinţi şi copii. Tinerii îşi găsesc cu greu un partener pentru o familie puternică. Aceste schimbări extreme au început în ultimii 50 de ani sau mai puţin. Au avut impact chiar şi asupra poporului evreu, care întotdeauna a avut grijă de tinerii să se căsătoreasacă şi să înceapă să aibă o casă.

Indivizi inseparabili

Motivul pentru toate acestea este ego-ul, care a ajuns în ultimă fază.

Egoismul se referă la faptul că nu mă pot identifca cu alţii. Îi simt pe alţii numai în măsura în care beneficiez de la ei. Ideal, aş vrea să storc tot ce se poate de la ceilalţi. Aceasta nu este o acuză, desigur, ci un fact psihologic legat de natura umană. Asta este natura noastră.

Totuşi, pe de altă parte, am închis întreaga lume în legături reciproce a unei singure reţele care nu pot fi sparte, în dezvoltarea economiei globale, financiare, sociale, de familie, politică. Problema este că această reţea este plină de ură, conflicte, confruntări, egoism şi mândrie.

Nu este treaba mea?

Întrebare: Majoritatea oamenilor trăiesc o viaţă obişnuită şi, cu toate că profită pe seama altora, nu îşi pun capcane speciale şi cu complotează împotriva celor din jurul lor. Atunci unde greşesc? Este greu să te vezi ca un egoist absolut, în grijile zilnice care curg continuu, în bătălia constantă pentru supravieţuire.

Răspuns: Este adevărat. Dar dacă te justifici în acest fel, tot suferi. Ar trebui să afli de ce. Asta cere o abordare ştiinţifică, chiar înainte de a ne referi la înţelepciunea Cabala, care însumează şi include întreaga lume.

O cercetare raţională indică faptul că suferim pentru că nu putem sta împreună, unul cu celălalt.

Nu putem întreba ce putem aştepta de la un om sărman care merge la muncă de dimineaţă şi ajunge acasă seara. Dar acest mizerabil om sărman, a creat o reţea de şapte miliarde de părţi căreia îi lipseşte conexiunea corectă dintre noduri. Acesta este motivul pentru care suntem cu toţi opuşi de la unitatea existentă în natură.

Ce este necesar să facem noi astăzi este unitatea corectă şi conexiunea. Nu vom termina acest război dacă nu vom înţelege problema.

Dar fiecare dintre noi se închide în colţul lui micuţ:

– Nu vreau nimic, ce vrei de la mine?

– Te simţi rău. Nu vrei să corectezi şi să schimbi lucrurile?

– Vreau, dar nu este vina mea; Îmi trăiesc viaţa în mod obişnuit.

Aceasta nu este calea de a rezolva problema. Ne adâncim gradual într-o situaţie periculoasă, iar rata evenimentelor creşte de la un an la altul. Câteva dintre aceste evenimente sunt deja în urma noastră şi ar trebui să învăţăm de la ele. Trebuie să realizăm în sfârşit ce se întâmplă, în loc să ne ascundem în bârlogul nostru, pretizând că nu mă priveşte pe mine, deoarece umanitate este alcătuită din astfel de oameni, care spun că ei nu au nimic de a face cu astfel de lucruri.

Din Programul radio Israel 103 FM din 15.02.2015

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce recompensă primesc pentru eforturile mele? De fapt, nu văd ce este înainte pe drum, iar trecutul s-a dus deja. Atunci, unde este recompensa care să mă facă să continui să avansez?

Răspuns: Primeşti o imensă recompensă, o recompensă foarte respectabilă. Dacă oamenii ar vedea ceea ce primeşti, ar fi foarte invidioşi pe tine. Le-ar face viaţa un calvar. Totuşi, trebuie să învăţăm să apreciem această recompensă, pentru că, chiar dacă este în faţa ta, nu o observi. Lumea spirituală, starea spirituală pe care o primeşti, este cu adevărat aproape, dar nu o simţi. Nu ai instrumentele prin care să o apreciezi.

Dacă îi dai copilului un clopoţel roşu şi ceva de valoare, cu o culoare neatractivă, el vă apuca clopoţelul şi va arunca obiectul valoros. La fel şi noi, nu simţim ceea ce avem.

Ai făcut eforturi; vii la lecţie dintr-un oraş îndepărtat. Deci, trebuie să simţi că a fost pus în contul tău o mare sumă de bani, cel puţin o sută de mii de dolari. Dacă ai simţi asta, atunci ai veni în fiecare zi, pentru ca ai avea destul stimulent! Totuşi, pentru a nu creşte dorinţa ta egoistă şi a te gândi numai la compensaţie, nu poţi vedea plata. Chiar dacă este o plată, nu ţi se arată pentru ca tu să nu alergi după ea. De aceea, plata ţi se toarnă constant în mâni şi se adună într-o sumă mare. Nu trebuie să îţi faci griji, nimic nu se pierde. Vei primi totul atunci când vei ştii cum să o foloseşti în mod corect. Apoi, poţi lua întreaga sumă pe care ai primit-o în timpul perioadei de Lo Lişma şi să o foloseşti pentru a dărui. Principalul lucru este să înţelegi cum primim Lişma, în alte cuvinte, cum atragem Lumina care Reformează. De aceea, aşa cum este scris „Am creat înclinaţia ea, am creat Tora ca mirodenie, pentru că Lumina din ea o reformează, pentru că iluminarea din ea o va aduce înapoi la bine” (Talmdul Babilonian, Kiduşin, 30b, Eicha Rabbah).

Infinitul umple totul, chiar dacă noi nu simţim asta. Între timp, trebuie încă să îl folosim ca Lumina care Reformează, iar apoi va construi în noi un Ţimţum – Masah, Or Hozer, Roş, un nou Parţuf, şi ne va învăţa cum să primim Lumina în Parţuf.

Lumina face totul, iar eu numai o invit. Depinde numai de mine să ştiu ce acţiune trebuie făcută şi Lumina Superioară îmi va da chiar această inteligenţă. Depinde de mine să fiu în contact constant cu Lumina şi să o cer, pas cu pas, acţiune după acţiune.

În acest fel, ader la ce este superior, îmi construiesc sufletul, Kli-ul meu de dăruire, din dorinţa mea de primire.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 5/23/14, Şamati  nr. 8

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Porţiunea săptămânală din Tora este Şemini (opt) şi vorbeşte de faptul că, după şapte ani de dedicare, în ziua începutului serviciului în Tabernacul, Moise la chemat pe Aaron şi fii săi pentru a face sacrificii speciale. Moise şi Aaron au ieşit afară să binecuvânteze oamenii, iar măreţia Creatorului a apărut în faţa poporului Israel. Ce înseamnă “ziua a opta”?

Răspuns: Primele şapte zile corespund cu Sefirot: Hesed, Gevura, Tiffert, Neţah, Hod, Yesod şi Malhut, în timp ce a opta zi este realizarea, ridicarea lui Malhut la Bina. Bina este descoperirea începutului divinităţii dintre noi.

În Piruş HaGadol, este spus că oamenii au îngrijoraţi dacă Creatorul se va revela. Depinde de cum vor trece prin primele şapte zile, în alte cuvinte de absorbţia caracteristicilor inferioare care se află în om (Hessed, Gevura, Tifferet, Neţah, Hod, Yesod), care intră în Malhut, şi cum Malhut reacţionează şi absoarbe aceste caracteristici, iar ca rezultat Bina se va revela acolo. Asta se numeşte revelarea Creatorului, pentru că Creatorul nu există ca atare.

Trebuie să înţelegem relativitatea discernămintelor noastre, precepţia noastră a realităţii. Când spunem că Creatorul nu există, înseamnă că nu îl putem percepe, că nu îl putem defini. Din punctual nostru de vedere, El nu există atâta timp cât nu am devenit echivalent cu El, cu caracteristicile de dăruire şi iubire prin conexiunea dintre noi.

Din emisiunea de pe Kab TV „Secretele cărţii eterne” 12/18/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să priveşti problemele prin „centrul grupului”?

Răspuns: Oricine poate spune că totul vine de la Creator. Asta nu este o problemă. Întrebarea este cum mă obligă asta pe mine şi care este reacţia mea?

Aşadar, de îndată ce începem să ne întrebăm despre menirea vieţii, suntem aduşi cumva la grup. Toată munca noastră se face în grup. Iar asta nu se face pentru a primi dăruirea de la Creator. O iau şi din lumea din afară. Dar grupul face posibil ca eu să reacţionez la această dăruire. Pentru că problema nu este cum primesc dăruirea Lui ci cum răspund la ea, cum creez din partea mea contactul cu Creatorul.

Trebuie să mă corectez eu însumi din interior pentru a mă conecta cu Creatorul. Asta pentru că nivele ascensiunii scării spirituale sunt schimbările mele graduale, nivele de integrare în obţinea unei din ce în ce mai mari asemănării şi echivalenţă. Trebuie să vorbesc limbajul Lui, să fac aceleaşi acţiuni, să abordez înţelegerea Lui, să fiu din ce în ce mai congruent cu El.

Totul depinde de mine. Mă va ajunge de oriunde; nu există niciun dubiu în asta. În afară de El, nu există altcineva care mă mânuieşte. Dar fără grup, nu am nicio posibilitate să îi răspund. Pur şi simplu nu intru în aceaşi dimensiune, acelaşi spaţiu, aceaşi matrice şi aceleaşi condiţii în care se află El.

Dacă vreau să mă transform şi să fiu ca El, atunci pot face asta aderând la grup din ce în ce mai mult. Trebui să creez imaginea Lui, iar pentru asta trebuie să conectez grupul la mine, până când, în final, mă transform şi sunt ca El. Este necesar să trecem prin toate etapele, 125 nivele, pentru a fi asemenea Creatorului. Iar toate acestea se întâmplă prin grup.
Din Congresul din Franţa, “Unul pentru toţi şi toţi pentru unul” 5/11/14, Lecţia 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă voi studia Cabala voi ştii ce s-a întâmplat în încarnările mele anterioare şi ce se va întâmpla în viitor, pentru a pune puţină ordine în viaţa mea? Acum, trăiesc doar pentru azi, pentru acest moment, fără a ştii ce se va întâmpla mâine.

Răspuns: Mai întâi omul învaţă exact cu ce i s-a dat liber arbitru, care sunt limitele şi cât de mult poate să îşi influenţeze soarta.  Devine conştient de ce îl aşteaptă în fiecare situaţie şi la fiecare pas. Vede două căi în faţa lui şi are posibilitatea să aleagă între calea bună şi calea rea.

Calea rea este calea suferinţei în care soarta ne împinge zi de zi prin lovituri. Dar avem posibilitatea să alegem calea Luminii, în care vom folosii forţele naturii care acum ne sunt ascunse şi putem să o luăm înainte, chiar înainte ca loviturile să ne ajungă.

Înţelepciunea Cabala ne învaţă cum să tindem constant către următorul scop, în aşa manieră încât avansăm mai repede decât loviturile care vine şi se rostogolesc în spatele nostru.

Întrebare: Este omul gata să evite loviturile soartei?

Răspuns: Omul este pregăti să se dea la o parte de sub o lovitură.

Întrebare: Este posibil să înţelegem care este următoarea staţie pe drumul vieţii, chiar înainte de a ajunge la ea?
Răspuns: Cu siguranţa este posibil, pentru că înţelepciunea Cabala deschide în faţa noastră un întreg program şi, cu ajutorul forţelor spirituale, descoperim în ce formă trebuie să ne conectăm pentru a avansa la următoarea etapă, să trecem prin ea uşor şi lin.

Înţelepciunea Cabala face posibil să avansăm în viaţa ca şi cum avem un GPS care ne spune constant care este cel mai bun drum, când să facem la dreapta sau la stânga. Îi arată omului întreaga hartă a trecutului şi viitorului şi în fapt fiecare secundă din istoria umanităţii, nu numai istoria acestei lumi ci de asemenea şi între încarnări.

Umanitatea a ajuns acum la o stare unică în întreaga sa istorie pentru că se găseşte pe o aleea întunecată. Dar asta este de fapt o stare bună, pentru că în cele din urmă ne va obliga să clarificăm întrebarea despre menirea vieţii noastre. Apoi vom descoperi de ce avem nevoie şi vom vedea ce recompensă vom primi în schimb.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Ultima generaţie”, Partea 2: …de fapt, nu este nimic mai natural decât să intrăm în contact cu cel care ne-a creat, pentru că El a creat natura. De fapt, fiecare creatură trebuie să ajungă în contact cu Creatorul ei, aşa cum este scris, „Întregul pământ este plin de gloria Lui”, doar că noi nu simţim asta.

De fapt, cineva căruia i s-a acordat contactul cu El, obţine numai conştienţa. Este ca şi cum a avut o comoară în buzunar, dar nu a ştiut de ea. Vine altceva şi îl face să vadă ce este în buzunar. Acum devine cu adevărat bogat.

Acum când el descoperă această comoară, ştie că are un stăpân al acesteia şi ştie cum să o folosească. Înainte, îşi punea mâna în buzunar şi nu ştia ce fel de comoară deţinea, dar acum a descoperit-o şi ştie cum să o folosească.

Întrebare: Ce este această comoară pe care o avem în posesie fără să ştim?

Răspuns: Suntem într-o lume care ne este ascunsă. Nu vedem mai mult de 1% din realitatea care ne înconjoară. În principiu vedem doar o lume mică, comprimată şi complet distorsionată. Nu dăm atenţie comorii pe care o deţinem.

Întrebare: Poate înţelepciunea Cabala să mă facă să descopăr această comoară?
Răspuns: Înţelepciunea Cabala îmi arată gradual întreaga hartă, în măsura în care putem folosi această comoară în mod corect. Între timp, numai această lume ne este revelată, iar noi o distrugem. Atunci cum este posibil să ni se arate mai mult? Înţelepciunea Cabala ne explică unde ne putem dezvoltă şi ce fel de scop putem obţine.

Întrebare: Iar la capătul drumului ne aşteaptă o comoară?
Răspuns: O descoperim gradual. Gradual ni se permite să ne băgăm mâna în buzunar şi să folosim o parte din comoară, dacă ştim cum să o folosim corect. Dacă învăţăm să o folosim corect, cu puterea şi cunoaşterea care ni se dau, atunci ele ni se revelează.

Din programul radio Israel 103 FM din 1.02.2015

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Leviticul 25:1-25:5 :„Și Domnul a spus lui Moise pe Muntele Sinai zicând „Vorbește copiilor lui Israel și să le spui:… să vă semănați pământul șase ani și pentru șase ani puteți tăia via și aduna rodul ei, dar în al șaptelea an, pământul se va odihni complet, un Șabat pentru Domnul; nu semănați ogorul și nu tăiați via. Ceea ce va crește pe ogorul tău să nu seceri și strugurii de pe vița netăiată să nu-i culegi, ca să fie acest an de odihnă pentru pământ.

Întâi întâlnim conceptul de „pământul să aibă odihnă completă, Șabat pentru Domnul” din Porțiunea săptămânală a Torei „BaHar” (Pe Munte), fiindcă nu există niciun Șabat al pământului. Dar atunci când o nație care se supune Legilor Spirituale trăiește pe acel pământ, totul este sub acea nație, lumea mineraluilui, vegetalului și animalului începe să obțină atributele nației și efectele lor.

De aceea, nu există nicio țara a lui Israel fără nația Israel. Când ei se adună în acel loc are loc un fenomem de corespondență între nația Israel și țara Israel. Legile care acționează asupra pământului sunt o replică a Legilor Spirituale ale poporului care trăiește pe el.

Asta înseamnă că obiceiurile oamenilor care trăiesc acolo se aplică și la mediul lor și, în special, ziua lor de odihnă, Șabatul. Aceasta nu este o vacanță, o zi de odihnă, ci o zi plină de eforturi, o stare spirituală specială, fiindcă sunt făcute corectări foarte speciale în Șabat, pe care oamenii nu le pot face în nicio altă zi.

Când starea spirituală a unui om este replicată în nivelurile inferioare de mineral, vegetal și animal (sau părți ale lumii noastre), totul se schimbă și este definit altfel. De exemplu, săptămâna devine an, pentru pământ este un an de prosperitate. Este un an special când nouă ne este absolut interzis să lucrăm pământul. Este anul de Șmita.

În timpurile antice, această poruncă s-a întâlnit în Israel cu mai mult de 2000 de ani înaintea distrugerii Templului. Rodul celui de al șaselea an era de ajuns pentru următorii trei ani, ceea ce făcea ca fiecare să fie liniștit.: „nu avea grijă, vei avea destul rod pentru următorii câțiva ani, până vine următoarea recoltă.

Comentariu: Dar mintea omenească obiectează la asta spunând: „trebuie să aduni în fiecare an mai mult rod, cum să iei o pauză?”

Răspuns: Noi vorbim despre starea spirituală a unei nații întregi, în care legile lumii noastre nu se aplicau.

Din KabTv „Secretele Cărții Eterne” 13/08/214

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Maimonides, un mare cabalist, filosof, fizician și astronom din secolul 12, a dedicat destul de multe articole medicale meselor și nevoii de hrană. El a scris anume că: „Mâncarea trebuie mestecată pentru a primi cu adevărat plăcere” altfel, mâncarea va fi dăunătoare „Mulțumesc Domnului pentru asta!”.

În Lumea Spirituală, mâncarea este Lumina Superioară pe care e nevoie să o primim pentru a dărui, adică pentru plăcere și nu pentru că vrem să ne satisfacem foamea și nu avem de ales.

Este spus (chiar și de către aceia care nu sunt cabaliști) că pentru a mesteca mâncarea este nevoie să mesteci cu dinții de 72 (Ayn-Bet) ori. Din punct de vedere spiritual, dinții mestecă Lumina Hohma, împărțind dorința în într-o mulțime de fragmente, astfel încât să fie posibil să le amestece cu Lumina Hasadim. Și în lumea fizică este exprimat acest lucru prin amestecarea mâncării cu saliva în timp ce mestecăm.

Este nevoie să mănânci în liniște printre prieteni sau în familie (de preferat să nu mănânci singur), astfel încât, în fiecare moment, să simți mulțumire.

Așa era cu profesorul meu Rabaș; masa începea în liniște deplină, nimeni nu spunea un cuvânt. Aveam foarte mare grijă, chiar cum ne mișcăm, astfel încât să nu-i deranjăm pe ceilalți și să rămănă în gândurile lor interioare.

În general, cu educația noastră actuală, suntem obișnuiți să vorbim în timpul mesei. Oamenii se adună într-o cafenea sau într-un restaurant pentru conversația dintre ei, pentru a se conecta în continuare. Aici însă, totul este complet diferit, totul este făcut în liniște, lucrând la relațiile cu ceilalți, dar în interiorul tău. Deci Rambam scrie că „trebuie să mănânci în liniște, printre prieteni sau în familie și să simți în fiecare moment mulțumire”.

Sper că în cele din urmă vom avea mese de acest fel.

Din „Lecția zilnică de Cabala” din 17/04/2014 – Întrebări și răspunsuri cu Dr. Laitman

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Faptul ca imi corectez perceptia realitatii, ma va ajuta sa am succes in viata si sa fiu sanatos?

Raspuns: Mai intai, ne va ajuta sa intelegem din ce cauza nu avem succes. Asta e o mare realizare. Oricum, lucrul principal este ca prin corectarea perceptiei noastre cu perceptia corecta a realitatii, ne schimbam intreaga viata. Despre asta vorbeste intelepciunea Cabala. Ne invata cum sa descoperim adevarata realitate si o lume noua. Nu avem nevoie de nimic in plus, pentru ca descoperim o lume a daruirii absolute, plina de Lumina, in care nu ne lipseste nimic.

Aceasta corectare nu e destinata sa ne schimbe viata fizica si sa ne ajute sa facem mai multi bani, de exemplu, sau sa ne imbunatateasca sanatatea si relatiile noastre de familie, ci, de fapt, sa schimbe realitatea noastra de la un capat la altul. Datorita schimbarii insusirilor noastre interioare, noi schimbam deasemenea si lumea externa, pentru ca lumea pe care o vedem, este o imprimare a insusirilor noastre interioare.

Intrebare: Ajung acasa si sotia mea incepe sa tipe la mine. Ce trebuie sa schimb in interiorul meu pentru ca ea sa nu tipe la mine, ci sa ma intampine cu caldura?

Raspuns: Trebuie sa ne schimbam insusirile interioare. Nimic altceva. Atunci, vom simti ca aceleasi persoane care ne-au tratat urat inainte, deodata incep sa ne trateze frumos. Aceasta este singura corectie. Trebuie sa lasam Lumina sa lucreze.

Intrebare: Cum va sti sotia mea ca mi-am schimbat insusirile interioare?

Raspuns: Depinde doar de tine. Numai tu vei determina cum ea se va comporta cu tine. Fiecare persoana determina cum el va simti lumea. Noi putem simti ca ne aflam in lumea Ein Sof (Infinitul), buna lumina alba, ridicandu-ne deasupra timpului si spatiului, asa cum a visat Einstein. Putem sa facem asta. Doar depinde de schimbarea insusirilor noastre interioare, care pot fi corectate printr-o metoda speciala, de catre intelepciunea Cabala. Intelepciunea Cabala permite unei persoane sa isi schimbe insusirile, iar apoi, el simte ca se afla intr-o lume a bunatatii absolute.

Intrebare: Asta inseamna ca noi invatam cum sa dam atentie doar jumatatii pline a paharului care e pe jumatate gol?

Raspuns: Nu este doar un simplu exercitiu psihologic care ne permite sa remarcam lucrurile pozitive, si sa ignoram pe cele negative. Prin schimbarea insusirilor noastre, noi, de fapt, schimbam lumea din jurul nostru. Paharul jumatate gol este umplut de fapt.

Din Programul de radio israelian, 103FM, 8/02/15

Filed under: Criza, globalizare, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În tranziția de la cele cinci simțuri ale noastre pentru simțirea acestei lumi, la cele cinci simțuri prin care simțim Lumea Superioară, unde este locul „de aducere a unui sacrificiu”?

Răspuns: La început, omul nu are nimic. Începem să aducem sacrificii în timpul exodului din Egipt, atunci când Creatorul ne cere să aducem ofrande, să construim Tabernacolul pentru „tablele jurământului”, etc.

Dacă omul se află deja la un anumit grad de obținere este ca și cum simțurile i-ar spune: „această dorință este egoistă pentru acest grad și cealaltă dorință pentru celălalt grad”. Asta înseamnă că ele îi arată omului în ce măsură și cu ce acomodare la alte dorințe, poate el folosi fiecare dintre dorințele lui cu intenția de dragul dăruirii.

Când un om simte cu claritate că trece de la o lume la alta, el începe să simtă un fel de detașare de această lume. Acest lucru este deja apărut la anumite grade în oamenii care vin să studieze Înțelepciunea Cabalei.

După asta, este revelată o dorință clară pentru starea următoare, descoperirea Creatorului. Dar omul încă nu înțelege ce este Creatorul, ce fel de caracteristică este aceasta – dăruire, iubire – și ce trebuie el să sacrifice pentru a-L descoperi pe Creator, ceea ce, până la urmă, își dorește foarte mult.

Desigur, el are nevoie de grup pentru a se dezvolta corect, să se uite la ceilalți și să-și întrețină în el invidia și pofta, aspirația de a merge mai departe. El trebuie să simtă că nu e singur.

El își face Țimțum (restricție) și se străduiește mai departe la fiecare nivel. Iar problemele sunt constant trezite în el, ceea ce, în aparență, îl împinge înapoi: retragere, indiferență, scuze. După asta, el face un salt mai departe, trece prin experiențe dificile primite sub forma „plăgilor din Egipt”, traversarea Mării Roșii, deșert, etc.

Dar lucrul cel mai important este că, numai atunci el primește instrucțiuni și ghidare pentru ceea ce are de făcut. La urma urmei, el nu primește imediat instrucțiuni despre cum să aducă sacrificii.

Mai întâi, înțelegem importanța detașării de această lume în care există numai trupurile noastre fizice. Iar noi, cu dorințele, speranțele și intențiile noastre ne mișcăm spre obținerea Lumii Superioare, a caracteristicii de dăruire și conexiune între toți.

Ca niște investigatori serioși, vrem să descoperim cum sunt conectate nivelurile minerale, vegetale și animale din natură, unde sunt forțele care există între ele.

Treptat, descoperim toate aceste lucruri în două faze. În prima fază nu vrem nimic pentru noi înșine, încercăm să fim complet detașați de caracteristica primirii și, în acest fel, obținem caracteristica numită „Hasadim” (milă).

În a doua fază, ne ridicăm complet de la nivelul de Hasadim, la nivelul de Bina, după ce facem corectarea în dorințele noastre, când ele se află în totală separare de primire și de orice umplere. După asta, începem să transformăm acele dorințe în caracteristici de iubire și dăruire. Aici este revelat locul de sacrificiu. Cu alte cuvinte, noi trebuie să clarificăm modul în care sfințim fiecare din dorințele noastre, tot ceea ce este în interiorul nostru: mineral, vegetal, animal și vorbitor.

Din KabTv „Secretele Cărții Eterne”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→