Întrebare: Este posibil să scapi de rău timp de o lună, sau cel puțin pentru o săptămână?

Răspuns: Nu cred că a fugi de rău timp de o săptămână sau o lună ar ajuta, pentru că ai descoperi foarte repede că ai nevoie de tulburările acestei lumi. Încă nu ai absorbit suficiente dintre ele.

Cum poți verifica acest lucru? Du-te într-un sat îndepărtat, izolează-te acolo, începe să studiezi înțelepciunea Cabala, studiază sursele autentice împreună cu prietenii tăi și vei vedea că după cel mult o zi sau două, plictiseala se va instala și nu vei avea nimic de făcut. Sunt sigur că exact asta se va întâmpla.

Întrebare: Nu ne oferim unii altora suficient material pentru munca interioară?

Răspuns: Nu. Nici măcar nu vei simți nevoia să lucrezi unul cu altul. Trebuie să primesc constant tulburările acestei lumi. Atunci voi avea nevoia să mă conectez cu prietenii mei pentru a depăși aceste tulburări și a atinge spiritualitatea. Altfel, nu voi avea nevoie de societate, darămite de studii.

Crezi că studiile tale vor deveni mai productive dacă te izolezi retrăgându-te din această lume? Nu, nu se vor îmbunătăți și studiile tale nu vor deveni mai eficiente – nu vor exista cu adevărat deloc. Studiile vor deveni complet teoretice, fără o nevoie reală pentru ele. Nu avem nicio posibilitate de a avansa spre spiritualitate decât dacă rămânem conectați la viața de zi cu zi.

Nici eu nu am stat niciodată departe de Rabaş mult timp. Uneori dura trei zile, dar doar ocazional. Desigur, în timpul zilei petreceam multe ore cu el, totuși tot nu m-am separat de viața de zi cu zi obișnuită.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 14/07/26, Rabaş – Art.30-Ce înseamnă că ‘legea și judecata’ este numele Creatorului, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Dacă spunem că totul vine de la Creator, înseamnă asta că omul nu există cu adevărat?

Răspuns: Faptul că totul vine de la Creator nu neagă existența unui om. Omul este elementul senzorial.

Așa cum studiem, Kli-ul (vasul) este dorința de a primi încântare de la Creator. Creatorul umple Kli-ul cu prezența Sa.

Toată împlinirea care vine dincolo de ceea ce este necesar (tot ceea ce apare după prima etapă a celor patru faze ale expansiunii luminii directe) provine din simțirea Creatorului, din simțirea Gazdei Înseși, mai degrabă decât din ceea ce El a pregătit pentru mine să primesc.

Kli-ul este organul care percepe realitatea spirituală. În consecință, gradul de ascundere sau revelare a Creatorului corespunde gradului de gol (întuneric) sau împlinire, experimentat în vasul spiritual (Kli).

Din Lecţia zilnică de Cabala 03/07/26, Rabaș – Art.26, 1990-Ce înseamnă „Nu este nimeni la fel de sfânt ca Domnul, căci nu există nimeni în afară de Tine”, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 194

De ce iubirea de prieteni este considerată cea mai importantă acțiune, chiar mai mult decât acțiuni precum a te mulțumi cu puțin și alte corectări?

Este aşa, pentru că în Cabala se știe că omul nu se poate corecta singur. Ceea ce ne poate corecta este lumina superioară dacă vine la noi dintr-o stare mai corectată și ne luminează. Numai în acest fel ne corectează vasele. Prin urmare, nu ar trebui să acționăm singuri pentru a corecta vasele, ca și cum am avea o cheie reglabilă în mână cu care deschidem, închidem și reparăm. În schimb, trebuie să invităm un „reparator” să vină și să repare sistemul. Acesta este genul de lumină pe care trebuie să-l invităm.

Prin urmare, noi nu efectuăm acțiuni directe pentru corectare. Nu căutăm unde este ecranul, nu-l aducem, nu-l așezăm peste dorința de a primi și nu batem câteva cuie pentru a nu se desprinde, între dorința de a primi de dedesubt și ecranul de deasupra, ca în diagrame, astfel încât dorința de a primi să fie acoperită de un ecran. În schimb, căutăm mijloacele care ne vor aduce un ecran care să ne aducă corectarea. Acest mijloc nu este o abordare a corectării în sine, ci o abordare a celui care corectează. Această chestiune prezintă un mare obstacol pentru oameni înainte ca aceștia să înțeleagă că trebuie să căutăm pe cel care corectează și nu corectările în sine. Fără corector, pur și simplu nu va exista nicio corectare. Este exact ca o mașină de spălat care se strică și încerci să o repari singur fără să știi cum să o faci. Nu funcționează. Va trebui să chemi un specialist care va aduce piesa necesară și va ști cum să o instaleze în locul potrivit. Prin urmare, trebuie să căutăm „persoana” potrivită care știe cum să facă această muncă. Această „persoană potrivită” este lumina superioară.

Așadar, acțiunile care trebuie efectuate nu sunt acțiuni legate direct de vasul în sine, ci acțiuni prin care putem atrage luminile cele mai benefice pentru corectare. Cabaliștii ne spun că cea mai benefică lumină înconjurătoare pentru corectare vine atunci când citim o carte de Cabala în timpul studiului, cu intenția de a ajunge la rădăcina noastră, locul unde noi, acțiunea noastră, studiul și Creatorul suntem în adeziune într-un singur punct. Cabaliștii mai spun că, pentru a sta și a studia cu intenția corectă, intenția însăși este cea mai importantă.

Cum ajungem la o astfel de intenție? Cabaliștii descriu mai multe mijloace pentru construirea intenției corecte. Baal HaSulam scrie în articolul „Libertatea” că societatea este înaintea tuturor. Fără societate, nu ne putem uni dorința către scop și nu o putem întări, iar intenția noastră va fi mai mică decât ceea ce este necesar pentru a atrage lumina înconjurătoare.

Dacă ne chinuim cu afirmații precum „Nu sunt bine”, „Sunt zgârcit”, „Sunt pofticios”, „Sunt ambițios” sau „Sunt crud”, atunci ne investim eforturile în dorințele noastre rele de a primi. Omul este acolo unde sunt gândurile sale. Din acel loc, nu ne mai rămâne nimic decât să ne îmbătăm sau să luăm droguri pentru a atenua durerea teribilă pe care o simțim. Autoflagelarea este inutilă. De aceea, este scris: „Nebunul stă cu mâinile împreunate și își mănâncă propria carne”. Un astfel de comportament este o adevărată nebunie, deoarece nu ne îndreaptă în direcția corectă. Privind la murdăria din noi înșine, nu o curățăm. Când o piesă dintr-o mașină se strică, aceasta trebuie reparată de un specialist care aduce o piesă nouă și știe cum să o instaleze.

De multe ori, ne îndreptăm constant privirea spre interiorul nostru, către vasele noastre, și devenim nefericiți. Starea noastră interioară este întinsă sub ochii noștri și noi nu știm cum să ne detașăm de această priveliște și stăm, ne întristăm și ne jelim. Societatea trebuie să influențeze fiecare om să iasă repede din această stare rea, deoarece din ea dezvoltăm „vorbirea spionilor” despre Creator.

Dintr-o discuție despre articolul „Ce este substanța calomniei și împotriva cui este ea?” – Partea a 2-a, 13.06.2002

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Conexiunea cu Creatorul se numește credință. Măsura în care eu sunt capabil să mă conectez cu El este măsura din mine care se numește măsura credinței.

Ce înseamnă asta? Conexiunea mea cu Creatorul poate exista doar cu condiția să doresc să-I dăruiesc. Altfel, o astfel de conexiune este imposibilă; nu există alt tip de conexiune. Trebuie să fie în aceeași direcție în care El se raportează la mine.

Voi putea să-I dăruiesc doar dacă încep să-L simt, adică dacă percep lumina Lui, care vine la mine și mă corectează. Iată ce scrie Rabaş: atunci când, în timpul studiului, mă hotărăsc să ating Lişma, adică atunci când doresc să ating dăruirea, forța superioară vine la mine și mă schimbă, transformându-mă într-o ființă umană.

Ce înseamnă să fii o ființă umană? Măsura dăruirii pe care o ating în mod specific în relație cu Creatorul, și nu în relație cu umanitatea, se numește „om”. Omul este ființa creată, forța pe care o aduce la suprafață și o direcționează spre stabilirea conexiunii sale cu Creatorul. Numai pentru cel care traversează Machsom, gradul spiritual pe care îl atinge devine măsura omului din el.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 16/07/26, Rabaș – Art.41, 1991-Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calități rele

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Pe baza înțelegerii naturii noastre animalice, începem să ne dăm seama că nimeni nu se poate uni vreodată cu altul. Fiecare om rămâne separat.

Astăzi vedem că familia, așa cum exista odinioară, dispare. Fostele relații dintre părinți și copii nu mai sunt aceleași. Motivul este că, pe măsură ce umanitatea se dezvoltă, ego-ul și dorința sa de a primi continuă să crească. Drept urmare, fiecare om devine din ce în ce mai distantat de toți ceilalți, iar toate legăturile care existau odinioară în cadrul familiei, al familiei extinse, al națiunii și al societății se destramă. Egoismul distruge orice cadru și îl lasă pe individ izolat.

După ce face discernămintele necesare, omul poate ajunge la concluzia că o conexiune între oameni este posibilă doar prin Creator. Dacă dorim să împlinim legea „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, aceasta nu poate fi realizată prin forță, așa cum s-a încercat în Rusia Sovietică. Numai prin conexiunea noastră cu Creatorul vom începe să ne unim unii cu alții.

Chiar și cel mai mic grup poate exista doar în această condiție, și cu atât mai mult, întreaga lume, atunci când începe să împlinească legea „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Asta pentru că fiecare conexiune adevărată poate exista doar la nivelul uman. Prin „uman” se înțelege o conexiune cu Creatorul.

Tot ce facem, în afară de stabilirea unei conexiuni cu Creatorul, aparține nivelului animalic. Aceste lucruri nu necesită nicio corectare și nu ar trebui să le acordăm atenție, deoarece este o pierdere de timp și efort.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 16/07/26, Rabaș – Art.41, 1991-Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calități rele

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Toate calitățile care există într-un om și care se extind din cele patru calități FVAP [Foc, Vânt, Apă și Praf] nu au nicio legătură cu înclinația rea ​​(Rabaş, „Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calităţi rele?).

Nu contează cu ce fel de caracter se naște omul, fie el iritabil, prostesc, leneș sau mândru. Din propria mea experiență, știu că nu este necesar ca doar una dintre aceste calități să existe în mine. Simt că le am pe toate și una nu o exclude pe cealaltă. Cu alte cuvinte, toate cele patru fundamente pot exista împreună în fiecare om.

Spunem că dacă omul încearcă să rupă sau să elimine toate aceste tendințe din el, atunci este angajat în psihologie și nimic nu va ieși din asta, deoarece aceste calități nu sunt supuse schimbării.

Omul poate fi un mare cabalist și totuși să păstreze toate aceste calități fără a le acorda atenție. În abordarea noastră, acesta nu este nici măcar alfabetul, ci doar primele litere ale alfabetului: să nu ne angajăm în corectarea calităților animalice din noi înșine, ci doar să lucrăm la relația noastră cu Creatorul.

„Umanul” din noi începe să crească doar în raport cu Creatorul. Și numai în raport cu El putem cântări înclinația bună împotriva înclinației rele, adică putem determina tot ceea ce trebuie dezvăluit și cultivat, sau dimpotrivă, dezrădăcinat. Dar toate acestea se fac doar în legătură cu Creatorul și nu în raport cu „sinele” meu, caracterul meu natural.

Ar trebui să-l privesc pe prieten exact în același mod. Problema însă, este că atunci când lucrăm împreună, natura mea animalică și natura lui animalică pot întâmpina dificultăți în a coexista.

Dar aceasta devine a doua etapă a muncii noastre comune, după ce am ajuns să ne cunoaștem bine propriul caracter: fie el iritabil, risipitor, leneș, dornic de putere și așa mai departe. Odată ce ne cunoaștem caracterul, începem să vedem cum putem lucra împreună, combinând aceste calități pentru a înțelege ceea ce există mai Sus: caracterul unic al fiecărui om în relație cu Creatorul. Și aici, poate, adevărata unitate devine posibilă.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 16/07/26, Rabaș – Art.41, 1991-Ce ar trebui să facă omul dacă s-a născut cu calități rele

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum știu dacă acum fac pașii corecți sau nu?

Răspuns: Cabaliştii explică faptul că atunci când ajungi undeva pentru a studia Cabala, la început nu știi nimic. Nici măcar nu știi unde te afli, deoarece ai putea fi în alte locuri și nu doar aici. Există o mulțime de oameni care stau acum în alte locuri, angajați în alte metode și încearcă de asemenea, să învețe și să găsească ceva pentru ei înșiși. Există o diferență de loc, o diferență de metodă.

Sunt ei în locul potrivit? Nu există un răspuns la asta. Practic, nu ți s-au dat Kelim (vase/instrumente) pentru a face o alegere acum. Ți s-a permis să faci asta pe baza a ceea ce simți subconștient. Dacă simți că ai îndoieli, mergi în alt loc și verifică. Verifică unde te simți mai bine – aici sau acolo. Poate, în funcție de dezvoltarea sufletului tău, trebuie să fii în alt loc. Vino la Bnei Baruch peste aproximativ 30 de ani. Fiecare trece prin propriile cicluri.

Există o lege generală a realității numită legea echivalenței de formă. Este ca un câmp magnetic: dacă pui o bucată de fier în el, aceasta este atrasă de magnet. În același mod, totul este atras spre centrul său de echilibru. Sufletul funcționează în același mod. Dacă simți un impuls, sufletul tău este atras spre centrul său de echilibru, acolo unde se simte confortabil și în repaus.

Astfel, omul care caută găsește în cele din urmă ceea ce caută tocmai datorită acestui lucru. Sufletul îți pune mâinile și picioarele în mișcare și ajungi undeva. În cele din urmă, cu toții ne mișcăm în acest fel și ajungem la locul potrivit în funcție de nivelul nostru de dezvoltare.

Există oameni al căror nivel de dezvoltare necesită studiul yoga sau de exemplu, al Ikebana. Acest lucru nu poate fi înțeles de intelect; aici cunoașterea este o simțire interioară. Abia atunci se deschid ochii și vezi.

Din Lecţia zilnică de Cabala 06/07/26, Rabaș – Art.6, 1990-Când trebuie omul să folosească mândria în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 193

Operează această lege pentru toate sufletele, indiferent de grup?

Această lege operează pentru toate sufletele, indiferent dacă fac parte dintr-un grup sau nu, dar o persoană care aparține unui grup atrage lumina înconjurătoare de la sfârșitul corectării, deoarece este conectată cu prietenii săi de aici, așa cum este conectată cu ei acolo. Conform acelei stări în care aleg să se conecteze cu ei aici, aceiași stare o atrag spre ei înșiși, ca și cum ar atrage fizic acea stare de acolo către ei înșiși, pentru că doresc să o realizeze aici și acum în această lume. Se consideră că lumea superioară coboară în această lume și așa va fi într-adevăr la sfârșitul corectării.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Omul este guvernat de dorințe. Cum putem face din dorința pentru Creator cea mai mare dorință?

Răspuns: Să presupunem că trebuie să aleg ce voi bea. Doctorul mi-a spus că este bine pentru mine să beau un ceai medicinal. Dacă îl cred, atunci voi bea ceaiul. În plus, Tora spune că un doctor are permisiunea de a vindeca. Poate că acest ceai nu este gustos. S-ar putea să nu-mi placă și să nu simt deloc „gustul vieții” în el. Totuși, îl beau și mă bucur de el pentru că simt lumina sănătății mele viitoare, căci cred că va veni! Cu alte cuvinte, eu însumi determin ce este plăcut pentru mine și ce nu. Acest ceai medicinal devine mai plăcut pentru mine decât ceaiul obișnuit, chiar și cel mai fin soi.

Din acest exemplu vedem că tot ce trebuie să facem este să acordăm importanță Creatorului. Suntem capabili să acordăm importanță fie nouă înșine, fie Creatorului. Acesta este singurul lucru pe care îl putem face.

Întrebare: Dar dacă nu am niciun gust pentru Creator?

Răspuns: Asta nu contează deloc! Intră într-o anumită societate și ascultă constant ce vorbesc oamenii de acolo. Deconectează-te de tot restul! Închide televizorul, nu te uita la fotbal. Ascultă ce se spune în grup.

Desigur, acest lucru singur nu este suficient. Trebuie să lucrezi împreună cu grupul și să depui propriile eforturi, astfel încât părerea prietenilor să devină importantă pentru tine. Trebuie să te unești cu ei în așa fel încât gândurile lor să aibă greutate pentru tine.

La urma urmei, asculți ce spun copiii tăi. Este important să știi ce cred ei despre tine. Știu asta din proprie experiență. De exemplu alaltăieri, fiica mea mi-a spus că vrea să înceapă lecțiile de șofat. I-am răspuns că nu am bani pentru asta. Chiar a doua zi a rezervat lecția! Așa că ieri, după lecția de seară, m-am grăbit acasă ca să-i pot da banii la timp. Era atât de important pentru mine ca ea să poată plăti lecția.

Aș fi făcut asta pentru altcineva? Nu știu. Pentru oricine? Bineînțeles că nu. Acel om ar trebui să fie la fel de important pentru mine ca fiica mea. Dar pentru ca asta să se întâmple, ar trebui să lucrez la asta. Nu vine de la sine. Pentru asta, ar trebui să investesc în acel om la fel de mult cât am investit în fiica mea în ultimii douăzeci de ani. Timp de douăzeci de ani i-am dat, i-am dat și i-am dat. Și acum văd că tot ce am investit este în ea, totul a venit de la mine.

Dacă un bebeluș ar fi luat de lângă mama sa imediat după naștere, atunci, în ciuda tuturor lucrurilor, în cele din urmă ea ar uita de copil. Totul depinde de cât de mult a investit.

Cât despre fiica mea, ieri pur și simplu nu m-am putut calma. Mă gândeam mereu că își rezervase deja lecția și cât de inconfortabil ar fi pentru ea să-i spună instructorului că nu are bani și că va plăti mai târziu. De aceea a fost atât de important pentru mine să-i dau banii la timp. Și când mi-a mulțumit, ce mare plăcere am simțit! Pot să mă raportez la prietenul meu în același mod? Nu este atât de simplu.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 05/07/26, Rabaș – Art.24, 1990-Ce înseamnă în muncă “Tot ceea ce este oferit ca jertfă arsă este masculin”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum pot să nu văd măreția Creatorului și să simt Şchina în praf, și în același timp să înțeleg că Creatorul trebuie să fie măreț, când sunt într-o stare în care îmi pasă doar de mine?

Răspuns: Cum pot să existe aceste două simțiri simultan? De ce nu?

Te întrebi cum poți avea o astfel de stare când te uiți la ce se întâmplă în interiorul tău și vezi că pe de o parte, Îl urăști pe Creator, nu-L iubești, Îl disprețuiești, El nu este nimic pentru tine și te gândești doar la tine, dar pe de altă parte, începi deja să realizezi că aceasta este o stare de distrugere și ruină și că Creatorul este măreț, real, inspirator de venerație și tot restul, totuși în tine este opusul.

Cum poți păstra aceste două simțiri în interior? Împreună, ele construiesc în noi simţirea care se numește recunoașterea răului; este atunci când văd cine este El cu adevărat și cum Îl percep eu în forma opusă. Acest lucru este posibil deoarece primim această simţire prin intermediul luminii care coboară de Sus, care strălucește sub forma luminii înconjurătoare.

Ea poate străluci pentru mine chiar dacă nu sunt în echivalență de formă cu El. Atunci văd Kli-ul meu: cum se gândește doar la sine, nimic nu-l preocupă în această viață în afară de propriul său interes, și văd lumina, ca să spun așa, opusă acestui Kli. Acolo, Creatorul este măreț, etern și perfect, și nu-mi pasă. Această stare, rezultată din cele două stări opuse ale Creatorului și creației, este construită în mine deoarece lumina înconjurătoare strălucește de departe în Kli-ul meu egoist.

În lumea noastră nu întâlnești o astfel de stare; nu suntem opusi vreunui fenomen. Pot să mă gândesc că omul este rău și o clipă mai târziu, că este bun. Dar acum, când mă gândesc bine la el, îmi amintesc doar că acum o secundă am gândit altfel. Totuși, a crede în același timp că este rău și că în realitate, este bun, asta nu se întâmplă, deoarece totul are loc într-un singur Kli, într-o singură conștientizare. În relație cu Creatorul, acest lucru nu se întâmplă într-o singură conștientizare, într-un singur Kli, deoarece ne aflăm într-un proces în care Kli-ul nu a fost corectat încă, iar lumina înconjurătoare vine la noi de la Creator. Rezultatul este o stare de opoziție”, două forme distincte (primire și dăruire [primire în mine, dăruire în El]), existând ca și cum ar fi de două părți ale Machsom (barierei).

Numai datorită Machsom, lumina înconjurătoare strălucește pentru mine și oferă această conștientizare, în cadrul căreia este construit MAN. MAN este în esență, tensiunea care există în mine între modul în care mă raportez la mine însumi și modul în care mă raportez la Creator, în funcție de ceea ce sunt și ceea ce este de fapt Creatorul. Examinarea critică a acestor percepții este cea care generează MAN în mine.

Aceasta constituie o cerere de corectare, o dorință ca dorința mea de a primi să fie îndreptată către Creator în măsura în care lumina înconjurătoare îmi oferă această înțelegere. Dorința de a primi prin ea însăși nu va dori niciodată acest lucru, indiferent cine stă în fața ei. Este ca Faraonul, în fața căruia Creatorul poate sta, dar el spune: „Cine este Creatorul ca să ascult de glasul Lui?”

Aici trebuie să existe o conștientizare care servește drept intermediar între cele două: fie că este vorba de starea de Lo Lişma a omului, sau de grupul (nu contează sub ce formă vorbim despre aceasta) care conectează aceste două părți.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 23/07/26, Rabaş – Art.39, 1990-Ce înseamnă în muncă ‘Fiecare persoană care plânge Ierusalimul este răsplătită să vadă bucuria sa’

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→