Eu Sunt Cel Mai Rau Dusman Al Meu
Intrebare : Care este cel mai mare dusman al unei persoane in munca spirituala?
Raspuns : Cel mai rau dusman este persoana insasi, calitatile ei, care sunt opuse Creatorului! Ele ne sunt dezvaluite treptat, pe masura in care noi ne putem opune lor. In caz contrar am fi paralizati si incapabili sa facem o singura actiune interioara sau exterioara. Prin urmare, taina ne este dezvaluita treptat, aratandu-ne ca noi nu existam in realitate ca ceva individual!
O mica parte din adevar mi se dezvaluie, numai in masura in care sunt capabil sa-L cuprind pe Creator. In ceea ce priveste toate celelalte ganduri, dorinte si calitati nu am demonstrat cat de mult sunt controlat de sus. Este insuflat in mine ca eu, aparent, hotarasc totul pe cont propriu. Cu alte cuvinte, numai treptat imi este dezvaluit ca eu de fapt nu exist- sunt doar o marioneta trasa de fire.
Cu toate acestea, in masura in care sunt capabil sa ma anulez pe mine in fata mediului meu si a Creatorului si sa-mi folosesc libera alegere am independenta asigurata. O oportunitate imi este dezvaluita pentru a ma construi folosind din ce in ce mai multe din partile minore ale personalitatii mele independente pana cand ma ridic la intreaga mea maretie. Asta inseamna ca eu am sa exist in adeziune cu Creatorul – in dorinta opusa, dar in acelasi scop.
Rezulta ca noi nu am iesit niciodata de sub autoritatea Fortei Superioare, dar, progresiv, ascunderea se diminueaza in functie de dorinta noastra de a adera la Creator. Este ca si cum o perdea se da la o parte din fata mea. La inceput sunt intr-un intuneric de smoala in care cred ca exist si ca sunt independent. In masura in care sunt capabil sa accept faptul ca sunt neajutorat, sa indur aceasta lovitura interioara, aceasta rusine si sa aderez la Creator, cortina va fi ridicata din ce in ce mai mult pentru mine si tainuirea va disparea.
Totul depinde de senzatiile mele. Starea insasi nu se schimba – numai perceptia mea se schimba.


Sarbatoarea de Pesah (Paste) este un exod din ego-ul nostru. Ego-ul nostru ne blocheaza intr-o capsula numita “lumea aceasta” si ne impiedica sa vedem realitatea din afara. In scopul de a ne elibera din aceasta coaja trebuie sa efectuam o “circumcizie” prin atragerea de Sus a Luminii Hochma. Aceasta actioneaza ca un cutit ascutit si elimina marile noastre dorinte egoiste, care nu pot fi corectate in prezent. Ni se da posibilitatea de a ne scapa de ele si sa nu le utilizam; in esenta, de a deveni liberi!

Dorinta noastra egoista filtreaza realitatea pentru a se potrivi scopului sau. Ca efect, noi vedem lumea prin filtru. Cu alte cuvinte noi nu vedem lumea, natura, societatea si oamenii obiectiv, in felul in care ei arata cu adevarat, vom vedea mai degraba decat ce este profitabil pentru ego-ul nostru, ceea ce este fie benefic, fie, daunator acestuia. Astfel, dintr-o realitate infinita pentru noi are sens doar o parte minuscula numita “aceasta lume” pentru ca ego-ul nostru nu poate percepe nimic mai mult decat atat.
