Întrebare: Dacă, de exemplu, ajung la concluzia că frumusețea interioară este mult mai importantă decât tot ce este exterior, observ această externalitate la o persoană?

Răspuns: Tu rămâi în continuare o ființă umană.

Întrebare: Deci încă am un marker intern că aceasta este o persoană frumoasă?

Răspuns: Da, chiar mai mult decât atât, îți dezvolți un gust și mai rafinat. Dezvolți o nevoie și mai mare de a vedea armonie în toate. Pentru tine, frumusețea constă deja în armonie. Și dacă vezi armonie, te bucuri de ea.

Întrebare: Ce este frumusețea interioară a unui om pentru dvs.? Ce este ea?

Răspuns: Frumusețea interioară a unui om constă în faptul că vede posibilitatea dreptății și chiar a bunătății, dar cel puțin dreptatea în tot ceea ce îl înconjoară. Când totul este echilibrat conform legii spirituale a cumpărării și vânzării; adică, legea primirii și dăruirii.

Întrebare: Deci omul care este frumos în interior simte armonia absolută a tot ceea ce există în jurul lui?

Răspuns: Da.

Comentariu: Și nu există rău și nu există…

Răspunsul meu: Nu există nimic! El s-a aliniat cu Creatorul! Și nimic nu poate fi rău, murdar sau dezgustător. Totul este în armonie completă. Pentru că el nu vede manifestarea externă, ci forța care guvernează întreaga creație din interior.

Comentariu: Este frumos că spiritualul se reflectă și asupra materialului. Este interesant. Credeam că omul pur și simplu, într-o clipă, nu mai acordă atenție la nimic. Dar dvs. spuneţi că este opusul.

Răspunsul meu: Nu! Mai mult, este scris că atunci când omul se apropie de corectarea completă, gustul împerecherii și înțelegerea frumuseții rămân doar la Cabaliști. Este foarte, foarte complex.

Întrebare: Adică, doar Cabaliștii se pot bucura cu adevărat atât material, cât și intern?

Răspuns: Da, ei o văd ca pe o creație a Creatorului.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 22.07.2025

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Relaxează-te și realizează că te afli în natură. Și las-o să te conducă. Principalul lucru este să te predai naturii.

Întrebare: Deci las vâslele? Există un curent și las vâslele să cadă…

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar există un curent?

Răspuns: Nici măcar asta nu este important pentru mine.

Întrebare: Și asta nu contează? Pur și simplu renunț la tot ce înseamnă asta?

Răspuns: Da.

Întrebare: Este posibil?

Răspuns: Dacă crezi într-o natură înțeleaptă, măreață, eternă, atotputernică, atunci, în opinia mea, aceasta este cea mai rezonabilă decizie.

Comentariu: Da, sună foarte mult ca și cum nimic nu este în puterea mea.

Răspunsul meu: Și în plus, tot ceea ce găsești pentru a merge împotriva ei pe cont propriu nu face decât să sublinieze insignifianța, limitarea, lipsa de înțelegere, ignoranța și dezacordul față de această natură măreață în care existăm.

Nu te opune cu nimic, nu inventa nimic. Încearcă pur și simplu să înțelegi ce înseamnă natura însăși, fii de acord cu ea, agață-te de ea și vei găsi cea mai optimă componentă a existenței tale.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 30.07.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă „a primi de la Creator pentru a-I aduce plăcere”?

Răspuns: Baal HaSulam explică acest lucru în „Prefața la Înțelepciunea Cabala” folosind exemplul unui oaspete și al unei gazde.

Un oaspete vine la gazdă. Gazda i-a pus o masă plină cu mâncare pentru că îl iubește pe oaspete cu o iubire nemărginită, fără niciun calcul și vrea să-i ofere foarte multă plăcere.

Oaspetele simte cum gazda îl iubește, și vrea să-i aducă plăcere. Dar dintr-o dată oaspetele simte o asemenea rușine încât nu poate accepta nimic de la gazdă.

Gazda îl iubește atât de mult și își dorește atât de profund să-i aducă plăcere; știe deja cât de mult vrea oaspetele să primească și ce feluri de mâncare îi plac. A pregătit totul exact conform dorințelor oaspetelui, atât cantitativ, cât și calitativ.

Dar oaspetele simte rușine. Ce ar trebui să facă? Oaspetele refuză să accepte masa:

„Nu vreau să primesc nimic! Vreau să dăruiesc așa cum faci tu! Mi-ai arătat iubirea ta și o simt. Cum pot face același lucru pentru tine?” Oaspetele începe să se gândească: „Dar dacă nu accept nimic, îi voi da înapoi gazdei. Așa răspund eu la iubirea lui?! Ce pot face?!”

Și apoi găsește o soluție: „Voi primi doar de dragul gazdei. Întrucât gazda are dorința de a dărui și vrea ca eu să primesc, trebuie mai întâi să intru în dorința lui, astfel încât aceasta să devină scopul meu. Intru în dorința lui și simt cum mă iubește, cât de mult vrea să primesc, cum suferă din cauza refuzului meu de a-i accepta ofranda. Lucrez cu dorința lui și mă gândesc doar la cum o pot îndeplini.”

Fiind în interiorul dorinței lui și străduindu-mă doar să o îndeplinesc, descopăr capacitatea de a face acest lucru în mine, acceptând masa și savurând-o, pentru că numai prin plăcerea pe care o simt pot aduce plăcere gazdei. Sunt obligat să primesc și să mă bucur fără limită, pentru că simt cum acest lucru o împlineşte pe gazdă.

În acest fel, fiecare lucrează cu dorința celuilalt. Gazda se gândește la cum va primi oaspetele de la el și se va bucura. Și oaspetele se gândește la cum va primi și se va bucura pentru a îndeplini dorința gazdei de a-i aduce plăcere. Fiecare își folosește propria dorință pentru a îndeplini dorința celuilalt.

În același timp, fiecare beneficiază dublu, sau chiar mai mult, pentru că fiecare se exprimă în exterior, și prin urmare, experimentează o plăcere infinită, nemărginită.

Acest „brevet” pare foarte simplu la prima vedere. Dar când începem să-l contemplăm, pare dificil de implementat.

Totuși, în mod ideal, dacă îl înțelegem, aceasta este singura modalitate de a ne umple de plăcere infinită, pentru că eu folosesc dorința celuilalt, în afara mea.

Creatorul este o dorință infinită, iar eu sunt doar un punct minuscul. Dar dacă încep să mă atașez de El, dobândesc astfel o dorință infinită pentru mine însumi pe care o pot îndeplini. Și încep să simt cum o împlinesc și cum acea dorință se bucură de ea însăși.

Se dovedește că, tratându-L cu iubire, primesc dorințe infinite, viață infinită, eternitate și perfecțiune. Primesc toate acestea dacă mă raportez la Creator ca scop pe care trebuie să-l îndeplinesc.

Prin urmare, înțelepciunea Cabala este cu adevărat știința primirii (cuvântul „Cabala” în ebraică înseamnă „primire”), a modului de a primi și de a mă bucura pe mine însumi fără nicio limitare.

Din Lecția zilnică de Cabala din 17.03.2010, Cartea Zohar.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să-mi trăiesc viața pentru a înălța o rugăciune adevărată, care să primească răspuns?

Răspuns: Trebuie să încerci să-ți iei inima și să o deschizi. Vei vedea ce este rugăciunea în interiorul ei și cum iese. Dar trebuie făcut cu adevărat așa; altfel, nu este o rugăciune.

Întrebare: Când spuneţi „inimă”, desigur că nu vă referiţi la organul fizic. Ce înțelegeţi prin asta?

Răspuns: Mă refer la toate cele mai profunde dorințe și vise ale tale, dar mai precis, la plângerile tale despre viață.

Întrebare: Asta este „inima”?

Răspuns: Da.

Întrebare: Toate aceste dorințe neîmplinite, ce sunt ele?

Răspuns: Sunt aceea cu care vrei să vii la Creator și să-I ceri să-ți explice de ce nu le-a îndeplinit.

Întrebare: Care dintre dorințele mele neîmplinite va primi un răspuns?

Răspuns: Doar una. Dacă ți-ai dorit vreodată ceva, ai așteptat ca acea dorință să fie îndeplinită de Creator? Nu este vorba despre ceea ce ți-ai dorit, ci dacă ți-ai dorit ca Creatorul să fie cel care să le îndeplinească. Acolo se află împlinirea.

Adică, nu ți-ai dorit bani, fericire, faimă, succes – indiferent ce sau cum – ci ai așteptat ca acestea să vină de la Creator pentru că ai vrut ca El să-ți împlinească dorințele și numai asta te va satisface. Nu este nevoie de nimic altceva! Doar ca El să o facă! Și chiar dacă El o umple doar cu o picătură, asta ar fi suficient, pentru că El a făcut-o!

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 19.07.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Cercetătorul Jerry Burger a replicat experimentul controversat și infam al lui Stanley Milgram, care testa disponibilitatea oamenilor de a provoca durere sub formă de șocuri electrice altora, în trepte crescătoare, la îndemnul unei „figuri autoritare”. După începerea experimentului, Burger le-a oferit subiecților plata integrală pentru participarea la studiu, chiar dacă alegeau să nu continue să provoace șocuri electrice din ce în ce mai puternice omologilor lor. Studiul său a dat aproape aceleași rezultate ca și cel al lui Milgram, care fusese realizat cu aproximativ 50 de ani mai devreme. Ratele de conformitate ale subiecților care au provocat suferință la cererea figurii autoritare din studii au fost doar puțin mai mici în studiul lui Burger și nici el nu a găsit nicio diferență în ratele de ascultare între bărbați și femei.

Răspunsul meu: Dacă experimentul ar fi fost realizat în condiții mai naturale, din viața reală, cercetătorul ar fi constatat o disponibilitate de 100% de a exploata pe ceilalți sub orice formă, doar pentru cel mai mic beneficiu personal sau chiar fără niciun beneficiu. Pentru că, cu cât este mai rău pentru celălalt, cu atât este mai bine pentru mine. Așa își măsoară omul starea, este măsurată în raport cu ceilalți.

Evenimentele ne vor conduce inevitabil să ne dezvăluim natura malefică și să recunoaștem forța rea care ne stăpânește într-o asemenea măsură încât am fi de acord să o schimbăm spre bine și iubire.

În esență, dacă primim sau dăruim, nu contează cu adevărat. Principalul lucru este să ne simțim împliniți!

Dacă ne-am fi născut cu calitatea de a dărui în loc de a primi, nu am înțelege cum este posibil să primim în loc să dăruim.

Această tranziție nu este nimic mai mult decât o schimbare psihologică. La urma urmei, principalul lucru este să fii împlinit!

Deocamdată, omul vede împlinirea doar în sine și o măsoară în raport cu decăderea altuia.

Noutăţi în secțiunea „Dezvoltarea egoismului”

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

ARI este un suflet măreț care a coborât în lumea noastră pentru a ne deschide porțile înțelepciunii. Și prin urmare, așa cum scrie Baal HaSulam, din vremea lui ARI încoace, totul depinde de om, care trebuie să se corecteze, apoi să fie capabil să-L dezvăluie pe Creator, să devină una cu El și să atingă scopul creației.

Înainte, precedând pe ARI, acest lucru era pur și simplu închis oamenilor obișnuiți, deoarece sufletele nu erau încă pregătite, trebuiau să parcurgă o anumită cale de dezvoltare și să se amestece între ele.

ARI simbolizează perioada lui Mesia (Mashiah); prin urmare, el este numit Mashiah ben Yosef, iar din perioada sa încoace, înțelepciunea Cabala a început să ia forma unei metode de corectare. Iar înainte era destinată doar unor indivizi selectați, într-o formă specială.

Trebuie să-i respectăm pe cabaliștii care erau în Sfed la acea vreme, lângă ARI, și i-au recunoscut măreția. L-au apreciat. RAMAK era deja bătrân, faimos și respectat, dar venea la lecțiile lui ARI și stătea ca un student. Deși era de două ori mai în vârstă decât ARI, era cunoscut și venerat ca un mare cabalist.

Datorită lui și altor câțiva cabaliști care l-au apreciat pe ARI, el a fost protejat de oponenții Cabalei. La urma urmei, avea doar câțiva studenți tineri (26 de ani!). În acele vremuri, atitudinea față de Cabala nu era deloc prietenoasă. Ni se pare doar că totul era permis, așa cum le place unora să scrie despre asta acum.

Acest lucru este oarecum similar cu soarta lui RaMCHaL(Moșe Haim Luzzato): el a fost persecutat pentru că studia Cabala, expulzat din ghetoul Padova, orașul în care locuia. Până când Vilna Gaon a declarat tuturor despre măreția sa, și atunci a fost lăsat în pace.

Din Lecția zilnică de Cabala 8/8/10, Scrierile lui Baal HaSulam – Articole – Introducere la Cartea ‘Pomul vieții'(Panim Meirot uMasbirot)

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→