Întrebare: Ați spus că sursele cabaliste sunt moarte dacă nu ne angajăm în unificare. Este posibil să ne imaginăm unificarea vie fără surse?

Răspuns: Putem merge mai departe fără cărți? Desigur că putem.

Au existat perioade în care omenirea nu avea deloc cărți. Ulterior, acestea au apărut într-o perioadă în care oamenii încă nu știau să citească și să scrie corect. Deci nu contează. Principalul lucru este să dorim. Întotdeauna atingem ceea ce atingem în dorințele noastre. Prin urmare, cel mai important lucru pentru noi este să dorim.

Din Lecția zilnică de Cabala 09/08/25, „Subjugarea inimii”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Vorbiţi tot timpul despre un sistem global. Dar omul înțelege în mod subconștient că într-un sistem global totul ar trebui să fie bine în familie și în orice altceva.

Se pare că, dacă se află într-o senzație diferită, nu-i pasă de sine, ci de oamenii care sunt în jurul său și primește o mare plăcere din asta. Este adevărat sau nu?

Răspuns: Justifici egoismul? Desigur, este foarte plăcut să te bucuri egoist și nu trebuie să te zdrobești pentru asta.

Întreaga problemă este că nu este cu adevărat posibil. Vine dezamăgirea, vine golul, vin stări în care este imposibil să rămâi. Creatorul ne distruge în mod deliberat viața.

Întrebare: Deci senzația de spiritualitate vine întotdeauna prin zdrobire?

Răspuns: Absolut! Cum altfel?! La urma urmei, trebuie să dezvălui organe senzoriale complet diferite în tine, acelea în care te vei bucura să dăruiești și nu să primești.

Întreaga lume este creată pentru a aduce umanitatea la corectare. Prin urmare, dacă este necesar, sunt create dificultăți.

Și dacă omul își creează singur dificultăți, atunci nu este nevoie să i le impui. Adică, dacă el însuși caută modalități de a se corecta și încearcă să-și identifice egoismul pentru a-l transforma în opusul său, atunci nu este nevoie să-l bați, să-l înțepi sau să-i creezi obstacole.

Din emisiunea „Am primit un apel. Eu sunt sistemul?!” de la KabTV, 28.09.2010

From KabTV’s “I Got a Call. I Am the System?!” 9/28/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Fericirea este atunci când ceva ce ți-ai dorit, ai vrut, ai suferit foarte, foarte mult, ai urmărit și ai creat aspirații atât de mari în tine începe brusc să se împlinească și începi să simți o ușurare, ca și cum ar fi din cauza durerii. Acest sentiment poate fi numit fericire.

Dar există niveluri și gradații aici: de ce suferă omul, și în consecință, de ce poate fi fericit. Și se dovedește că cea mai mare fericire a sa este atunci când simte că se apropie de Creator, agățându-se de Creator ca un copil de mama sa, ceva de genul acesta. Atunci simte adevărata fericire. Și aceasta este o dorință foarte puternică, ce l-a măcinat tot timpul.

Și-a dorit atât de mult să se întâmple și deja disperase. Și dintr-o dată Creatorul apare și spune: „Ei bine, unde ești? Te caut!” Și omul vrea să spună: „Eu sunt cel care Te caut! Unde ai fost Tu, nu eu?!” Și astfel, se grăbesc unul spre celălalt, pur și simplu fără cuvinte și fără să se abțină. Aceasta este fericirea.

Mai mult, aceasta nu este o contopire ca în lumea noastră, când corpurile se unesc, iar fiecare corp rămâne cu propriul volum și simțire. Dar aici este ca și cum senzațiile se pătrund reciproc, și nu există corpuri. Și apare o astfel de stare, într-adevăr nu știu cum să spun.

Întrebare: Este foarte frumos și poetic! Doar că nu aţi mai vorbit niciodată așa!

Și dispare „eul” meu? La urma urmei, eu am vrut asta. Am vrut asta până la urmă.

Răspuns: Vreau să dispară! Nu am absolut deloc nevoie de asta! Dar dacă „eul” meu dispare, atunci și sentimentul celuilalt va dispărea. De aceea este aranjat astfel încât „eul” să nu dispară.

Acest lucru este explicat în Cabala, cum că Aviut (grosimea egoismului) nu dispare. Și tocmai pentru că devine din ce în ce mai mare, avem ocazia să-l combinăm cu calitatea dăruirii. Și se dovedește că, cu cât egoismul, ura sunt mai mari, cu atât iubirea este mai mare. Și cu cât ura este mai mare cu atât și iubirea este mai mare.

Nu înțelegem cum se poate întâmpla asta. În lumea noastră plată, totul este…

Întrebare: Ori asta, ori aia?

Răspuns: Da, nu înțelegem. Dar în lumea spirituală, așa este.

Întrebare: Și în ce măsură vor crește toate acestea: ura – iubirea deasupra ei, ura – iubirea deasupra ei?

Răspuns: Până la starea de infinit.

Întrebare: Până la simațirea infinitului?

Răspuns: Da, că nu există nicio limită pentru asta.

Dar trebuie simțit, altfel este lipsit de sens. Dar este un drum foarte lung pentru a ajunge să-l simți.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poți urma sfatul de a „fi în bucurie” atunci când simți „gustul gunoiului” în munca spirituală?

Răspuns: Aceasta este o etapă în care încă nu înțelegi importanța gunoiului. Dar poate crește ceva fără deșeuri, fără îngrășământ? Nu există nimic neimportant în lume, așa că totul depinde de atitudinea ta.

Trebuie să trecem prin toate stările, și inevitabil, să le simțim pe fiecare în parte. Acestea sunt stări în care moartea pare mai dulce decât viața, dar nu le vei putea evita, pentru că trebuie să înțelegi ce este „dorința de a primi”.

Vorbesc direct și fără exagerare: dacă nu simți asta, nu vei putea ieși de sub controlul dorinței de a te bucura, deși nici măcar asta nu ajută prea mult. Aceasta este revelarea „îngerului morții”. Fără sprijinul grupului, fără un program zilnic strict, fără angajamentele pe care ți le asumi, este imposibil să faci față.

Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine este să-ți asumi angajamente. Trebuie să finalizezi munca astăzi; lasă-o să te apese ca un jug pe un bou. Nu există nimic mai rău decât să te simți liber. Chiar dacă nu vezi nimic, nu simți nimic, nu înțelegi nimic și nu-ți amintești nimic, începi să lucrezi pentru că trebuie, și treptat ieși din starea de coborâre și continui pe cale.

Suntem guvernați de două forțe și ni se dă doar oportunitatea de a trece de la stăpânirea uneia la influența celeilalte. Există stăpânirea a două forțe și o stare intermediară în care alegi sub ce influență să te afli. Trebuie să încerci, din această stare intermediară, linia de mijloc, să controlezi aceste două forțe, ca și cum ar fi două frâie în mâinile tale.

Prin urmare, respectă-ți programul zilnic: lecția, recapitularea lecției, cântă, dansează în camera ta când nimeni nu te vede, râzi; fă totul pentru a ieși dintr-o stare proastă. Nu fii de acord; opune-te guvernării acestei forțe! Disperarea este cel mai rău lucru dintre toate.

Din Lecția zilnică de Cabala din 27.01.2011, Scrierile lui Rabaș – Art.18, 1988-Când este omul numit “Lucrător al Creatorului”, în muncă?

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De fiecare dată trebuie să alegem cel mai bun mediu  posibil, adică să-i vedem pe prieteni  ca fiind mai corectați decât îmi arată egoismul meu. Bineînțeles, asta nu înseamnă să sar dintr-un loc în altul. Rămânând cu aceiași prieteni, trebuie să le ridic continuu nivelul în ochii mei și să-i apreciez din ce în ce mai mult. Acest lucru depinde exclusiv de mine, nu de ei.

Este interzis să discutăm despre starea spirituală a unui prieten, ci doar despre acțiunile sale exterioare. În realitate, nu cunoaștem starea spirituală interioară a prietenilor noștri. Trebuie doar să vedem ce se întâmplă cu ei și să-l ajutăm pe fiecare să fie în starea cea mai corect inspirată posibilă.

Întrebare: Nu am voie să critic un prieten sau să spun că este într-o coborâre?

Răspuns: Nu. Putem face asta doar prin grup: prin ridicarea întregului grup, îl ridicăm și pe el.

Din KabTV „Bazele Cabalei”, 04.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→