Întrebare: Ştim, deja, că gândul are o putere enormă. Puterea suportului psihologic de colaborare a fost documentat în cercetarea ştiinţifică. La congres, suntem cu toţii într-un singur gând spre obiectivul comun. Eforturile noastre sunt înregistrate undeva, sau pur şi simplu, se „dizolvă în aer”?

Răspuns: În primul rând, toate acţiunile noastre – bune şi rele, bine şi rău, adevărat şi fals – sunt „înregistrate”. În general, aşa cum o ştim, creatura trece prin trei etape:

–          În primul rând, Malchut al Lumii Infinitului înainte de restricţie;

–          A doua condiţie este procesul prin care lucrurile următoare se produc pentru noi: coborârea lumii, spargerea, dezvoltarea în această lume şi ascensiunea înapoi

–          În cele din urmă, ajungem la a treia stare, acelaşi Malchut al Lumii Infinitului, dar care este complet corectat şi este de 620 de ori superior primei stări.

Astfel, coborârea se sus în jos şi ascensiunea inversă sunt considerate ca o singură stare.

Şi a doua stare este pregătirea celei de a treia stări şi ultima: finalul corecţiei. Totuşi, vom atinge finalul corecţiei în fiecare acţiune individuală, ca mici părţi ale sistemului general, aderând progresiv într-o mare “parte integrală”.  De fapt, această “integrală” este o sumă calitativă nouă de mici “sectoare”.

Se pune întrebarea:  Cum putem face ca, pentru fiecare etapă, să obţinem rezultatul corect în fiecare parte?  Răspuns: Numai prin pregătire, deoarece lucrul principal pentru noi este munca spre corecţia finală, colectivă şi individuală.

Deci, acum, noi trebuie să muncim cu privire la pregătire. Au rămas mai puţin de trei săptămâni până la congresul din St. Petersburg şi trebuie să ne pregătim corect.

Nu contează cu ce grup voi participa la acest congres, mă pregătesc astfel încât să mă deconectez de la lumea întreagă, de orice influenţă exterioară: fără radio sau TV, fără cărţi, fără activităţi exterioare. Timp de trei zile, prietenii mei şi cu mine mergem la “mare adâncime”, indiferent unde suntem fizic. Formez un “balon” pentru mine cu prietenii mei, mă ascund în el de toate interferenţele lumii şi mă deschid la acţiunea (influenţa) congresului.

Şi, toate acestea trebuie organizate în avans, prin conectarea la grupul cu care voi petrece aceste trei zile sau cu cei care vor veni la St. Petersburg. Trebuie să mă pregătesc pentru a mă detaşa de lume, trebuie să fiu pregătit să mă conectez cu grupul, să mă dizolv în el şi să mă predau ca un fetus în pântecele mamei. Dacă, să zicem, prietenii mei şi cu mine suntem la un congres oglindă, atunci noi vom primi hrana, Lumina vieţii din St. Petersburg, ca prin cordonul ombilical.

Pe scurt, pregătindu-mă pentru congres, trebuie să realizez aceleaşi condiţii pe care le are embrionul în uter. Nu numai că am această imagine în faţa mea, dar o simt. Şi asta atinge întregul meu drum spiritual, şansa mea de a realiza ceva în viaţă.

Prietenii care vin la congres trebuie să înţeleagă: sunt într-un loc care trebuie izolat de influenţa exterioară. Lăsaţi oraşul să-şi desfăşoare propria viaţă, lăsaţi atmosfera să radieze “emanaţii” în toată lumea, la asta trebuie să lucrăm.

Acest congres poate deveni unic şi poate câştiga putere fără precedent, dacă ne pregătim doar pentru el, în mod corect, dacă ne izolăm de impulsurile înconjurătoare care sunt literalmente “în aer”, dacă ne detaşăm pe plan extern şi intern.

Sper că toţi participanţii se vor curăţa de influenţele exterioare şi vor veni deja pregătiţi, astfel ca fiecare să devină “uter” pentru fiecare “embrion” în corpul colectiv şi că toată lumea vrea să primească hrana de la profesor şi prin el, de la rădăcina superioară. În cele din urmă, toată lumea are nevoie să formeze această stare următoare, urmând numai aceste condiţii.

Aici este pregătirea: Îmi imaginez participanţii, pe mine, îmi imaginez cum mă voi hrăni în separare de tot ce este extern, aderând la corpul mamei, anulându-mă înaintea acestuia. Constant, trebuie să mă gândesc la asta, să trăiesc într-un punct care devine starea mea obişnuită. Apoi, sosit la congres, voi rula, automat, în direcţia bună.

Şi, în plus, trebuie să îi facem pe organizatori să înţeleagă ceea ce aşteptăm de la ei. Nu ne pasă de frumoasele bannere de pe pereţi şi alte decoraţiuni. Noi evaluăm organizarea doar prin abilitatea sa de a ne pregăti “uterul”, un grup în adevăratul sens al cuvântului. Astfel, adevăratul organizator nu este cel care conduce activităţile, ci cel care organizează această “izolare spirituală”, această lume spirituală în care trăim timp de trei zile.

Congresul de la St. Petersburg ne costă enorme eforturi şi bani. Deci,cum putel lăsa să-şi urmeze cursul? Am putea să trecem acele milioane de dolari în diseminare. Totuşi, merită, cu condiţia ca noi să înţelegem că totul este determinat de pregătire. În caz contrar, nu este cazul să mergem la St. Petersburg, chiar şi gratuit.

De aceea, vă avertizez: acum ni se cere să ne pregătim în mod corect. Toţi prietenii noştri, indiferent unde vor organiza acest congres, trebuie să se gândească la acest subiect, trebuie să fie împreună, să se unească şi să discute despre pregătire, fără să depindă de nimeni. Noi decidem cum să realizăm spiritul corect, modul de a forma “uterul” în care vom atinge adevărata realizare spirituală. Aceasta este extrem de important.

Altfel, în ciuda eforturilor investite, vom reveni ca după “un festival”, “o petrecere”, nu o acţiune spirituală, cu o senzaţie încă şi mai mare de gol.

Nu este o coincidenţă faptul că v-am vorbit în avans despre succesul congresului de la Krasnoyarsk, prietenii s-au pregătit pentru el timp de şase luni,  într-o mare tensiune interioară. S-au investit complet, de asemenea şi financiar. Cortul în care evenimentul a avut loc i-a costat două milioane de ruble. În plus, au colectat bani pentru a aduce oameni care locuiau departe. Mulţi au fost în tren timp de câteva zile, chiar şi o săptămână iar unii au resimţit un impuls în timpul congresului şi au venit aici pentru o zi şi jumătate. Aceasta este investiţia reală…

Deci, nu există pregătire, nu există congres. Dacă o persoană nu s-a pregătit, aş returna biletul dacă aş fi în locul ei. A sosi fără pregătire produce coborârea prietenilor şi asta vă loveşte ca un bumerang şi mult mai puternic. În acest caz, nu ar trebui să fiţi acolo. Este spus, “a ţine păcătoşii afară este bine pentru ei şi bine pentru lume”.

În ceea ce priveşte congresul oglindă din noul nostru centru din Israel: dacă e doar o mică reuniune pentru a decide cu privire la loc, la organizarea sarcinilor acolo şi la a privi ceea ce se întâmplă pe ecrane, va fi o pierdere – eforturi inutile.

Toată lumea trebuie să aducă buna intenţie la congres, în funcţie de gradul său. Această intenţie este acumulată “prin bănuţi” pentru ziua respectivă. Dacă nu o faceţi, vă recomand să nu faceţi nimic: Este preferabil să rămâneţi acasă şi să priviţi la televizor. Nu veţi lovi ţinta fără eforturi, fără intenţie, dimpotrivă, veţi fura puterea prietenilor, în loc să adăugaţi forţă pentru ei.

Nu este vorba de semne exterioare, dorinţa trebuie să ardă în voi, astfel că acum, vom ridica împreună MAN, cererea corecţiei noastre. Ce este? Dorim ca Lumina care ne uneşte să vină la noi. În unitatea noastră, dorim să revelăm forţa superioară şi să simţim cum noi Îi aducem bucurie. O persoană vizează grupul şi de la grup la Creator. Este “Israel” (ישראל), adică “direct la Creator”, (Yashar-El – ישר – אל).

Avem nevoie de acelaşi congres ca la Krasnoyarsk, doar cu un nou Aviut, adică o nouă profunzime a dorinţei. Să luăm exemplu de la Krasnoyarsk şi să facem la fel la St Petersburg. Aceste două congrese sunt ca unul. În limbajul Cabala, putem să le numim “două capete ale Partzuf” – Rosh de Hitlabshut şi Rosh de Aviut.

Prin urmare, adăugarea pe care trebuie să o simţim este adăugarea Luminii care Reformează. La Krasnoyarsk, era o dorinţă “transparentă”, pură, dirijată în sus, relativ gata pentru orice şi, la St Petersburg va fi “egoismul unui mare oraş”, grosimea dorinţei.

Dar, nu trebuie să ne bălăcim înăuntru, ci să ne ridicăm la starea în care eram la Krasnoyarsk. De-a lungul congresului, trebuie să ne menţinem “în aer”, deasupra egoismului, deasupra raţiunii. Şi asta este ceea ce ar trebui să pregătim.

Nu trebuie să muncim în aceeaşi grosime, ceea ce este imposibil şi inutil. Sarcina noastră constă în a urca mai mult şi mai mult şi acum, în timpul pregătirii. Pregătirea este o acţiune potenţială: Nu am ajuns, încă, la realizarea acesteia, dar deja acţionez la cele mai bune abilităţi ale mele.

De exemplu, mă pregătesc să devin inginer, studiez, muncesc la proiecte, merg la cursuri de formare, şi doar atunci dobândesc profesia. Astfel, în perioada de pregătire, realizez aceleaşi sarcini pe care le voi face mai târziu, dar le execut în pre-condiţii particulare. Pregătirea este, deja, o acţiune, nu o fantezie, nu visele unui viitor promiţător. Acum, deja rămân în contact cu prietenii, încerc să mă conectez cu ei. Discutăm constant evenimentul viitor şi realizarea sa – actuală şi viitoare.

Imaginaţi-vă că organizaţi acest congres pentru câteva mii de persoane. Sunteţi responsabil, totul depinde de voi, în loc de grupul vostru de zece care trebuie să aibă grijă de lucrul cel mai important – a uni inimile. Si acum, acţionaţi, ca un singur om cu o singură inimă.

A patra parte a Cursului zilnic de Cabala, 24.06.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Un comentariu →

Întrebare: Într-una din lecţii aţi spus că Creatorul ne va fi revelat atunci când nu dorim asta. Ce înseamnă?

Răspuns: În ceea ce priveşte ce a fost spus, că Creatorul este dezvăluit atunci când o persoană nu o doreşte, înseamnă că persoana refuză orice rezultat pe care l-ar putea avea pentru ea şi astfel, ajungem în punctul de dincolo de “Machsom.”

Congresul Krasnoyarsk, 14.06.2013, Lecţia 4

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Lumea superioară este compusă din 125 niveluri de realizare. Ce se întâmplă cu sufletul dacă coboară de exemplu la nivelul cinci? Aare el liberă alegere să avanseze sau să rămână la acest nivel?

Răspuns: Libera alegere nu există nicăieri sau în nimic, cu excepţia unei singure activităţi: consolidarea legăturii cu grupul. Libera alegere este numai în acest domeniu. Dacă nu vă fixaţi la conexiunea în grup, atunci energia de care aveţi nevoie pentru a vă trezi în forma corectă pentru a avansa va fi în mod constant respinsă de influenţa negativă, de suferinţă. Dacă încercaţi să fugiţi de aceste suferinţe, dar nu prin voinţa voastră, ci împotriva voinţei voastre, atunci veţi avansa ca restul umanităţii. Dar, dacă veţi înţelege că este necesar să vă ridicaţi în ciuda acestora, atunci trebuie să vă conectaţi cu grupul.

Nu există altă alegere liberă în lume, decât această alegere. Toate fiinţele umane de pe pământ sunt dominate şi nu au liberă alegere. Este imposibil de a face ceva în prezentul vostru, trecut sau viitor dacă nu începeţi a vă schimba destinul cu ajutorul grupului şi dacă nu alegeţi să mergeţi mai departe cu o dorinţă individuală, în loc de băţul care vă împinge de la spate.

Prin urmare, drumul pentru toată lumea este acelaşi, dar dacă aţi înţeles ce este de dorit şi trăiţi toate schimbările interioare prin propria voastră voinţă, atunci veţi începe să schimbaţi egoismul în altruism. Dacă nu, natura vă va obliga la schimbare prin mari suferinţe, care vor sfârşi prin a vă rupe şi veţi fi de acord să faceţi singuri, totul.

Întrebare: Deci, dacă o persoană nu se simte fericită cu privire la implicarea sa în munca spirituală, este un semn că este gata să facă ceva incorect?

Răspuns: Asta înseamnă că nu progresează. Nu avansăm decât prin fericire.  Avansarea reprezintă preferinţa mea pentru caracteristica de dăruire în locul caracteristicii de primire, dragostea în locul urii. Cum este posibil acest lucru, dacă nu sunt satisfăcut de alegerea mea ? Un astfel de lucru nu există. Este un semn că încă nu există nicio alegere.

Din prima zi a Congresului Krasnoyarsk, 14.06.2013, Lecţia 2

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: În timp ce vorbesc cu prietenii, simt pe de o parte că inimile noastre sunt apropiate, iar pe de altă parte acolo există înţelegerea că privesc ca într-un abis şi că nu voi simţi niciodată pe nimeni.. Suntem atât de diferiţi: fiecare cu egoul său, că uneori interferează şi e deranjat iar uneori sare în ajutor şi ne permite să fim împreună. Cum putem să trecem acest punct în aşa fel că „bicicletele” noastre vor merge într-un final înainte şi vom putea urca pe ele şi nu vom cădea?

Răpuns: Pentru aceasta, omulare nevoie să simtă prin sentimentele sale ca fiind cel mai mic, intră în prietenii săi şi nu are nevoie de altceva. Trebuie să simtă: „ei sunt atât de mari, aş vrea să mă strecor între ei, iar acolo va fi speranţa că împreună cu ei voi merge înainte.” Este o bucurie mare ca o persoană să simtă aşa despre sine.

Întrebare: Dar aici intervine opoziţia. Trebuie simplu doar să o ignorăm?

Răspuns: Trebuie să lucrezi cu ea, nu doar să obiectezi, dar încearcă să asculţi prietenii.

Priveşte înspre locul de unde au venit prietenii pentru a participa la convenţie, cât de multă energie, timp, efort şi motive au irosit, unde locuiesc şi cum Creatorul i-a ales pe ei. Dacă îi vei privi din exterior nu vei vedea persoane frumoase şi deştepte. Fiecare are o personalitate diferită.

Dacă vei săpa mai adânc, aceasta este munca! Vei vedea că în interior este o scânteie a Creatorului pe care El a pus-o în fiecare din prieteni. Binenteles, acolo trebuie să fie veneraţia şi teama că fără ei eşti pierdut.

Trebuie să înţelegi asta. Trebuie să te gândeşti la asta devreme ce gândul măreşte dorinţa. Când dorinţă este mică, dar cu ajutorul gândurilor o măreşti constant, atunci creşte şi devine ceva puternic.

Dar eu vorbesc despre o senzaţie care este exactă şi clară. Dacă nu vei intra într-un „transport mutual” general, atunci vei rămâne pe marginea drumului. Trebuie să împingi, să te strecori între prieteni pentru a nu te pierde printre ei.

Din Convenţia din Krasnoyarsk 6/14/13, Lecţia 2

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibil a spune că scopul existenţei umane nu este progresul, în actualul sens al cuvântului?

Răspuns: Mie mi se pare că în ziua de astăzi este clar pentru toată lumea. Toţi înţeleg că viitorul nu se va regăsi în societatea de consum pentru că e imposibil sa fie productivă la infinit.

Pe lângă aceasta, un număr foarte mare de şomeri apar acuma printre noi şi nu ştim ce să facem cu ei. Nici măcar nu ne-a trecut prin minte să îi aducem la studiul educaţiei integrale.

Faptul principal este că dorinţele umanităţii s-au schimbat. Devreme ce suntem oameni ci nu animale, dorinţele noastre se schimbă tot timpul. Ele nu mai sunt direcţionate constant către a achiziţiona şi a respinge, a respinge şi a achiziţiona. Deja ne abţinem de la asta! Uitaţi-vă cum atmosfera internetului s-a schimbat. Oamenii sunt deja sătuli de toate „rufele murdare” care sunt afişate în aerul acela! Se ridică treptat peste. Se întâmplă aşa pentru că nivelul următor nu va mai fi implicat în această nevoie de a cumpăra şi a produce din nou şi din nou. Acest nivel e în spatele nostru deja.

Curând capitalul îşi va pierde din valoare! Oamenii îşi vor pierde tendinţa pentru a-şi afişa succesul material în piaţa căutării respectului. Din contră, această tendinţă va fi considerată de prost gust, murdară şi urâtă. Opusul practic se va întâmpla, o revoluţie graduală; unii pot vedea deja asta la orizont.

Întrebare: Dar oamenii sunt încă motivaţi de cum este văzut succesul lor personal în exterior.

Răspuns: Dacă oamenii ar fi să descopere că ar putea să înceapă să îşi simtă corpul ca un câine sau o pisică care stă lângă tine şi s-ar identifica complet cu ceva nou, existent într-un spaţiu etern şi perfect, ce ar spune atunci? Pentru cine mai muncesc ei şi pentru cine se mai arată ei unii altora la întâlnirile lor artificiale?

O persoană are posibilitatea în această viaţă ci nu după moarte pentru a merge la următorul nivel! Natura ne împinge spre asta. Doar ne arată cum să o facem. Fii ca mine şi atunci ridicate te rog la următorul nivel pentru a te simţi pe tine însuţi în nouă dimensiune despre care vorbim.

Aceasta este lucrarea unei persoane! Şi este la fel pentru miliardele de oameni de pe faţa pământului! Fiecare este necesar pentru că acest mozaic, acest Lego, se compune pentru a completa imaginea perfecţiunii.

Mai mult, tehnica este foarte simplă şi este proiectată pentru toată lumea, nu doar pentru câţiva oameni talentaţi şi isteţi.

Dacă oamenii ar fi să întoarcă doar a miliarda parte din ei spre crearea unui sistem integral şi a unei educaţii virtuale, atunci lumea ar deveni complet diferită. O persoană şi-ar schimba foarte uşor dorinţele şi ar începe să privească totul altfel. Asta poate să funcţioneze foarte uşor pentru oricine astăzi!

Din emisiunea de pe www.kab.tv „Criza Globală”

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Pacea: Rabbi Akiva descrie două tipuri de oameni: primul este tipul “magazin deschis”. Ei consideră lumea ca un magazin deschis fără negustor. El spune despre ei: “cartea este deschisă şi mâna scrie” adică, deşi ei nu văd că există un cont pentru acţiunile lor, acestea sunt scrise în carte. Asta se face prin legea de dezvoltare, imprimată în creaţie împotriva voinţei umanităţii, prin care faptele celor păcătoşi provoacă inevitabil acţiuni bune, aşa cum este arătat mai sus. Al doilea tip este numit “cei care vor să împrumute”. Aceştia iau în considerare negustorul şi când iau ceva de la magazin, o iau ca un împrumut. Ei promit să plătească negustorului preţul dorit, adică să atingă scopul prin asta. Cu privire la ei, el spune: “cei care vor să împrumute pot veni să împrumute”.

Punctul din inimă determină totul. Dacă am un punct din inimă şi îl umplu corect, aparţin celui de-al doilea tip, iar dacă nu am un punct din inimă, muncesc precum primul tip. Noi avem un punct din inimă astfel că dorim să abordăm Creatorul cu cererea corectă: “Îmbracă-Te în noi şi realizează munca”. Aceasta este numită: “Fii Mei m-au învins”.

În plus, dorim să ajutăm oamenii care nu au punct din inimă şi care nu pot cere asta, dar care vor, de asemenea, să cumpere produse de la “magazin”. Trebuie să-i învăţăm cum să ia de la magazin. Apoi, vom merge împreună la magazin, ca şi cum am avea un card de credit cu care vom plăti factura.

Întrebare: Există reduceri în acest magazin?

Răspuns: Creatorul acordă întotdeauna reduceri, doar numai reduceri speciale. El nu scade preţul, dar stimulează atitudinea corectă în noi, în avans. Astfel, noi spunem:“Tu m-ai înconjurat în urmă şi înainte”. Ca şi cum El se află în spatele unei invizibile case de marcat şi, în acelaşi timp, ne conduce la ea.

Partea a patra a lecţiei zilnice de Cabala, 07.06.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce trebuie să fac dacă majoritatea prietenilor mei din grupul de zece sunt foarte slabi si mă trag in jos?

Răspuns: Omul trebuie să se zbată şi să îi tragă după el. În acelaşi timp trebuie să apeleze la ajutor pentru ca în interiorul acestor zece câţiva prieteni puternici să fie incluşi, asemeni ţie. Dar este interzis să îi paraseşti pe cei slabi. Trebuie să îi întăreşti. Aceasta este corectarea.

Corecţia este de o aşa natură că fiecare devine egal şi unificat,  nu câţiva prieteni distinşi sunt aleşi iar restul sunt eliminaţi.

Dacă cineva se duce de la un grup de zece la un altul, mai puternic, şi reuşeşte acolo, iar ceilalţi vor cădea chiar şi mai jos fără el, atunci aceea nu este corecţie ci corupţie. Noi abordăm corecţia generală a întregii lumi, deşi astăzi în timp ce intrăm intr-o zonă mai mare; o creştere nu doar în înălţime, vom atinge în acest fel un mai mare succes.

Noi credem că trebuie doar să urcăm simplu pe scară, dar ridicarea pe  treptele scării depinde de răspândirea împrejur. Această scară a crescut sub forma unui con, ca şi dunele de nisip construite de copii. Dacă vrei ca duna ta de nisip să fie înaltă, trebuie ca baza să o construieşti mai larg. Identic, dezvoltarea noastră ascendentă este construită la fel. Nu poate fi sub o alta forma. Este imperativ.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Kabbalah 6/6/2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce este dificil pentru noi să ne deschidem inimile, chiar dacă știm că suntem o singură familie? Cu cât cineva este mai apropiat cu atât este mai dificil. Suntem dispuși să ne deschidem și să ne împărtașim inima cu oricine mai puțin cu cei apropiați nouă. De ce este așa? Este doar senzația mea, iluzia mea?

Răspuns: Chiar așa este și va deveni din ce în ce mai dificil. Se spune în Zohar că studenții lui Rabbi Shimon, care erau mari cabalişti, au simțit o asemenea ură unul pentru celălalt atunci când se adunau, că părea că îi arde din interior. Erau gata să își dea foc unii altora. Deci ești pe calea cea buna. Noi ar trebui să înțelegem asta și să știm cum să o controlăm.

Problema este că toate atributele negative ne-au fost date nouă tocmai pentru a înțelege cum trebuie să ne concentrăm eforturile pentru a ne apropia. Deci nu există nimic de care să te plângi, ci dimpotrivă, să fii bucuros că s-a revelat răul și să înțelegi că acesta îți arată unde ești bolnav.

Îți poți imagina ce s-ar întampla cu noi dacă nu ne-ar durea nimic? Câte boli am ignora noi? Mulțumită durerii noi acordăm atenție bolii și o vindecăm. Nu ne calmăm singuri și spunem ”îl urăsc pe celălalt, dar acum o să beau un pahar cu el, mâncăm ceva împreună și totul va fi bine…” Nu! Asta e greșit! E ca și cum ai lua un calmant. Un pahar de vodkă și totul e bine, iar el îți este prieten? Nu!

Întrebare: De unde pot să iau leacul?

Răspuns: Leacul se revelează numai când ajungem la recunoașterea bolii însăși, numai atunci leacul se revelează chiar în interiorul bolii. De fapt, toate leacurile pe care le folosim în lumea asta au fost descoperite prin studiul bolii însăși. Prin studiul bolii noi descoperim ce o cauzează și începem să folosim același material ca antidot, astfel vindecând ceva prin ceva ”asemanător”.

Asta înseamnă că atunci când știm sigur care este problema, o vindecăm folosind aceelași lucru dar în forma sa opusă. Acest lucru urmează a fi descoperit. Important este să nu îl negăm și să percepem egoul ce este descoperit între noi ca fiind ceva rău.

Din prima lectia de la congresul din Krasnoyarsk 6/14/13,

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare : Care este condiţia pentru a avea dorinţa de  unitate, este dorinţa mea  de a înţelege şi a simţi totul în mine?

Răspuns : În timpul procesului de muncă spirituală, dorinţa noastră de a înţelege şi a simţi totul în noi nu se contractă, din contră , va creşte din ce în ce mai mare. Şi trebuie să  crească deoarece devine din ce în ce mai integrală. Am început deja să înţeleg cum imaginea  mea asupra realităţii se schimbă şi corpul meu, ocupând un spaţiu special în spaţiul fizic, îmi dă un sentiment de distanţă, de izolare faţă de alţii, chiar opoziţie şi diferenţă faţă de alţii.

Am nevoie să mă aduc pe mine însumi într-o stare  de eliberare de corpul fizic. Corpul nu există. deasupra corpului meu, ceea ce putem spune  de asemenea  şi deasupra egoului, acolo există conexiune între mine şi alţii.  Iar corpul nu există, este ca un fel de imagine egoistă în imaginaţia mea, în conştiinţa noastră. Astfel  am nevoie să învăţ  a descrie starea mea viitoare mie însumi. Ceea ce mă interesează este doar unitatea mea spirituală  între noi. Nu este  nici o semnificaţie  a corpurilor. Mai târziu vom vedea cum vor dispărea.

În înţelepciunea Cabla învăţăm despre  naşterea  Kliului  spiritual, despre creşterile şi schimbările de stare. Acelaşi lucru are loc cu noi în lumea noastră, naşterea şi creşterea  corpului nostru, care în principiu este egoul nostru. Corpul nostru este ceea ce există în imaginaţia noastră, de fapt este format în egoul nostru. După aceea se topeşte, dispare, moare, iar în locul său  un alt corp apare, şi un altul, şi tot aşa până când vom ieşi la nivelul  de corectare completă. Ne întoarcem în corpuri întotdeauna deoarece sunt imperative pentru noi pentru independenţa  noastră în atingerea oricărui nivel spiritual.

Între fiecare nivel spiritual exista o deconectare, o ruptură.

Pentru a atinge  un anume nivel spiritual  trebuie să cazi din el la nivelul acestei lumi. Cel puţin pentru moment ai nevoie să simţi că trăieşti doar în această stare  de bestie, iar după aceasta  vei începe să  atingi următorul nivel spiritual. Ai căzut la acest nivel de fiecare dată,  şi din nou ai avut cu tine  un salt energetic către următorul nivel.

Şi doar prin completarea tuturor corecţiilor când ai cu tine o acţiune numită (Samuel II 23:20) ” … un viteaz din  Kabtziel care a făcut multe acţiuni” (adică „Voi aduna împreună””), când vei aduna toate aceste nivele şi le vei conecta integral atunci ultima stare  a completării corecţiei apare. Iar până atunci, corectăm fiecare  valoare într-o formă discretă(izolată),  exact cum un electron sare în atom la următoarele nivele. Dar în general când sare emite fotoni, în timp ce noi facem opusul deoarece  urcăm spiritual, prin urmare noi aparent absorbim energie din mediul  energetic înconjurător numit „Creator” sau „Lumina”, şi asta obligă urcarea noastră la o  orbită din ce în ce mai înaltă.

Din a 2-a pregătire pentru Convenţia din Krasnoyarsk 6/13/13

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Exodul 20:3 – 20:5: Să nu ai alţi dumnezei în afară de mine. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici orice fel de asemănare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau care sunt jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii, până la a treia şi a patra generaţie a celor care Mă urăsc, şi care arată milă până la a mia generaţie a celor care Mă iubesc şi care păstrează poruncile Mele.

Poruncile sunt considerate ca baza întregului cod uman al întregii existenţe umane. Ele sunt recunoscute de către toate religiile, toate societăţile, şi servesc ca bază pentru o viaţă socială. Totuşi, în Cabala, ele au o semnificaţie total diferită.

Cu alte cuvinte: “Eu sunt singurul! Eu sunt incorporal! Eu nu pot fi reprezentat, imaginat sau înţeles! Nu vă dau niciun indiciu a ceea ce Sunt! Eu nu pot fi pus în buzunarul vostru, plasat în colţ sau agăţat pe perete. Este imposibil să faci o amuletă de la Mine şi Eu nu pot lua forma unui fel de semn. Nimic din toate astea nu este posibil!

Oamenii sunt foarte diferiţi. Un copil primeşte o jucărie şi nu o mai aruncă o lună sau două. Aceasta îl calmează.

O persoană merge într-un templu, se roagă, se confesează şi asta îl calmează. Totul va fi bine! Pentru toată lumea este un medicament, un remediu pentru a ajusta preocupările lor, o prevenire a diverselor activităţi sociale, familiale şi alte probleme.

Noi nu avem nimic concret aici. Este imposibil să Îl imaginezi, ceea ce înseamnă că nu există o persoană de apelat, aceasta e o mare problemă. De fapt, aceasta se traduce în faptul că nu există Dumnezeu pentru o persoană obişnuită care trăieşte în această lume ? Noi suntem incapabili să-L vizualizăm sau să-L simţim. Este o proprietate abstractă de dăruire, ceva inform care umple totul şi, în acelaşi timp, nimic. Ce senzor ne va permite să-L dezvăluim ? Trebuie să începem să-L simţim într-o manieră sau alta. Totuşi, nu este nimic în jurul nostru.

Pur şi simplu nu ne putem imagina pe Domnul, puterea superioară, aşa cum este descris în Tora şi nu putem stabili un contact cu această forţă. Pentru a rămâne în contact cu El, trebuie să prindem ceva, să facem apel la cineva şi să-L înfăţişeze într-un fel.

Întrebare: De ce aceste “fire” sunt tăiate de la noi ? Este ca şi cum am pluti în aer. De ce este aşa?

Răspuns: Deoarece noi trebuie să-L găsim la un nivel complet diferit. Ar trebui să ne ridicăm până la gradul Său. Atunci, noi vom simţi ceva ce nu am simţit înainte şi vom defini lucrurile pe care înainte eram incapabili să le înţelegem. Aceasta va deveni posibil deoarece vom primi un nou set de senzori, numit cele cinci Sefirot.

Înainte de a realiza asta, nu există un astfel de lucru ca “Dumnezeu” pentru noi. Nu este nimic! Desigur, există natura care ne răsuceşte, ne trage înainte şi se joacă cu noi, ne obligă să continuăm să trăim, pentru a da naştere la cineva, controlează comportamentul nostru în mediul nostru şi în societate şi apoi ne îngroapă. Asta-i tot.

Am exagerat totul arătând că oamenii nu au nicio relaţie cu Creatorul sau cu Tora. De aceea este spus că Tora este intactă, deoarece nimeni nu a atins-o vreodată, măcar o dată. Tora este o învăţătură (precept); este un mecanism spiritual total deconectat de la om. Faptul că am ales-o ca fiind sursa frumoaselor noastre reguli şi legi morale este foarte liniştitor. Fără ea, nu am fi fost decât nişte barbari.

Cu toate acesta, ţin să subliniez că aceste reguli şi aceste legi nu au nimic în comun cu Tora autentică. Trebuie să înţelegem că puterea Torei, veridicitatea şi esenţa acesteia nu se referă la reguli şi legi. Puţin important ceea ce facem în această lume, ceea ce contează este de a ştii dacă reuşim să ne ridicăm la nivelul următor, acolo unde Creatorul ne este revelat. Pentru asta, nu avem nevoie ca El să fie observabil sau să ne apară ca o imagine sau ca un fenomen. Conştiinţa noastră se ridică la un nivel la care nu avem nevoie de imagini, deoarece putem să ieşim din noi înşine.

Aceasta explică de ce porunca: “Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine” vine în primul rând, de ce este considerată ca o poruncă majoră şi de ce precede pe toate celelalte. Fiecare poruncă ulterioară (ordinea nu este aleatorie; ele sunt organizate într-un anumit fel) defineşte îndeplinirea acestei porunci principale speciale.

Dacă nu putem observa această poruncă, toate celelalte porunci nu valorează nimic. Ele nu ne duc la scop. Constant, trebuie să păstrăm în minte această poruncă primară. Pentru asta, trebuie să îndeplinim celelalte porunci.

Din programul kab.tv, “Secretul cărţii eterne”, 25.02.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→