Întrebare: În timpul pregătirii congresului, toată lumea a avut o dată precisă spre care puteam accelera şi concentra toate eforturile noastre. Şi după aceea, toată lumea s-a întors la proiectul său şi acest efort comun, vizat la un moment dat, nu a mai fost simţit. Cum putem realiza o accelerare în raport cu acelaşi punct?

Răspuns: Cred că suntem destul de vechi şi nu avem nevoie de a fixa o dată comună ca un ghid pentru noi înşine. Este un nivel copilăresc, dacă putem să ne concentrăm pe o singură zi. O zi semnifică o stare. Şi în timp ce noi avansăm, trebuie să menţinem această stare la o înălţime mai mare şi cu o stabilitate crescută, până la eternitate.

Pentru moment, ne sunt date senzaţii agreabile de a fi în aceste stări, astfel încât forţa noastră egoistă materială ne ajută să ne menţinem în ele. Egoismul nostru susţine, încă, această unitate deoarece noi suntem la începutul dezvoltării noastre.

Lucrul principal este de a face această stare permanentă şi de a simţi apartenenţa noastră la grupul nostru mondial. Încercaţi să vă separaţi de acest sentiment şi să asociaţi această condiţie la toate evenimentele vieţii voastre; în orice situaţie, aveţi nevoie de a rămâne în interiorul acestei unităţi.

Trebuie să rămânem în aceeaşi stare în care eram la congres cu toată lumea şi să aduceţi toată viaţa voastră în interior. Toate activităţile zilnice: lecţia, munca, familia, casa, toate situaţiile care se produc, trebuie să fie aduse în zona congresului şi să continue pe orbita sa.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 17.07.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Dragostea înseamnă prietenie şi prietenia înseamnă iubire. De ce există dragoste între părinţi şi copii dar nu există prietenie?

Răspuns: De fapt, astăzi, nimic nu există. Suntem într-o asemenea stare de egoism sporit, încât copiii şi părinţii nu simt mai multă dragoste, unul pentru celălalt. Nu suntem de vină, este doar ceea ce este.

Astăzi, în umanitate se schimbă multe lucruri. Oamenii nu mai doresc să facă copii, nu vor să mai întemeieze o familie. Aceia care acceptă să întemeieze o familie nu vor să facă copii, şi invers, ei vor să aibă copii dar nu mai vor o familie. În general, totul este incorect.

În tinereţea mea,  totul era un pic diferit şi acum, privesc tinerii şi nu-i înţeleg. Ei sunt o natură complet diferită. Este vorba despre o schimbare bruscă de generaţie, accelerarea timpului şi schimbări mai mari ne aşteaptă.

De fapt, nu este decât o creştere a dorinţelor care nu se exprimă clar în noi, dar sunt detaşate de nivelul anterior, adică, ne îndepărtăm mai mult, de lumea animală. Cu alte cuvinte, natura umană, egoismul uman se manifestă, mai mult, în noi. Prin urmare, noi ne detaşăm de nivelul animal precedent şi pierdem instinctele naturale care vizează întemeierea unei familii şi creşterea copiilor. Ele primesc un caracter simbolic.

Toate acestea ne conduc la corectare. Între timp, oamenii avansează sub influenţa noilor dorinţe care se trezesc în ei şi apoi, ei vor începe să le recunoască, mai mult, să le recunoască ca fiind dăunătoare. Cum putem corecta asta ? Doar corectând intenţia noastră, muncind asupra erorilor.

Din Congresul St Petersburg, „Lecţia pregătitoare”

Filed under: Copii, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Noi nu realizăm cât rău aducem prin lipsa noastră de participare în această muncă. Acela care nu investeşte eforturile necesare este deja considerat un hoţ care fură pe toată lumea şi distruge vasul comun. Există reguli foarte stricte în lumea spirituală ca şi în lumea materială.

 Aceasta se datorează faptului că suntem în vasul colectiv şi suntem uniţi între noi aşa cum este dezvăluit acum în această lume, care se manifestă ca integrală şi închisă. Şi, dacă sunt deja inclus în sistem, dar nu particip la funcţionarea acestuia, asta înseamnă că eu îl închid şi nu îi las pe ceilalţi să atingă nivelul necesar de participare mutuală. Se pare că am furat pe toată lumea.

Este ca şi cum ar exista un mare sistem în care un mic element s-a rupt şi a încetat să funcţioneze. Este de înţeles că acesta întrerupe întregul sistem. Nu putem spune că nu este de vină, deoarece nu a reuşit să adauge partea sa mică. Dar, deoarece el este sudat în sistem, trebuie să funcţioneze în funcţie de locul său, nu are niciun mijloc de a scăpa. Este necesar să fie conştient de aceste condiţii şi să înţeleagă că suntem în aceeaşi reţea.

Deci, nu puteţi spune că nu doriţi să faceţi nimic sau să cereţi să fiţi lăsat singur. Şi, dacă lăsaţi sistemul să cadă complet, vă veţi regăsi sub forţa mâinii care corectează, care este mult mai nemiloasă decât grupul vostru.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 05.07.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Astăzi, practic, toate se deteriorează, regresând spre o gestionare totalitară rigidă. Aceste companii demonstrează un maxim de eficacitate şi un minim de conflicte în colectiv. Metoda integrală poate schimba structura conducerii companiilor?

Răspuns: Este imposibil să iei un singur tip de structură, deoarece sistemul este circular, analogic. Este posibil doar într-un colectiv în care oamenii se regăsesc la acelaşi nivel şi lucrează împreună. Într-o companie sau uzină trebuie să existe o ierarhie care are dreptul de a controla toate conexiunile, dar la fiecare nivel, oamenii au nevoie să fie organizaţi în cercuri integrale.

Prin urmare, nu se contrazic. Marile colectivităţi ca acestea, ar trebui să fie construite, mai degrabă, şi cu o linie şi cu cercuri.

Împreună cu aceasta, în fiecare împrejurare, sistemele de control vor da instrucţiuni, deoarece oamenii, care au trecut prin acest proces de învăţare unic şi care lucrează acolo, ştiu, înţeleg şi se gândesc la tot şi sunt responsabili pentru că au înţelepciune, voinţă, dorinţă şi o capacitate de a-şi asuma responsabilităţi.

Pentru restul oamenilor, nu: ei sunt experţi într-un anumit domeniu al lor. Pentru a se simţi, ei înşişi, ca aparţinând nivelului de cunoaştere superioară a naturii,  ei trec printr-o formare completă, ce îi face capabili să se unească pentru activitatea de cooperare şi pentru a nu-şi pune beţe în roate, reciproc.

Într-un colectiv ca acesta, productivitatea creşte, ei încep să fie în măsură să se înţeleagă reciproc, de la o jumătate de cuvânt şi probabilitatea de eroare asupra unui anumit proiect scade la nivel minim, deoarece ei trăiesc în interesul unui scop unic.

Din kab.tv, “Prin timp”, 20.03.2013

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Ar trebui să ne aşteptăm la realizarea corecţiei finale la congres, pentru a aduce mulţumire întregii lumi din adâncul inimii şi sufletului nostru, în dragoste absolută fără sfârşit!

Întrebare:  Dar, dacă vin la congres cu mari aşteptări de reuşită, aprind dorinţa mea de primire şi începe să lucreze în sens opus, cum pot depăşi acest lucru ?

Răspuns: Este adevărat că dorinţa noastră de primire lucrează în direcţie opusă. Vrem să profităm, să primim plăcere în dorinţa noastră de primire. A primi plăcere şi a profita este obiectivul creaţiei! De aceea Creatorul a creat dorinţa de primire.

Dacă privim creaţia de alături, nu din această lume nici din cea spirituală, vom vedea că există o dorinţă de primire, realizată şi proiectată astfel încât să se bucure numai de iubire. Ea a fost făcută prin forţa iubirii! Prin urmare, nu se poate bucura de nimic altceva. Chiar dacă este un procent din dragoste, se va bucura de un procent şi nimic altceva.

De asemenea, noi percepem un pic din această dorinţă, această plăcere din lumea noastră, atunci când creştem precum nişte mici animale. De la părinţii noştri, de la societatea noastră, simţim o parte din iubire şi, într-o anumită măsură, suntem înconjuraţi de o astfel de iubire.

Trebuie să simţi dragostea şi să o descoperi, pentru a te bucura de ea. Trebuie să te deschizi acestei iubiri. Aceasta înseamnă că, pentru a face acest lucru, trebuie să iubeşti! Iubirea nu poate fi în sens unic. Aceasta există doar în lumea corporală.

Iubirea spirituală este mutuală, atunci când ambele părţi sunt încorporate una în alta, în dorinţele fiecăreia. Umplerea dorinţei celuilalt este numită iubire.

Nu există altă alegere decât de a atinge starea în care îl umpli pe celălalt. Prin asta, vă dezvoltaţi pentru a descoperi şi simţi această iubire. Deschiderea vasului vostru în faţa cuiva, înseamnă să iubeşti pe cineva.  Dacă, graţie acestei iubiri, deschideţi vasul vostru în faţa cuiva, veţi primi această iubire în interior. Aceasta înseamnă că sunteţi umplut de Lumina Directă, care este îmbrăcată în Lumina Reflectată.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 03.07.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Există două lucruri care menţine o persoană pe drumul spiritual: un cadru pe care l-a stabilit pentru sine şi mediul corect. Ar trebui să extindă, în mod constant, acest cadru?

Răspuns: Nu neapărat. Când eram alături de Rabash, nu l-am văzut schimbând cadrul vieţii sale, în niciun fel. El a învăţat în acelaşi moment al nopţii, apoi avea plimbări lungi pe plajă, în parc, în pădure, la saună şi după-amiaza el se odihnea înainte de a studia, din nou, în cursul serii. El a păstrat această schemă cotidiană ani de zile, fără nicio schimbare, chiar şi hrana pe care o mânca.

De ce ar trebui să facem schimbări în corporal? Toate schimbările trebuie să fie interioare şi nu exterioare. Ştim că un măgar nu aspiră la noi delicii, ci preferă boabele cu care este obişnuit. Un elefant preferă iarba. Un animal preferă ceea ce are nevoie, în funcţie de natura sa. Fast-food-urile moderne nu sunt bune, deoarece corpul noastre nu s-a schimbat. Nu facem decât să ne intoxicăm. Corpul nostru are nevoie de hrană simplă, naturală, aşa cum se recomandă.

Este foarte bine dacă un corp este obişnuit cu un anumit orar cotidian. Este chiar recomandat a lua medicamente la aceeaşi oră, în fiecare zi. O maşină care execută o acţiune repetitivă se degradează mai rar, chiar şi un motor obişnuit care funcţionează permanent şi nu este pornit şi oprit tot timpul, lucrează mai mult.

Nu este nimic mai rău pentru un animal decât schimbările în tot ceea ce are de-a face cu natura sa. Dar, în partea care nu aparţine naturii, care este deasupra şi aparţine lumii spirituale, toată viaţa este făcută din schimbări. Cantitatea de schimbări este un indicator al sănătăţii spirituale, al puterii spirituale.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 07.07.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Toate cele șapte miliarde de oameni care populează pământul trebuie să descopere și să simtă lumea superioară?

Răspuns: Toate cele șapte miliarde trăiesc în lumea noastră, și toți simt lumea noastră, chiar dacă fiecare în felul său. Vor simți lumea superioara diferit, de asemenea. Lumea Superioară este percepția Creatorului. Acesta este motivul pentru care ei Îl vor simți, această forță generală de corectare, dragoste și interconectare.

Într-un fel sau altul, piramida rămâne. Nu depinde de o persoană. Toată lumea se va simți total mulțumită și calmă. Este așa deoarece rădăcina sufletului, care ne aranjează unul în raport cu celălalt, este reparată.

Acest lucru înseamnă că toată lumea ajunge să facă ceva special, dupa cum se spune, „înțelepții au discutat timp de șaptezeci de ani, care este mai norocos: Cel care nu se naște norocos sau cel care se naște norocos?” Ei au ajuns la concluzia că este mai bine să nu te naști deloc, dar dacă te-ai născut, atunci ar trebui să-ți împlinești misiunea.

Din emisiunea KabTV „Secretele cartii eterne” 25/02/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum îmi măsor pregătirea pentru congresul de la Sankt Petersburg?

Răspuns: În funcţie de nivelul suferinţelor pe care le simţi. În cele din urmă, sufăr atunci când îmi lipseşte ceva important.

Văd o maşină luxoasă în vitrina unui magazin, un Rolls Royce strălucitor care costă un milion de dolari, genul de maşină care atrage atenţia oricui pe stradă şi opreşte traficul. Este în faţa mea, sunt captivat de ea, şi simt că viaţa mea nu are sens fără ea. Le cer oamenilor să mă ajute să strâng un milion de dolari. Îi rog să mă ajute cât de mult pot…

Nu dorm nopţile, nu pot să mănânc, să beau, să mă odihnesc din cauza imaginii maşinii strălucitoare: „Mai degrabă aş muri decât să trăiesc fără Rolls Royce”. Sufăr cu disperare atunci când văd maşina visurilor mele prin geamul care ne separă.

Deci ce ar trebui să fac? Să sparg geamul? Să încep o revoluţie şi să împart proprietatea tuturor? Să jefuiesc o bancă? Caut diferite soluţii ca să pot cumpăra ceea ce-mi lipseşte. Asta pentru că am sentimentul puternic că acesta este singurul lucru care îmi lipseşte.

În funcţie de o asemenea durere  ne măsurăm pregătirea pentru congres, dar în cazul nostru nu este de ajuns. Am nevoie şi de punctul din inimă, scânteia din ego în relaţie cu care măsor scopul după care prietenii şi cu mine tânjim. Scânteia iluminează scopul sublim şi minunat şi, deşi îl doresc, nu vreau să-l murdăresc sau să-l şterg. Dimpotrivă, sunt sigur că va fi al meu şi că-l voi atinge. Deci, simt bucurie şi durere în acelaşi timp.

Combinaţia dintre durere şi bucurile este linia de mijloc pe care trebuie să o construiesc. Astfel, îmi măsor pregătirea în funcţie de nivelul de durere pe care îl simt ca rezultat al faptului de a nu fi atins ceea ce vreau. Verific durerea pe care o simt în inimă, în ego, pornind de la punctul din inimă.

Deci, înainte de congresul de la Sankt Petersburg, punem mult accent nu pe măreţia scopului, ci pe pregătirea care determină răsplata. Vei primi exact ceea ce ai pregătit.

În viaţa de zi cu zi, aducem vasul la o sursă de apă şi îl umplem. În spiritualitate este diferit; aici primeşti exact ceea ce ai pregătit. Vasul devine umplutura şi nu ceri altceva. Tânjitul, deficienţa, dorirea scopului este ceea ce te umple. Nu este nicio schimbare în afară şi nimic nu intră în tine; deficienţa devine răsplata. Pregătirea construieşte deficienţa într-o asemenea manieră încât aceasta devine umplutura.

Ce sunt aceste trucuri? Un vas gol în schimbul eforturilor noastre?

Nu, nu mai este gol, este de fapt plin… asta înseamnă dăruirea.

Baal HaSulam vorbeşte despre acest lucru în Scrisoarea nr. 19: „În timpul pregătirii, frumuseţea şi graţia apar şi esenţa pregătirii după care o persoană tânjeşte şi pe care şi-o doreşte. Totuşi, în momentul corectării, când pământul va fi plin de cunoaşterea Domnului, atunci, voi vedea o lume opusă deoarece numai frica şi dorinţa sunt esenţa perfecţiunii dorite. Apoi o persoană simte că, în timpul pregătrii, se minţea pe sine.”

Din a treia parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 08.07.2013, „Ei mă vor cunoaşte cu toţii de la cel mai mic până la cel mai mare”.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum puteţi explica ce spune Rambam: „Să nu mănânci niciodată când eşti mânios”?

Răspuns: Dacă o persoană este mânioasă atunci când mănâncă, sistemele interne sunt activate şi ard totul, ducând astfel la un scurt-circuit intern. Deci, mâncarea nu este digerată. Asta pentru că o persoană adaugă întreruperi suplimentare la procesul digestiei. Dacă o persoană este mânioasă în timpul mesei, este o întrerupere. Mânia este digerată în sânge şi o persoană arde mâncarea în loc să o absoarbă corect.

În afară de asta, în această stare, acea persoană nu poate să mestece şi să înghită mâncarea corect. Este greu să mesteci de atâtea ori de câte este nevoie în mod corect. O persoană trebuie să mestece mâncarea în medie de 32 de ori, dacă nu, de cel puţin 14.

Cine poate să mestece mâncarea de 14 ori în timp ce se concentrează înainte de a înghiţi mâncarea? Dacă nu facem asta, înghiţim otravă. Totul este conectat în ambele sensuri.

Mai mult decât atât, bătrânii, femeile, copiii şi bărbaţii au nevoie de o densitate diferită a mâncării, în funcţie de sănătatea lor, caracterul lor şi starea lor interioară.

Dacă sunt bătrân şi am dinţi slabi, am nevoie de mâncarea potrivită din moment ce nu pot mesteca frunze verzi cu dinţii. Aceasta înseamnă că mâncarea trebuie să fie mai întâi mărunţită sau să fie un alt fel de mâncare. Persoanele în vârstă nu au nevoie de dinţi falşi. Au nevoie de mâncarea potrivită de care stomacul şi sistemele lor interne au nevoie, un fel de mâncare complet diferit. Este imposibil să serveşti o persoană în vârstă cu o bucată de carne dacă ea nu are dinţi. Deci, are nevoie de mâncare uşoară şi mai puţin condensată, care este gătită mai mult şi mărunţită, din moment ce stomacul acelei persoane nu poate tolera altceva.

Interesant este că triburile primitive consumau mai ales mâncare fiartă. Omul modern crede că totul trebuie să fie suculent, verde, natural şi neprocesat, direct de pe câmp, în timp ce diferite triburi obişnuiau să proceseze totul. Mai mult, ei găteau mâncarea într-un fel care părea să distrugă toate elementele ei benefice, dar trăiau o viaţă foarte lungă, ceea ce este foarte interesant.

Din emisiunea „Medicina viitorului”, 04.07.2013, KabTV

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întreabare: Cum putem să dobândim deficienţe în plus, de care avem nevoie în pregătirea pentru congres?

Răspuns: Nu ar trebui să cerem deficienţe, ci corectarea lor şi împlinirea celor pe care le avem deja. Vă întrebaţi cum ar trebui să pregătiţi şi să măriţi vasul, dar ceea ce avem este de ajuns şi nu avem nevoie de alte deficienţe. Avem nevoie doar să conectăm integral ceea ce avem acum.

Nu avem nevoie de nimic altceva decât de asta, şi acesta este singurul lucru la care ar trebuie să ne gândim. Apoi, diferite gânduri, dezamăgiri, confuzii, respingeri şi alte tulburări vor veni pe lângă asta, dar care ne vor ajuta să devenim mai puternici şi să reuşim conexiunea generală într-un întreg la primul nivel.

Noi trebuie doar să ne conectăm, să unim Israelul, Tora şi Creatorul; asta-i tot. Deficienţele pe care le avem deja sunt suficiente şi nu avem nevoie de mai mult. Nu e nevoie să căutăm alte probleme, confuzii sau neplăceri, să lăsăm Luminii munca aceasta. Munca noastră este să tânjim să unim totul într-un singur concept.

Apoi vom întâlni dintr-o dată noi tulburări, semn pentru ceea ce le lipsea ca să împlinească Aviut (grosime) la primul nivel. Apoi vom lucra şi cu ele, pe măsură ce le admitem şi suntem recunoscători pentru ajutorul pe care l-am primit. Acest lucru se numeşte „să fii recunoscător şi pentru rău şi pentru bine”: să mulţumeşti atât Luminii cât şi noilor deficienţe şi să le binecuvântezi.

Întrebare: Cum ar trebui să ne pregătim pentru asta?

Răspuns: Vreau ca totul în interiorul meu să se unească într-un singur sens, mă pregătesc pentru asta şi nu stau şi aştept începerea congresului. Pregătirea corectă începe de acum şi nu este lăsată pentru mâine. Mă aştept ca Mesia să vină în orice moment şi să ne aducă corectarea finală. Asta se numeşte pregătire.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 30.06.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→