Intrebare: In intelepciunea Cabala vorbesti despre egoul omului, despre unitate si despre nevoia noastra de a fi in echilibru cu natura. Dar ce legatura are asta cu conectarea cu Dumnezeu (Elohim)?

Raspuns: In intelepciunea Cabala vorbim despre natura. Conform Gematriei (valoarea numerica a literelor), “natura” si “Elohim” sunt acelasi lucru.Daca vorbim despre forta superioara a naturii, Dumnezeu sau Creator, oricum vrei sa Ii spui, totul in jurul nostru este doar o manifestare a acelei forte.

Daca vorbim despre forta superioara, atunci care este diferenta cand Il numim “Elohim” sau “natura”? Este o forta superioara (chiar cea mai superioara!) care da nastere si conduce peste tot, iar noi dorim sa stim cum sa ne conectam cu ea, cum sa o revelam, sa o intelegem.

Astfel, daca ies din mine, din egoul meu, si incep sa inteleg realitatea din afara mea, peste acest ego,asta se numeste intelegere, realizare, revelarea Creatorului. Evident toate se intampla in interiorul meu si au legatura doar cu mine.

Treptat imi organizez dorinta, structura mea spirituala, insemnand proprietatea de a darui si de iubire pentru ceilalti: Keter, Hochma, Bina, Hesed, Gevurah, Tifferet, Netzach, Hod, Yesod, Malchut. Conform acestei structuri, stiu conectarea dintre ele si astfel il revelez pe Creator.

Elohim se mai numeste si “Creator” (Boreh), de la ebraicul cuvant “vino” (Bo) si “vezi” (Reh) pentru ca trebuie sa Il “vezi” ca sa Il poti intelege, sa Il poti vedea pentru prima data. Suntem creati de El cu acest scop.
From the Lecture in Rome 5/20/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Îţi sunt familiare scrierile cabalistului Isaac cel Orb (Rabi Iţac Saggi Nehor, 1235-1600, Prvance Franţa)?

Răspuns: Noi studiem din trei surse de bază ale Înţelepciunii Cabalei: Cartea Zohar, scrierile lui Ari (în special cartea Pomul Vieţii) şi lucrările lui Baal HaSulam care ne transmit întreaga Înţelepciune a Cabalei în forma cea mai potrivită pentru publicare şi distribuirea către oricine din această lume.

Printre toţi marii Cabalişti, începând din Babilon şi până în zilele noastre, fiecare generaţie a produs mulţi alţi Cabalişti. Dar unii dintre ei se ascund pe ei înşişi iar alţii scriu foarte puţin, deoarece până de curând, cam treizeci de ani în urmă, pentru a dezvălui orice parte a Cabalei, el trebuia să aibă permisiunea de Sus. De aceea, Cabaliştii rar au scris, şi când au scris, a fost într-o formă secretă.

Şi numai în secolul 20, când a venit timpul dezvăluirii Cabalei oricui pentru a se putea corecta egoul colectiv, Baal HaSulam a scris ce era permis să distribuie. Iar noi oferim această parte specifică a Cabalei lumii.

Din Conferinţa din Roma 5/20/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Invatam in intelepciunea Kabbalah ca „nu exista nimeni in afara de El” si ca Creatorul este bun si perfect.” Dar daca o persoana este martor la o crima, ce ar trebui sa simta despre asta?

Raspuns: Cand vedem raul in lumea noastra, ne intrebam: „Cum se poate ca Creatorul sa fie bun si perfect, bunul care face bine?” Tot ceea ce spune intelepciunea Cabalei se refera la starile de la nivelul deasupra „Machsomului” (legatura dintre lumea fizica si cea spirituala). Bunatatea este doar la acele nivele. Obtinand proprietatea de a darui, incepi sa intelegi ca lumea este frumoasa si ca Creatorul este bun.

Sub aceasta granita, unul il mananca pe celalalt, literal si metaforic. Aici nu trebuie sa ne asteptam la fapte bune; dimpotriva, toti ne vom simti din ce in ce mai rau pentru ca suntem fortati sa scapam de egoul nostru.

Daca am fi fost mai buni, Creatorul ne-ar fi tratat cu blandete, si viata ar fi fost buna, am fi ramas mici egoisti, bucurandu-ne de lucrurile marunte. Doar nefericirea ne impinge spre dezvoltare.

Cand treci granita dintre lumile fizice si spirituale, te devolti mai departe prin propria vointa. Nu mai ai nevoie de probleme pe mai departe pentru ca tu singur generezi forta dezvoltarii tale.

From Lesson 1, Convention in Madrid, 6/3/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce sărbătorim de Şavuot?

Răspuns: De Şavuot sărbătorim darea Torei. Este ziua în care tuturor celor care sunt numiţi „Israel” (Isra-El, adică direct la Creator) , le-a fost dată Tora, metoda auto-realizării prin alegere liberă, şi nu prin venirea stării pre-programate, sub impactul Luminii, care mă împinge spre umplere.

Din contră, ei sunt capabili să vadă ei înşişi întreaga realitate, chiar şi pe Creator. În loc ca El să facă asta, ei pot decide că au într-adevăr dorinţa de a atinge acest scop, ca şi cum nu ar fi fost El acela care le-a dat-o.

Sărbătorim faptul că suntem capabili să înţelegem, să simţim  şi să atingem forţa superioară care acţionează în interiorul nostru şi ne putem identifica noi înşine cu acţiunile ei. Evident, această forţă superioară, Creatorul, acţionează oricum. Dar noi înţelegem cum lucrează El, ne dorim ca El să acţioneze asupra noastră, iar chiar înainte de acţiunea Lui, noi deja îi ieşim în cale. Acesta este modul în care se măsoară dragostea Lui.

Întrebare: Deci numai prin darea Torei obţinem alegerea liberă, libertatea de a accepta metoda şi de a o realiza de bună voie fiindcă înainte, nu-i aşa, nu am avut o astfel de alegere liberă?

Răspuns: Corect. De aceea este privită ca eliberarea de îngerul morţii, „să fim o naţiune liberă în propria noastră ţară (propria dorinţă)”, să fim liberi. Ce presupune o astfel de libertate? Acum sunt capabil să exprim propria viziune a scopului creaţiei şi calea noastră.

Te poţi schimba către un alt ţel? Nu, nu poţi. Poţi să alegi o altă cale? Nu. Atunci ce este atât de unic în asta? Fiindcă eu iau parte la ea, eu iau o decizie, eu aleg dorinţa asta, eu sunt prezent în acest proces. Altfel, nu sunt. Creatorul ne-a dat şansa să participăm. Asta înseamnă că eu mă revendic pe mine însumi şi independenţa mea, iar asta se întâmplă în gradul în care eu mă identific cu Creatorul devenind similar cu El. Sunt doar animal sau sunt om.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 5/29/2011 Şamati 40

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: A se anula pe sine suna foarte ne-natural pentru  o persoana laica; intreaga noastra natura este impotriva. Ce poate forta umanitatea  sa stea pe bancile scolii si sa studieze Cabala?

Raspuns: Nu inteleg de ce auto-anularea  apare asa de ne-naturala pentru tine. Obisnuiam sa studiez la universitate, iar acolo era un profesor  pe care il consideram un mare expert in stiinta sa. Doream sa absorb toata cunoasterea lui si de aceea m-am anulat pe sine in fata lui. Aceasta se numeste de asemenea auto-anulare.

Daca citesc o carte sau un articol si vreau sa inteleg ce este scris in el, ma alipesc gandului si emotiei autorului. Este tot un fel de auto-anulare. Nu voi fi capabil sa fac nimic fara sa ma anulez pe sine! A se anula pe sine inseamna sa se deschida pentru receptia cunoasterii informatiei, a senzatiei din exterior.

Este o expresie: “Inteleptii au venit si au spus.” In acest mod vin si oamenii isteti – oameni de stiinta politici, psihologi, economisti, profesori – 10 procente din crèma societatii, cea mai inteligenta, isteata parte a umanitatii, se ingrijoreaza pentru viitorul nostru, si spun celorlalti, celor 90 de procente ramase: “ domnilor, infruntam o problema imensa!”

“Daca continuam in acest mod pentru inca zece ani, iar daca nu are loc un razboi mondial pana atunci, vom ramane fara resurse naturale. Nu vom mai fi capabili sa cultivam nimic. Avem nevoie de ceva ca sa mancam si de energie pentru incalzire si racire. Dar trebuie sa ne reducem consumul la un nivel rezonabil.”

Savanti si oameni inteligenti spun asta, asa ca de ce sa nu ii credem? Cand vad un doctor care se uita la radiografia mea si prescrie un tratament pentru mine, am incredere in el si accept terapia. Desi nu am nici o modalitate sa verific ce se petrece pe acea radiografie ( pana la urma e a mea? Poate fi radiografia altcuiva), trebuie sa cred in doctorul meu si in remediul lui; nu am nici o alegere.

Pentru a lua medicamentul, trebuie sa cred la acest nivel pe cel care mi-l administreaza, ca este ceva bun si ma va vindeca.Aceasta se numeste deasemenea auto-anulare. Asta se intampla peste tot: Cand vin la un profesor, la un doctor, in orice loc unde vreau sa primesc ceva. Trebuie sa fiu pregatit sa platesc pentru aceasta ( Leshalem in ebraica), aceasta este, ca sa ( Leashlim in ebraica)ma completeze pe mine.

Cand toata presa, o gramada de oameni importanti, savanti, profesori, politicieni, economisti vorbesc despre asta ei vor fi capabili sa convinga oamenii. Asta e mai buna decat un razboi mondial, cand nu vei stii ce s-ar putea intampla cu tine la un moment dat.

Nu avem nici o alegere. Nu poti dicta conditiile tale naturii, daca se impun asemenea conditii. Chiar daca vrei sa nu, trebuie sa fi de acord. Fie opresti criza asta prin participarea ta interna fie dispari.Asta nu e asa cum e cu mama ta cand poti sa fi capricios pentru o vreme si sa faci cum doresti tu. Acestea sunt legile naturii.

Aceste legi iti sunt explicate de oameni seriosi si respectabili care le inteleg. Sa nu iti imaginezi ca ei beneficiaza din asta: Ei sunt in aceasi situatie ca si tine. Aceasta este problema noastra comuna.

Din prima parte a Lectiei Zilnice de Cabala 5/29/2011, Shamati Nr.40

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii pot înţelege nevoia de a face concesiuni unul altuia, dar cum poţi tu să-i explici unei persoane obişnuite despre Lumina de Corecţie?

Răspuns: Lumina este calitatea dăruirii, forţa superioară prezentă în natura, care ne face să avansăm, ne dă viaţă, ne corectează şi ne duce mai departe. De-a lungul mileniilor de existenţă umană pe pământ (fără a considera milioanele de ani de dezvoltare ale regnelor mineral, vegetal şi animal), noi ne-am dezvoltat coercitiv, prin acţiunea forţei ascunse în interiorul naturii. Există un program clar în interiorul ei, un motor care acţionează după program, stabilind toată mişcarea creaţiei şi cauzându-i dezvoltarea.

Oamenii de ştiinţă dezvăluie că, în urmă cu 15 miliarde de ani, universul nostru a început să se dezvolte ca rezultat al Big Bang. Asta înseamnă că universul conţine o forţă de dezvoltare. Acum, această forţă continuă să ne dezvolte mai departe prin ceea ce se numeşte „cursul natural al istoriei”, numit de noi Beito.

Dar, noi avem posibilitatea de dezvoltare „mai rapidă ca timpul”, pe drumul Ahishena, nu prin acţiunea dură a naturii, care ne împinge spre dezvoltare cu „o mână forte”, prin „judecată şi restricţie”, ci prin trezirea „milei” asupra noastră, după cum e scris: „aşa cum El este milostiv, şi tu trebuie să devii milostiv”.

Asta înseamnă că eu trezesc în natură forţele binelui. Dacă sunt de acord cu dezvoltarea şi o doresc şi aspir eu însumi către acelaşi scop, trezind dorinţa în interiorul meu mai înainte ca natura să înceapă să facă presiune asupra mea, atunci am să mă simt bine şi comfortabil! Voi merita înţelegerea şi voi scurta drumul. În esenţă, asta avem de făcut!

Trebuie să alergăm înainte noi înşine, ca un şoarece care fuge de pisică. Când omul devine mai înţelept, el înţelege că presiunea dezvoltării îl pune în mişcare. Pe de altă parte, sunt oameni care încă nu au observat sau nu au simţit această presiune care îi aleargă. Adică nu s-a apropiat îndeajuns de ei şi nu le trezeşte mari suferinţe.

Imaginează-ţi că alergi pe o şosea şi un buldozer uriaş te urmăreşte, gata să te strivească. Nu ai unde să te fereşti. De o parte şi de alta sunt clădiri care se întind pe mulţi kilometri, şi tu alergi pe drumul dintre ele în timp ce buldozerul se roteşte mai departe în spatele tau. Este o imagine uimitoare… Nu vrei ca să te strivească de asfalt, nu?

Mulţi oameni deja simt că sunt în această stare, în timp ce alţii nu simt încă. Poate că tu te simţi bine acum, ca omul care cade de la etajul zece şi la etajul opt îi spune vecinului de la fereastră, „până acum totul e în regulă”. Tot atât de „în regulă” e şi lumea astăzi, dar încă nu înţelege.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 5/30/2011 „Talmud Eser Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Ai spus ca pentru a rezolva criza globala este necesar sa reducem consumul. In ce fel difera consumul minim de consumul vital? De exemplu se poate ca un ceas care costa o mie de Euro sa fie considerat necesitate vitala?

Raspuns: Nu este o intrebare simpla. As putea chiar spune ca este o capcana in ea. Lasa-ma sa-ti explic printr-o parabola Cabalista de acum 2000 de ani.

Erau odata doi buni prieteni. Unul era bogat iar celalalt de nivel mediu, dar erau amandoi la acelasi nivel spiritual. Intr-o zi cel bogat a dat faliment iar prietenul sau a inceput sa il slujeasca ca un servitor, dorind sa ii asigure toate cele necesare nivelului de existenta cu care era obisnuit. Asta pentru ca mai inainte prietenul sau avea slujitori, deci cand i-a pierdut a simtit ca a pierdut ceva care ii era necesar.

Acesta este un exemplu interesant, dar nu se potriveste timpurilor noastre pentru ca natura ne obliga in alt fel. Nu avem de ales decat sa ne restrangem consumul pentru ca altfel vom devasta planeta. Nu doar ca trebuie sa ne reducem necesitatile, dar trebuie sa obtinem starea in care  am fi bucurosi sa scapam de necesitatile noastre, dar suntem obligati sa le primim pentru ca trebuie sa existam in corpurile noastre in aceasta lume.

Ai o mare cerere, care include nivelul vietii mele de zi cu zi in care am anumite necesitati, la fel ca si necesitati sociale, cum ar fi educatia, cultura, vacantele si calatoriile. Nimeni nu spune ca trebuie sa renunti la ele. Ai nevoie de un apartament, de tot ce este necesar in el, o sotie, copii si asa mai departe.

Problema este consumul nostru deasupra normalului. Daca studiezi stiinta  Kabbalah, involuntar vei incepe sa consumi doar ceea ce este necesar pentru ca cel mai important lucru pentru tine este implinirea spirituala. De aceea, esti fericit ca nu trebuie sa dezvalui aceste dorinte in exces in interiorul tau si vei fi bucuros chiar sa scapi de dorintele normale, dar ai nevoie de ele pentru a-ti asigura existenta. Aceasta se numeste necesitate.
Din prima lectie de la Conventia de la Madrid 6/4/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca trebuie sa ne ridicam deasupra egoismului nostru, atunci, cu cat mai mult il intarim, cu atat mai greu este sa ne ridicam peste el. In mod paradoxal, aportul de cultura ne priveaza de sansa de a ne depasi egoul, asa este?

Raspuns: Da, este adevarat. Dar de ce ne dezvoltam intr-o forma atat de egoista si, mai mult, in mod exponential? Asta pentru ca sa vedem in interiorul egoului nostru cat de mult ne distruge si sa incercam sa trecem peste asta.

Nu avem altceva in afara dorintei noastre! Astfel, intelepciunea Cabala este numita “intelepciunea de a primi” (“kabbalah” in ebraica inseamna a primi). Aceasta stiinta explica cum sa intelegem mai bine dorinta in loc sa o distrugem. Din egoismul nostru, construim forma umana (Adam), “similar” (Domeh) celui de sus, Creatorul..

Asadar, pe de o parte egoul trebuie sa creasca pana la punctul in care suntem dezamagiti de forma noastra egoista care intotdeauna vrea sa ia pentru sine. Dupa care voi incepe sa imi folosesc egoul in forma sa inversa si de fiecare data sa o intorc inspre daruire. In masura in care pot face asta, o sa iau mai mult pentru sufletul meu.

Astazi am ajuns la un anumit “plafon”, “saturatie”, insemnand maximul de egoism posibil in a primi pentru noi insine pana cand consumam ultimul fruct de pe Pamant. Asta ne va conduce la realizarea raului nostru. Fie prin metoda buna, fie prin cea rea, vom intelege ca trebuie sa actionam in forma opusa si sa folosim egoismul pentru a darui.

Din Lectura de la  Roma 5/20/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă Creatorul îmi dă o oportunitate să Îl descoper în fiecare moment, de ce nu reusesc , oricât aş încerca să realizez această conexiune?

Răspuns: Nu contează dacă atingi această revelaţie sau nu, dar în fiecare moment deasupra ta lucrează o ghidare specială proprie. Trebuie să te uiţi în interiorul tău: ce vrea El de la mine, de ce mi-a dat această stare, ce trebuie să fac?

Ca rezultat a unei asemeni întrebări, poate că voi fi capabil să descopăr ce cere El de la mine, sau poate nu. Poate că mă induce în eroare intenţionat, pentru ca eu să am nevoie ca El să îmi dezvăluie ceea ce vrea. Dar trebuie să am un capăt al funiei de care să mă agăţ.

Este spus: “Fă orice numai să nu pleci!” Asta este, fă totul, numai să nu pierzi cârligul cu care te poţi ţine de Creator. În fiecare moment caut cum să Îl găsesc, ascuns undeva în interiorul meu. De aceea este numită ştiinţa interioară, “partea interioară a Torei.” Nu ai ce căuta în exterior, ci numai în interiorul tău.

Creatorul este înăutrul unei persoane, înăuntrul dorinţelor noastre. De obicei, ne imaginăm că urcăm pe o scară în spaţiu, dar aceasta arată că noi ne mişcăm la nivele spirituale de dăruire mai mari, mai înalte. În esenţă întreaga noastră căutare este interioară.

din partea 1 a  Lecţiei zilnice de Cabala din 5/31/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De curand, ati spus in mod repetat ca grupul pentru o persoana este precum uterul pentru un embrion, si ca cineva trebuie sa se anuleze in fata grupului pentru a adera la peretii acestui uter. Ce inseamna aceasta?

Raspuns: “Trei zile pentru atasarea spermatozoidului la uter”inseamna ca o persoana adera la mediul sau, la grup si la carti. Aceste trei componente poarta  o anumita idee, sursa si forta la care o persoana se conecteaza pe sine. El renunta la linia dreapta si linia stanga si angajandu-le pe amandoua, fortele stanga si dreapta, construieste linia de mijloc si drept urmare le imbina pe amandoua.

Linia dreapta este linia daruirii, de-a-lungul careia cineva se misca “orbeste.” Liniei stangi ii ataseaza grosimea dorintei sale egoiste ( Aviut), in timp ce el insusi e binevoitor de a se alipi linii drepte. Si linia mijlocie intra in joc cand acumuleaza un anumit nivel permanent al conexiunii cu mediul sau si nu cade sub el.

Si nu conteaza ce altceva se poate petrece, el nu mai are gandurile si dorintele care il vor deconecta de la daruirea completa, de la “nu exista nimeni in afara de EL,” de la “binele care face bine.”Aceasta semnifica ca cineva s-a alipit pe sine in interiorul “uterului”- mediul sau.

Acesta e cel mai complex moment. Si cheia pentru a face realizarea completa a acestui act este sa se diminueze in fata mediului. Este scris: “ Mandria omului il va indrepta spre josnicie.””

Intrebare: Ce inseamna “sa se diminueze pe sine?”

Raspuns: A se diminua pe sine inseamna ca fara a urma propria ta cale, incerci sa auzi si sa absorbi cat mai mult posibil din ceea ce profesorul spune si sa elevezi prietenii, sa te deschizi pentru primirea maretiei scopului de la ei. Aceasta cu siguranta grabeste cresterea spirituala a cuiva.

Si daca cineva reuseste ( desi nu este deloc usor ), este ca si cum in final a intrat pe drumul cel bun, scurtandu-si drumul prin aceasta. Aceasta intr-adevar il scuteste de multi ani de munca.

Din Lectia Zilnica de Kabbalah 3/25/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→