Întrebare: Tu spui că omul nu este altceva decât o senzaţie şi o minte, în timp ce tot ceea ce se întâmplă în jurul lui este peste controlul lui, şi el vede pur şi simplu rezultatul. Dacă e aşa, ce înseamnă să te uiţi la ceea ce Zohar-ul descrie în interior?

Răspuns: Chiar acum eu citesc sau aud Zohar. Aşa ca şi cum am merge împreună şi mi-aş imagina tot felul de imagini în mintea mea, îngeri, oameni şi peisaje.

De ce percep asta ca pe o imagine externă în loc să răspund la ea în sentimentele şi gândurile mele, schimbând imediat ca să văd totul în interiorul meu? Pentru că sunt necorectat şi dorinţa mea de asimţi plăcere , egoul meu, împarte percepţia mea într-una internă şi una externă. Îmi arată această imagine eronată, ca şi cum tot ceea ce descrie Zohar-ul se întâmplă aparent în exteriorul nu în interiorul meu.

Dar în afară nu este absolut nimic. Toată realitatea este în interiorul meu. De ce atunci am impresia că sunt exterioare? Pentru că nu pot uni încă toată realitatea cu mine însumi. Nu o văd ca pe o parte vitală a mea. De ce e aşa? Pentru că mă raportez la ea egoist, divizând toate părţile ei în unele interne, care îmi sunt mai importante, şi în unele externe, care îmi sunt mai puţin importante, total de neînţeles sau ignorate de mine. Aşa este forma mea eronată şi egoistă de percepţie. Ce fac atunci?

Iată ce trebuie să-mi spun mie însumi:

1.Zohar-ul vorbeşte despre stările şi proprietăţile mele interioare, şi cu excepţia la ce se întâmplă în interiorul meu chiar acum, nu există nimic altceva. Omul este o lume mică şi totul este în ea.

2.Tot ceea ce văd că se află în afara mea este determinat exclusiv de percepţia mea eronată. Dacă mă corectez pe mine însumi, voi vedea în schimb, totul în interiorul meu.

Cu alte cuvinte, discrepanţa dintre ceea ce îmi imaginez în timp ce citesc Zohar ca pe ceva ce se întâmplă în afara mea şi ceea ce trebuie să fiu capabil să percep ca apărând în interiorul meu demonstrează percepţia mea eronată. Deci, eu trebuie să mă străduiesc să caut forma corectă a percepţiei înăuntru, să mă rog şi să insist ca acest lucru să se ridice în mine.

Aceasta numim noi să pătrunzi conţinutul. După cum este scris în „Introducerea în studiul celor zece Sfirot” capitolul 155 de către Baal HaSulam „chiar dacă ei nu înţeleg ceea ce învaţă, prin ardoare şi o mare dorinţă de a înţelege ce învaţă, ei trezesc peste ei înşişi Lumina care le înconjoară sufletele”. Aspir să văd această imagine în forma autentică şi treptat să o atrag mai aproape.

Din a doua parte a Lecţiei zilnice de Cabala 5/24/2011 „Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cabala ne învaţă că Creatorul este bun şi face bine, dar cum se împaca acest lucru cu viaţa plină de probleme şi durere?

Răspuns: Creatorul este bun şi face bine, dar cineva trebuie să ajunga la acest lucru prin atingerea asemanarii in proprietăţile sale cu El. Totuşi, dacă eu sunt un copil rau, obraznic şi nu vreau să ascult ceea ce mama mea îmi spune, ea striga la început şi apoi mă pedepseşte. Şi eu spun că mama mea este furioasa, asa cum un copil certat ar crede de obicei.

Certurile si chelfanelile ei au avut un scop, deoarece ea a vrut ca eu să fac bine. Cum pot să văd că în spatele a tot ce mi se întâmplă, există o atitudine bună faţă de mine, chiar dacă am perceput-o ca rea, la fel ca nu copil? Cum pot să înţeleg că anume acolo, unde ma simt rau, am nevoie sa ma completez şi si sa completez atitudinea mea faţă de natură, omenire, grup: sa corectez ego-ul meu, în scopul de a simţi că a fost bine?

Cel care se străduieşte s-o realizeze cât mai curând posibil şi este gata să localizeze locul din el insusi care are nevoie de corecţie, începe sa vada că lumea este de fapt creata buna, iar Creatorul este bun. Exact în acelaşi loc unde găsim acum această lume, vom începe să simtim forţele naturii care patrund totul şi conecteaza toate părţile creaţiei: mineral, vegetal, animal şi vorbitor.

Vom începe brusc sa vedem lumea spirituală în loc de aceasta! Începem să ne dezvăluim din ce in ce mai multe forţe: forţele eterne care conduc existenţa noastră. Apoi, această lume pare să dispară, ea devine transparenta, şubredă. Este „virtuala” chiar acum si există în mintea mea, şi doar imi apare că o văd in afară. Acesta este modul în care ne corectam percepţia.

Se pare că toate problemele şi necazurile tale sunt o indicaţie a defectelor tale, ele indica locul defect, spunând: „Corecteaza aici! Şi acolo, de asemenea! ” Daca o faci repede, cu siguranţă vei corecta imperfecţiunea.

Dacă nu ştii cui să te adresezi, intoarce-te catre grup. Dacă te conectezi cu ei şi esti gata să le dai ceea ce au nevoie pentru unitate, gata sa fii influenţat de ei, niciodată nu vei face o greşeală.
Din prima lecţie a Convenţiei de la Roma din 5/21/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul „Truma (Donatie),” Nr 4:…. Jacob, care era intreg, a adus dragoste in ambele lumi, insemnand ca si-a casatorit cele doua surori, Leah si Rachel, cele doua lumi, Bina si Malchut.

Intrebare: Care dintre dorintele mele interioare sunt numite surori?

Raspuns: O persoana contine nivelele mineral, vegetal, animal si uman ale dorintei. Intreaga lume pe care o vad este dorinta mea, divizata in multe dorinte individuale, fiecare din ele formand o imagine pamanteana in perceptia mea.

Noi „vedem” dorintele. Privim in interiorul nostru, in dorintele impartite in bucatele obiectele lumii. Vedem lumea in trei dimensiuni, ca si cand am vedea prin ochelari 3D. Si nici macar nu simtim ca ne aflam in aceasta realitate virtuala pentru ca nu avem cu ce sa comparam aceasta senzatie. De aceea ni se pare ca existam intr-o lume reala.

Astfel, percepem ceva in dorinta noastra, dar este ca si cand o vedem in exterior, in fata noastra. Asadar, daca in afara de acesta lume am vedea o realitate diferita, atunci am intelege ca realitatea acestei lumi este relativa. Parti ale dorintei mele descriu imagini cu obiecte neinsufletite, cu plante, animale, oameni. Totusi, acestia nu sunt oamenii pe care ii intalnesc in aceasta lume, ci dorinta mea la nivel uman, care se imparte in mai multe parti, iar eu vad fiecare parte a dorintei mele sub forma imaginii unor persoane.

De asemenea am dorinte si la nivel animat si de aceea vad diverse animale in aceasta lume. Mai mult, acestea sunt dorinte care se afla in mine acum, la fel ca si cele care existau in trecut sau cele care vor aparea in viitor. De aceea vad o lume in dezvoltare, diferite animale sau specii noi care imi apar in fata dintr-o data. Asta inseamna ca au aparut in constiinta mea si au disparut. Acelasi lucru se intampla la nivelul mineral si vegetativ.

Nu exista lumea. Acestea sunt doar senzatiile mele in interiorul dorintelor cand un anumit Reshimot (gene informationale) ajung la suprafata, inlocuind altele, iar prin perceperea Reshimot-ului meu in acest fel simt ca traiesc in ele – in esenta ca traiesc in aceasta lume. Acesta este un film intern care imi este proiectat de Lumina constanta, care trezeste Reshimot-ul care il inlocuieste pe celalalt.

In procesul de dezvoltare a Reshimot-ului (Reshimo este forma singulara a cuvantului) este o inregistrare a informatiei in memoria mea, o parte din ei depind de dorinta mea de a procesa noii Reshimot, in timp ce parte din Reshimo se trezesc singuri. Acest intreg proces de dezvoltare care are loc este numit „Beito” (in timp corespunzator). Dar daca vreau sa il accelerez si pot face asta, aceasta cale de dezvoltare este numita Ahishena (accelerarea timpului).

Aici vorbim doar despre Reshimot care se trezeste in mine, pe care il percep ca si lume, ca si pe mine, ca si intreg procesul de dezvoltare.
Din partea a 2a aLectiei zilnice de Cabala 5/25/11, The Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: In „Prefata la Intelepciunea Cabalei”, Baal HaSulam scrie ca dorinta de a primi in toate formele sale a fost initial inclusa in Gandul Creatiei. Ce inseamna asta?

Raspuns: Inseamna ca nimic nu-i nou in lume. Noi doar descoperim sau revelam ceea ce deja exista. Toate formele sunt initial incluse in dorinta; toate Luminile sunt deja prezente in Lumina.

Deci ce-i nou aici? Ce se va naste intre ele este Omul. El va aparea la granita, dorindu-si sa faca conectarea intre Lumina si vase.

Dar pana atunci are nevoie sa fie diferit, ascuns. Se va conecta la fiecare grad: putina dorinta urmata de putina Lumina, si tot asa. Omul este cel care determina forma unificarii astfel incat unirea lor sa foloseasca daruirii.

Iau dorinta (cat de mult pot) si Lumina (cata este nevoie pentru corectie), si prin efortul meu creez o corelare intre ele care asigura receptia de dragul de a darui. Aceasta este forma care va deveni forma Omului, care contine vasul si Lumina, cele doua origini: „existenta din existenta” si „existenta din absenta”. In acest fel omul se formeaza pe sine.

Urmeaza o mare varietate de Lumini si vase care sunt incluse in desenul original. Totusi, conectarea lor corecta, care este forma Omului nu este predeterminata. De fiecare data trebuie sa verificam aceasta forma si sa cerem sa fie actualizata.

Din partea a 4a a Lectia zilnica de Cabala 5/24/2011, “Prefata la Intelepciunea  Kabbalah”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: În „Prefaţa la Înţelepciunea Cabala”, Baal HaSulam scrie că în lumea noastră, dorinţa de primire se materializează în forma sa întreagă, adecvată şi dorită. De ce este dorită?

Răspuns: Pentru corecţie. Altfel, de a trebuit să coboare scara lumilor spirituale? Mai mult, la cel mai de jos nivel, a trecut prin cicluri de viaţă, din nou şi din nou, până când a luat forma adecvată, în timpul nostru. Chiar în lumea noastră, dezvoltarea s-a petrecut „conform programului”, iar acum, în secolul 21, începem ascensiunea înapoi. Starea noastră actuală este forma adecvată, dorită.

Punctul a fost injectat în noi de la începutul creaţiei şi noi trebuie să îl realizăm. Acum este momentul exact al începerii omului sau naşterii creaţiei. Până acum nu a fost nicio creaţie. A fost doar o dorinţă, care s-a dezvoltat conform unui program pentur a atinge o stare specifică, în care apare un punct de libertate, punctul independenţei noastre.

Întrebare: Vorbim despre o doinţă egoistă formată complet, dar o „formă dorită” sună a ceva pozitiv.

Răspuns: Desigur, este o stare pozitivă. Exact în acest fel defineşte Tora dorinţa egoistă mortală care s-a acumult în toată puterea. De aici începe creaţia, pentru că acum poate forma, exprima şi se poate simţi ea însăşi.

Atâta timp cât o persoană nu simte că este rea, complet opusă Creatorului, atâta timp că nu realizează întregul rău în a fi în această poziţie, nu va fi în starea să lucreze asupra sa. De aceea, în graniţele procesului de corecţie, este o stare bună pentru că duce la formarea fiinţei create.

Totuşi, dacă presupuneţi că ”binele” aste atunci când vă simţiţi bine, atunci ok, simţiţi-vă bine. Dar asta este fără rezultat. Într-o stare îndreptată către scop, o persoană simte opoziţia ei faţă de Creator, iar asta este exact ceea ce o motiveză să acţioneze.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 5/24/11, “Prefaţa la Înţelepciunea Cabala”

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: În Prefaţa la Înţelepciunea Cabala, Baal HaSulam scrie că dorinţa pentru plăcere, care este formată în forma finală, este în „lumea aceasta”. Ce înseamnă „lumea aceasta”?

Răspuns: Exact ceea ce este scris acolo: starea în care „dorinţa de primire a fost formată în forma sa finală”. De fapt există doar două lucruri în existenţă: Lumina şi dorinţa. Restul sunt doar nume ale acestor forţe.

Atunci când dorinţa de primire suferă modificări, ea ajunge în final în cea mai de jos stare, numită „lumea aceasta”. Este o noţiune spirituală, de aceea noi o diferenţiem faţă de „lumea noastră”, în care noi existăm la nivel animal. Numai o persoană care simte că este în ultima fază, în forma finală a dorinţei egoiste, se poziţionează în „lumea aceasta”. Acest lucru se poate numi deja un fel de realizarea spirituală, deoarece o persoană este conştientă unde este, conform coordonatelor spirituale. Dar o „persoană de pe strada”, nu trăieşte în „ lumea aceasta” încă, ea trăieşte tot în lumea sa.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 5/24/11, “Prefaţa la înţelepciunea Cabala”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este aşa special la cartea Zohar? De ce este populară şi de ce cred oamenii că este sursa celei mai mari puteri?

Răspuns: Baal HaSulam scrie că cea mai mare şi revelatoare compoziţie Cabalistică este cartea Zohar. În definitiv, zece Cabalişti care erau corespunzători pentru a forma un singur vas (Kli) s-au adunat laolaltă să scrie o carte. S-au conectat în zece Sefirot la nivelul finalei corectări (Gmar Tikkum), în toate cele 125 de grade pe care sufletul trebuie să le urce pentru a obţine finala corectare.

Ei s-au ridicat la nivelul finalei corectări (Gmar Tikkum) şi de acolo au scris despre această revelaţie. De aceea cartea este denumită Zohar; cea mai înaltă radianţă (Zeira Ilaa).

Această carte este scrisă ca un comentariu la cele cinci cărţi ale Tora. Tot ce a fost revelat de marii Cabalişti din timpul Primului Templu până în timpul celui de-al Doilea Templu sunt prezentate în această carte la nivelul finalei corectări. De asemenea, a fost scrisă într-un mod atât de unic: Rabbi Şimon vorbea, Rabbi Aba scria, şi toţi ceilalţi  participau la revelaţia lor. Asta înseamnă că oferă descrieri prin puncte variate de vedere şi din acest motiv, se potriveşte tuturor sufletelor care o vor descoperi şi care doresc să se corecteze prin intermediul luminii ce corectează.

Povestea acestei cărţi este unică şi tragică. A fost ascunsă pentru mult timp şi a fost descoperită deabia în secolul al unsprezecelea în Spania, datorită lui Rabbi Moshe de Leon. Apoi, au mai urmat câteva stadii de ascundere şi revelare, până la apariţia lui Baal HaSulam în secolul 20.

Atunci a început întoarcerea în ţinutul Israel şi toţi Cabaliştii au început să simtă că a sosit timpul realizării cărţii Zohar, adică pentru corecţia sufletelor şi ieşirea din ultimul exil la mântuirea finală. De aceea Baal HaSulam a primit permisiunea să scrie comentariul acestei cărţi denumit „Sulam” (scara).

Cartea Zohar este „închisă de o mie de lacăte” şi încuiată cu multe chei diferite; este scrisă într-un fel în care o persoană obişnuită nici măcar nu o poate atinge. Poţi să o cumperi şi să o citeşti, dar nu vei şti ce să faci cu ea şi cum să o foloseşti corect. Prin cele patru introduceri pe care le-a scris şi comentariul „Sulam,” dupa care şi-a primit numele, Baal Ha Sulam ne transmite cheia, defineşte cum să descoperim şi să vedem această carte.

Din acest moment putem spune cu adevărat că am primit Cartea Zohar pentru a o realiza. Devine sursa unei mari lumini pe care o putem folosi zi de zi.

Din programul  Lag B’Omer di 5/17/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare:Cum sunt conectate cele 613 dorinţe şi cele 613 porunci (Mitzvot)? Cum pot să corectez aceste dorinţe dacă nu ştiu ce sunt, iar eu sunt blocat total în egoul meu?

Răspuns:Am un anumit punct, asemănător unei picături de spermă, din care începe dezvoltarea umană. Trebuie să adaug acestui punct întreaga mea cantitate de suflet, care va avea ca rezultat dezvoltarea punctului bazată pe informaţia inclusă în el.

În mod similar, picătura de spermă conţine întreaga informaţie despre noua fiinţă umană: dacă va cântări, să spunem 60 de kg, va avea 1.70 m înălţime, va fi sclipitoare, exaltată,etc. Noi nu ştim nimic din toate astea, dar toate caracteristicile umane, drumul lui în lumea spirituală şi materială, toate acestea sunt conţinute în picătura de spermă. Noi trebuie doar să o injectăm cu o anumită forţă. Această forţă este furnizată de către mamă.

Învăţăm fapul că în lumea spirituală există, de asemenea, o mamă, Bina. De acolo, noi primim forţa de dezvoltare spirituală. În interiorul acestei mame spirituale există un loc socotit „uter” sau AHAP unde urcă „picătura” noastră. Asta este ceea ce noi numim MAN. Picătura va fi acceptată de Bina şi va începe să crească.

Această mamă spirituală este grupul. Am menţionat anterior că omul trebuie să intre într-un grup şi să se alăture lui, să se agaţe de „peretele uterului”. Astfel, va începe să primească de la grup forţa de dezvoltare necesară punctului său.

Grupul în sine nu ne adaugă nimic, el există pentru a ne permite nouă să primim Lumina prin el, ceva asemănător sângelui (în ebraică „sânge” Dam vine de la cuvîntul „asemenea” Domem care mai înseamnă şi „nemişcat”,’ sau cum spunem noi regn mineral’). Cu alte cuvinte, noi suntem dezvoltaţi doar la nivelul mineral, cu Aviut Shoresh (grosimea/mărimea dorinţei este la nivelul rădăcinii).

În punctul nostru sunt 613 dorinţe. Acestea evoluează, însă noi nu ştim cum se întâmplă asta.

În plus, nu ştim ce dorinţe se dezvoltă acum şi care din ele se vor desfăşura mai târziu. Acest proces poate fi prezentat ca o diagramă care arată ca o scanare cu ultrasunete: toate dorinţele de la 0 la 613, se dezvoltă în etape diferite: unele mai mult, altele mai puţin.

Fiecare din noi are 613 dorinţe, dar în diferite combinaţii. Să zicem că dorinţa „20” este mai dezvoltată în mine decât în altcineva, în timp ce dorinţa „40” mai puţin. Ele sunt aceleaşi 613 dorinţe, care diferă în mărime şi există în diferite combinaţii şi proporţii între ele. Iar când grupul devine un canal prin care Lumina Superioară influenţează toate aceste dorinţe, Lumina este privită ca sângele care le hrăneşte, chiar dacă eu nu am nicio idee cum.

La fel ca embrionul din uterul mamei, care nu pricepe procesul dezvoltării sale şi nu se gândeşte sau îşi pune întrebări legate de acest proces, nici eu nu ştiu sau nu înţeleg. Este în grija forţelor naturii. De aceea, aceasta este o dezvoltare la nivelul mineral, adică fără înţelegere, simţire sau obţinere.

Atunci ce este dezvoltarea celor 613 dorinţe? Când eu mă anulez pe mine însumi în faţa grupului, pentru a pătrunde în el, pentru a fi una cu el, astfel ca acesta să aibă impact asupra mea, înseamnă că eu execut acţiunea de anulare a celor 613 dorinţe. Nu ştiu ce înseamnă asta. Toate împreună sunt egoul meu pe care îl anulez în faţa grupului. Apoi, sunt influenţat de Lumina Superioară şi avansez.

Cu alte cuvinte, acţiunea mea de anulare proprie în faţa grupului pentru a obţine noi dorinţe, gânduri şi o scală a valorilor, este privită ca o executare a celor 613 porunci. Fiecare acţiune este numită „zi”. De aceea a fost scris că în fiecare zi omul trebuie să execute 613 porunci. Şi este aşa până când omul îşi completează toată corecţia sa. Aces lucru îi priveşte deopotrivă şi pe bărbat şi pe femeie.

Din Lecţia 8 de la Congresul We! 4/3/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Tot ceea ce avem nevoie este să dezvoltăm dorinţa. Îmi amintesc pe vremea când aveam clinică, una din angajate obişnuia să aducă cu ea mâncare yemenită. La început nici nu puteam să mă apropii de ea fiindcă pur şi simplu nu ştiam ce este. Era complet diferită la gust de tot ceea ce eram eu obişnuit. Dar cu timpul, am început să devin familiar cu această mâncare şi să o gust şi încet, încet mi s-a dezvoltat gustul pentru ea.

Este asemenea unui bebeluş născut pe lume fără să aibă niciun gust încă. După o vreme, în funcţie de gustul şi de predilecţiile societăţii lui, el începe să devină obişnuit cu mâncarea şi să se deprindă cu gustul ei. Fără gust, fără dorinţa de a mânca precis o anume mâncare, nu suntem capabili să ne bucurăm de ea. Desigur, e posibil să mănânci ca să nu mori de foame, dar asta nu este tot una cu plăcerea. Tu poţi primi plăcerile acestei lumi ca pe o simplă necesitate, dar orice în afară de asta, este admis numai dacă ai dorinţă de plăcere – şi această plăcere trebuie să vină din dăruire.

Întrebare: Baal HaSulam scrie că aceasta necesită numai o schimbare psihologică. Adică cum?

Răspuns: Noi nu putem înţelege cum este posibil să te bucuri iubind şi umplându-l pe cel care îl iubeşti. „Cineva pe care îl iubeşti” nu este copilul meu, de care dacă am grijă am plăcere în mod natural. Însă noi vorbim de cineva necunoscut, care este un străin, distant şi opus şi pe care chiar îl urăsc. Este ca o mâncare ditr-o ţară străină care mă dezgustă. Şi atunci, în mod deliberat, încep să-mi dezvolt gustul pentru ea, caut să mă apropii pentru a mă deschide şi a înţelege. Încet, dorinţa corespunzătoare se naşte în mine şi dintr-o dată, încep să simt că-l iubesc pe omul respectiv.

Se ridică întrebarea: dacă îl iubesc, nu va fi dăruirea mea pentru el egoistă? Totuşi, mă bucur de ea.

Adevărat, dar iubirea mea nu a anulat ura pe care am simţit-o înainte. Ura rămâne cu mine constant, chiar creşte, exact aşa cum se întâmpla cu studenţii lui Rabi Şimon, cel care a scris Cartea Zohar, că la început, ei se urau unii pe alţii, dar apoi, atingeau iubirea. Noi avansăm continuu pe două linii, ridicând iubirea peste ură, după cum e scris, „Iubirea va acoperi toate păcatele”.

Precis, ura şi iubirea împreună crează gustul, „siropul”, forţa plăcerii. Ele sunt ca două regne. Dacă anulezi ura, atunci numai puţină mulţumire materială îţi va rămâne din întreaga înălţime a plăcerii, dar dacă te ridici peste ură, acoperind-o cu un ecran de iubire de fiecare dată, vei ajunge la sfârşit cu un vas uriaş care are o plăcere uriaşă în el.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 5/23/2011 „Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei”

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Reteaua conectarii dintre marii Cabalisti ai trecutului lucreaza si in sufletele care nu s-au trezit spiritual?

Raspuns: Nu, acesti oameni nu le-au cerut ajutorul. Poti studia Torah, citi mii de carti, dar asta nu va schimba nimic in tine. Mai mult, chiar daca citesti textele Cabalistilor cu intentia de a avansa, intrebarea este daca esti in grup, daca doresti sa creezi impreuna cu ceilalti aceasi forma de conectare care exista intre acesti cabalisti.

Dorim sa cream in legatura dintre noi aceasi retea de conectare care exista intre acesti Cabalisti? Dorim sa plecam de la conectarea dintre sufletele sparte care se gandesc doar cum sa traisca tot felul de placeri lumesti, la conectarea care uneste sfintii nostrii stramosi, marii Cabalisti ai tuturor generatiilor? Dorim sa ne mutam de la sistemul spart de conectare a sufletelor, la cel corectat? Le cerem sa ne ajute sa devenim similari lor, astfel incat sa ne accepte in grupul lor.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala 5/17/2011, The Book of Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→