Întrebare:  În timpul perioadei celui de-al doilea Templu, cabalistii stateau timp de două ore pregătindu-se să citească rugăciunea, „Ascultă, Israele”. De ce nouă, care suntem atât de mici în comparaţie cu ei, ne este prezentata o realitate mult mai complexă, cand venim la lecţie complet dezorientati şi confuzi, şi luptam pentru cateva minute pentru a obţine un fel de concentrare înainte de a citi Cartea Zohar?

Răspuns: În acele vremuri,  Cabalistii au trebuit sa intre în stări spirituale despre care vorbeşte Zoharul. Ei au trebuit să urce de la nivelurile cu o lipsă totală de senzaţie spirituala, deoarece fiecare nivel începe de la zero. Este nevoie de timp pentru ca oamenii să se unească într-o singură intenţie, pentru a ajunge la unitate la nivelul potrivit, şi să intre în aceasta stare prin intermediul senzaţiei comune.

Acest lucru poate fi comparat cu modul în care saritorii cu paraşuta se pregătesc pentru un salt comun: Ei încheie paraşutele lor, intra intr-un avion, zboara până dincolo de nori, sar de acolo şi în timpul   căderii libere, fără a deschide parasuta încă, se unesc unii cu altii, creand diferite forme în aer.

Este o uriasa pregatire pentru noua unificare la niveluri spirituale ridicate. De aceea este nevoie de atât de mult timp, în conformitate cu înălţimea nivelului. Nivelul ii obligă la acest lucru.

Pe de altă parte, dacă te joci pe aici prin imprejurimi, de unul singur, fără a-i simţi pe alţii, atunci e suficient pentru tine sa apuci unele gânduri „de coada”, şi asta e tot. Să sperăm că vom ajunge să avem nevoie de aceiasi pregatire ca si Cabalistii din trecut.
Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 1/13/11, Zohar
Trad

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce in timpul citirii Cartii Zohar trebuie nu doar să ne concentram asupra conexiunii noastre reciproce, dar, de asemenea, este necesar sa ascultam comentariile cu privire la Zohar?

Răspuns: În primul rând, dacă citim textul original al Zohar, nu avem practic nimic de care să ne legăm. Prin urmare, avem nevoie de comentarii. Un comentariu este o legătură, sursa oarecum-prescurtată autentică, fie în forma exterioară, în grad, sau în mai multe criterii în acelaşi timp. Dar ne conecteaza la original.

In sine,  Zoharul este, de asemenea, un comentariu la Tora. Cea mai mare parte a Zoharului se bazează pe citate luate din Tora, pe care le prelucrează într-o formă diferită. Comenteaza Zoharul aceste pasaje la un nivel mai scăzut decât acela in care Torah a fost scrisă de Moise sau nu? Nu vreau să discut despre asta, dar astfel de întrebare se pune.
Reduce comentariul lui Sulam  nivelul Cartii Zohar, făcându-o mai accesibila înţelegerii noastre? Noi intelegem putin din acest lucru. Următoarele ar putea fi spuse: Fiecare comentariu include două puncte extreme. La punctul cel mai înalt, autorii Zoharului impartasesc revelatia lui Moise la nivelul sau, în caz contrar, ei nu ar fi în măsură să facă comentarii.
Dar ei scriu comentariul în sine cu cititorul în minte, adică într-o formă simplificată şi la un grad mai scăzut de pe scara spirituala. La urma urmei, întregul beneficiul din dezvăluirea Torei constă în utilizarea acestuia pentru a corecta dorinta de a te bucura, aşa cum este descris de versetul: „Am creat înclinaţia rea, şi am creat Tora pentru corectarea acesteia.”

Prin urmare, autorul unui comentariu trebuie să stea pe ambele nivele: la gradul în care el primeşte sursa şi la un grad mai scăzut la care doreşte să treacă această sursă, dar într-o formă mai potrivita, adaptata la gradul destinatarului. Acesta este scopul pentru fiecare comentariu.
Prin urmare, până acum, nimic nu poate înlocui comentariul lui Sulam, deoarece pe de o parte, Baal HaSulam a atins nivelul lui ARI, primind astfel încarnarea sufletului lui ARI şi  a atins nivelul scriitorilor Zoharului. Pe de altă parte, el a aproximat Zoharul la nivelul nostru, explicându-l prin cele trei linii, în limba Cabalei, folosind definiţii ale Partzufim, lumi, Sefiroţi, Reshimot, şi aşa mai departe.

Nu avem nevoie de nimic altceva, decat sa încercam să-l actualizam noi înşine. Cu toate acestea, acum intreaga lume ar trebui sa se apropie de transformarea sufletelor. Prin urmare, pentru a face Zoharul mai uşor de inteles pentru mase, am rafinat oarecum textul de la numeroasele simboluri care ar putea fi un obstacol pentru un nespecialist, în Zoharului scopul de a face lectura în sine mai uşoara pentru el.
Dar noi nu adăugam orice comentariu al nostru propriu, ci facilitam numai citirea mecanică a textului pentru a ajuta o persoană să înţeleagă textul. L-am pus, pur şi simplu, printr-un fel de „filtru”, care extrage toata limba aramaică din el, precum şi unele referinţe şi diferite versiuni. Acest lucru este, în esenţă, ceea ce am făcut cu cartea Zohar pentru toţi. Să sperăm că în această formă, Zoharul este si mai pregatit de utilizare pentru corectarea sufletelor.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 1/12/11, „Introducere la Cartea Zohar,”
Trad

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce s-a spart lumea Nekudim ?

Raspuns: Lumea Nikudim a fost gresit calculata. S-a crezut ca se poate primi intreaga Lumina infinita a Corectarii Finale “pentru a darui”, dar a esuat intrucat pe neasteptate a inceput sa simta auto-multumirea. Nici macar nu a realizat ca acolo este o asa de mare dorinta, impotriva lor, o astfel de Lumina solemna, o astfel de placere imensa.

Rabash a demonstrat asta spunand o poveste despre un om care a venit la o nunta crezand ca poate bucura mirele si mireasa sarbatorind si dansand cu ceilalti invitati. Insa dupa cateva pahare, la sfarsit si-a pierdut simtul realitatii si a inceput sa devina galagios la masa. Deci este scos afara, adus acasa la nevasta si de atunci incolo nimeni nu a mai vrut sa il invite la vreo nunta.

Acum trebuie sa se corecteze singur si incepe sa isi supravegheze actiunile : in ce forma ajunge la petrecere si cat de mult poate bea, ceea ce inseamna doar cate putin pentru a onora gazda si niciodata sa nu mai intreaca limita. O poveste asemanatoare s-a intamplat lumii Nekudim.

Totusi, nimic nu a fost in zadar. Lumea Nekudim s-a spart pentru a putea arata fiinta creata care este comparata cu Creatorul. De fapt, tot ce a fost dezvaluit inainte de spargere nu a fost real. Nicodata inainte creatura nu a putut vedea esenta dorintei sale egoiste cand a intalnit Lumina care aduce placere. A actionat intotdeauna cu intentia « de a darui » data de Creator.

Creatorul a creat creatura in lumea Infinitului, i-a umplut cu Lumina Infinitului toate dorintele (Kelim) si i-a dat toate intentiile. Atunci, creatura face o restrictie, vrea sa primeasca pentru a darui, toate datorita fortei Luminii care este prezenta in ea.

Asta nu este greu de inteles: Eu sunt actionat de Lumina, si urmez ordinele sale. Nu sunt Eu cel care actioneaza, ci cele doua forte ale Creatorului : dorinta de a primi si dorinta de a darui. La fel apartine natura de spiritualitate. Neanimat si vegetativ, animale sfinte si ingeri, toate sunt specialitatea acestui mecanism.

Natura creaturii este dezvaluita prima data cand creatura actioneaza independent, in timpul spargerii lumilor. Creatura face calcule bazate pe Lumina care este prezenta in ea si crede ca poate (cum a facut inainte) sa primeasca Lumina pentru a putea darui, completand astfel corectia.

Dintr-o data, se vede ca tot ceea ce a fost facut inainte a fost facut de forta Luminii, de catre forta sa de daruire care te implineste. Niciodata nu a fost decizia ta ; ti-a fost data la nastere. Acum, pentru prima data, propria ta natura vine la suprafata.

De aceea, dupa spargere, putem deja sa vorbim despre unele creaturi care actioneaza independent. Aduna dorintele goale carora le lipseste ecranul si spun, “Si acum, o sa fac singur si o sa primesc Lumina pentru a putea darui ». Este ca si neghiobul  fiu, care deliberat in loc de arma reala primita de la tatal sau, Regele, decide sa mearga la razboi cu o armura si sabie de jucarie, asa cum spune povestea.
Din partea a 3a a  Lectiei zilnice de Cabala 1/12/2011, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: revelarea raului interior va face mai dificila obtinera iubirii celorlalti ?

Raspuns: Dar asta este exact ceea ce tu dezvalui: raul in relatie cu dragostea si unificarea cu ceilalti. Toate relele celelalte apartin nivelului animat.

De exemplu, exista caini care musca, si exista caini dragalasi, de companie. Animalele de asemenea au personalitati diferite. Totusi, nu ne referim la un temperament bun sau rau, ci la felul  in care o persoana dezvaluie adevaratul rau cand incepe sa se uneasca cu ceilalti. Actuala inclinatie spre rau devine dezvaluita cu siguranta in respingerea scopului.

Ma unesc cu ceilalti pentru a putea atinge scopul, pe Creator. Dezvaluim raul doar cand aspiram spre scop. Raul nu devine dezvaluit fara o conectare spre scop. Pot avea un temperament rau, imi poate lipsi rabdarea si sunt iritabil; totusi, asta nu se numeste nici “rau” nici nu apartine de spiritualitate.

Dar cand incerc sa ating dragostea prietenilor mei pentru a obtine dragostea pentru Creator si descopar cat de mult ma imbolnaveste, atunci raul este gradul de resentiment si respingere. Raul este aversiunea fata de unitate.

Filtreaza toate proprietatile umane si elibereaza-te de tot ce este animat. Exista  « caini », « iepuri », si « magari » care stau printre noi. Lasa tot ; nu lua in considerare. Profetii au scris referitor la asta: “Am venit si nu era nimeni”. Raul este asociat doar cu unitatea si aspiratia catre Creator.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 1/11/11, “ Ce este Painea ochiul rau in munca”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum ma intorc spre grup in interior?

Raspuns: Intoarcerea  spre grup este o cautare: In ce fel imi pot imagina intreaga realitate, ca si cand aceasta exista in interiorul meu si nu in afara? Perceptia realitatii nu zapaceste mintile astfel incat sa starnesti interesul si  a ii faci confuzi pe ceilalti. Vorbim despre o stare pe care trebuie sa o atingem in practica. Trebuie sa dezvalui ca toate lucrurile care sunt  aparent in afara mea sunt de fapt parti in interiorul meu.

De exemplu, Tora descrie tot felul de intamplari diferite din viata unor personaje, care au avut loc in diferite timpuri. Este un adevarat teatru. Trebuie sa aplic toate acestea dorintelor mele, in detaliile perceptiilor mele. Nu exista o lume externa, deci unde se intampla asta in interiorul meu? In care parte din mine aceste personaje traiesc  si unde au loc aceste actiuni?

Aceasta apropiere construieste adevarata relatie din propriul Kli (vas) spre actiunile in care Creatorul actioneaza in interiorul meu si spre starile prin care trebuie sa trec. De aceea trebuie sa gasesc imaginea “externa” din interiorul meu in fiecare moment.

Locuiesc in interiorul sufletului meu si toate imaginile “externe” sunt partile sale: forte, actiuni si elemente ale perceptiei. Nimic altceva nu exista. Totul este in acest Kli. In acest fel incerc sa imi imaginez intreaga realitate.

Deci, cine aranjeaza toate astea pentru mine? Cine separa, sterge, atrage mai aproape si conecteaza toate aceste parti ale dorintei mele: “barbatii” si “femeile” “animal” si “vegetal” , etc.? Asta se intampla atunci cand eu percep Keter care construieste gradele mineral, vegetal si animal din mine. Hochma, Bina, Zeir Anpin si Malchut.

Traiesc in interiorul sufletului meu, in afara caruia nu exista nimic altceva. De aceea, prima data trebuie sa vad grupul ca parte integranta a mea. Asta inseamna sa te intorci interior spre grup.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala  12/30/10, “Ce inseamna fatpul ca crearea lumii a fost donatia”

Trad.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum am putea mari forta prin care putem castiga, cand o dorinta egoista mai mare este dezvaluita?

Raspuns: Toate calitatile unei personae, nu conteaza cum i se par lui, de la cea mai buna la cea mai rea, sunt dezvaluite intr-un context al sistemului comun al sufletelor care avanseaza spre unitate conform programului creatiei. De aceea, nu putem atribui nici una din manifestarile personale ale unei persoane in contul sau. Ca si o roata dintata sau o parte integranta a sistemului, trebuie sa dezvaluie o anumita colectie de tendinte, dorinte si stari in interiorul sau.

Nu conteaza ce se intampla in interiorul unei persoane, nu ar trebui sa bagi mana in foc pentru el. De fapt el nu determina ce se intampla cu el acum, pentru ca este determinat de sistemul comun care trece prin diferite stari. Totusi, poti sa nu te mai ingrijorezi despre starea curenta pentru ca nu poti face nimic altceva  in aceasta privinta. Este urzeala miilor de factori externi. In ceea ce priveste starea urmatoare, este de asemenea in zadar sa te gandesti la asta pentru ca nici asta nu depinde de tine, ci este determinat de nevoile sistemului care trebuie sa faca un pas mai departe.

De fapt, singurul lucru la care ar trebui sa ma gandesc este la cum voi face acest pas. Ce anume din acest pas depinde de mine? Contine de asemenea lucruri care nu sunt actulizate de mine ci de forta superioara si care nu sunt illuminate de mine ci de Lumina Superioara. Persoana trece prin analize si atinge un punct in care cu adevarat realizeaza singur. Apoi vede  o actiune clara si precisa, ca  atunci cand apasa un buton.

Asta este misiunea persoanei: In fiecare moment sa faca diferenta intre actiunile care depind de el sis a le faca. Pe masura ce face aceasta analiza, de asemenea vede multe alte lucruri, si ca rezultat, prin apasarea butonului, el activeaza sistemul si incepe  sa il perceapa, sa il accepte, sa devina o parte a lui.

Cu alte cuvinte, persoana incepe sa atinga sistemul ca un intreg. De aceea, el nu este un cobai care gaseste butonul de la cutia cu mancare in labirint. Dimpotriva, facand eforturi in stadii diferite, el atinge conditiile, cauzele si esenta a ceea ce se intampla.

Gasind butonul, el cu siguranta il va apasa. Dar ceea ce conteaza aici este analiza, acesta este adevaratul beneficiu.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 1/12/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Introducere la Cartea Zohar, art “Magarul conducator”, nr. 88: Ei ii spun lui, “Dar nu ne-ai spus numele tau, si unde este locuinta ta?”

El i-a replicat, “Locuinta mea este buna si foarte importanta pentru mine. Este un turn care pluteste in aer, maret si onorabil. Si cei ce locuiesc in acel turn sunt Creatorul si un om sarac.Aici este locuinta mea.”

Este o problema daca in timp ce citim Zohar incepe sa ne placa povestea pentru ca placerea inabuse cautarea noastra interioara.

Intrebare: Dar ce trebuie sa caut aici?

Raspuns: Sa zicem sa ma plimb cu un prieten, si asta ne face placere. Ne plimbam si ne bucuram de fiecare pas pe care il facem: pasarile canta, iarba este verde, adie o briza placuta, soarele straluceste. Asta se numeste plimbare pentru de fapt ne face placere mersul.

Dar mai exista si un alt fel de mers. Mergem acopriti de sudoare, este greu pentru noi,si blestemam intreaga calatorie. Dar de ce continuam sa mergem? Pentru ca dorim sa ne atingem scopul, si este imposibil sa atingi intr-un mod mai usor si placut.  Calea este atat de neplacuta ca mai degraba am renunta cu placere la ea daca ne-am putea atinge scopul dintr-o saritura.

In fond, exista diferite cai de a ne bucura de calatorie: ca o plimbare sau ca un mijloc de a atinge scopul. Plimbarea nu este un mijloc, este un scop in sine, care se poate atinge imediat. Acum trebuie sa decizi pentru tine din ce proces faci parte: Te misti macar? Te plimbi? Sau te plimbi inspre scop?

Daca citesti Zohar si iti face placere sa citesti, atunci te plimbi. Te simti bine si nu te gandesti la scopul departat. “Ce poveste frumoasa! Ma bucur de fiecare cuvant!” Asta este o plimbare.

Iti lipseste intentia, cautarea interioara, aspiratia de a te uni cu prietenii. Vei vedea asta cu cat mai repede te vei gandi la conectare. Si atunci asta nu va mai fi o plimbare, ci o calatorie spre scop.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala 1/11/2011, “Introducere la Zohar, Art. Magarul conducator”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este scopul orientat spre plăcere?

Răspuns: Scopul orientat spre placere este placerea de a darui, şi singura modalitate prin care este posibil să te bucuri de daruire este atunci când iubeşti persoana careia ii daruiesti.

Deci, cum pot realiza iubirea? Prin virtutea corecţiei, prin înlocuirea urii cu dragostea. Cine sau ce face ca această corecţie se întâmple? Lumina de Sus.

Când se întâmplă? Când cer asta. Deci cand o voi cere? Când grupul mă obligă să fac acest lucru.

Când ma va obliga să fac acest lucru? Când merg inaintea grupului şi în el gasesc forta care mă obligă.

Deci pana la urma cand voi merge inaintea grupului? Se va intampla cand lucram la aceasta impreuna cu prietenii.

Si aici ne împiedicăm ….

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 1/11/11, Zohar
Trad

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem ajuta un copil să nu cadă în filozofie neîntemeiata, ci mai degrabă să examineze şi să verifice totul practic?

Răspuns: Aceasta este exact tipul de abordare a vieţii prin care noi ar trebui să-l invatam metodic pe copil, prin furnizarea de exemple cu privire la aceasta. Un copil tinde să aibă încredere în ceea ce un adult ii spune. Dar trebuie sa-l invatam pe el sau ea sa verifice totul.

Trebuie să explicati unui tânăr: „Dacă am spus ceva, cum poţi fi sigur că l-ai auzit bine? În acelaşi context, cum poţi fi sigur că ştiu despre ce vorbesc şi să iti spun adevărul? Pana la urma, adultii de asemenea, pot gresi; oricine poate face o greşeală! Este de datoria ta sa verifici ceea ce se spune, este  singura baza de avansare pentru tine.

Aţi putea întreba cum va creşte atunci, dacă el nu crede ceea ce profesorul îi spune? Dar el ar trebui să creada doar atat cat pentru a face exercitiul pe care i-l dam. Este treaba lui sa învete din acest exerciţiu ceea ce este bine şi ceea ce este rău. El ar trebui să creada doar că merită să faca acest exerciţiu pentru a-si trage propriile concluzii mai târziu.

Cu alte cuvinte, noi trebuie să învaţam un copil sa caute răspunsuri pe cont propriu, doar pe baza  experientei sale proprii de viata. În caz contrar, el va învăţa să aibă încredere în tot ce se spune şi va gândi că tot ceea ce este scris în ziar este absolut adevarat.

Citim un ziar şi primim in subconstient tot ce se spune ca fapte, deoarece aceasta este ceea ce am fost învăţaţi în copilărie: să respectam un cuvânt tipărit. Dar daca sapam în ea, vom vedea că totul este dictat doar de lăcomie şi se reduce la comandă. Noi, cu toate acestea, privim catre adevar şi obtinem informaţii din această sursă. Nu avem nevoie sa invatam un copil aceasta, nu-i asa?

Noi ar trebui să-l învaţam să folosească abilităţile de gândire critică amănunţită in tot ceea ce-l arunca viata, astfel încât el sa nu ia niciodată cuvântul altcuiva pentru el. El trebuie să verifice totul primul! El ar trebui să accepte o alta opinie a unui „expert”, dar numai pentru a face un pas următor, independent înainte.

În ceea ce priveşte restul, stabileşte o regulă: fă judecati numai pe baza faptelor evidente  pentru că este scris: „Un judecător are doar ceea ce ochii lui pot vedea.” Copiii au tendinţa de a gravita in fantezie, dar toate ar trebui să fie canalizate pe verificare. Fiecare fantezie trebuie să fie verificata. Este minunat că un copil are imaginaţie vie, dar trebuie să se bazeze pe dovezi.

Singura excepţie este ceea ce se află în domeniul inspiraţiei, in arta: muzica, pictura, şi cultura. Cultura nu are nici o legătură cu ştiinţa şi nu are o astfel de restricţie grea; prin urmare, se poate lucra doar cu imaginaţie. Dar nu este în nici un fel legata cu principiile de viata. Cultura este mai presus de cunoştinţe şi de ratiune, deoarece provine din căutarea pentru Cel de Sus, Creatorul. Prin urmare, arta trebuie să fie separata din dorinta egoista.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 1/9/2011, „Intelepciunea Cabalei şi Filosofia”

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cine trebuie sa invinga raul, eu sau Creatorul?

Raspuns: Nu conteaza ce imi spun ceilalti despre Creator, trebuie sa lucrez asupra mea de la inceput pana la sfarsit. Apoi, in functie de lucrurile care imi sunt dezvaluite, voi putea sa iti spun cum anume se intampla : de la sine, datorita eforturilor mele, sau cu ajutorul anumitor Forte Superioare.

Nu ar trebui sa asteptam ca ceva sa vina de Sus. Nimic nu va veni. Prin eforturile si fortele mele trebuie sa descopar imaginea care deja exista.

Totul depinde de cat de mult tanjesc dupa asta. Sunt ca si un copil care creste doar pentru ca doreste sa creasca. Si trebuie sa imi adaug acesta dorinta. Acum imagineaza-ti doar cum va fi viata pentru acel copil.

In lumea noastra copii se dezvolta natural si abia putem tine pasul cu ei. Un copil alearga peste tot si intotdeauna doreste cate ceva. In acest fel trebuie sa ne facem si noi munca spirituala. Altfel nu ne vom dezvolta si nu vom creste. Si totusi, ce facem este sa luam tot timpul o « pauza » si alta pauza ca sa stam si sa ne gandim la asta.

Ia copilul vreodata vreo pauza? Nu, el nu are nevoie de nici un moment de odihna. El trebuie sa fie in lume in orice moment.
Din prim parte a  Lectiei zilnice de Cabala 1/11/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→