Întrebare: Pe de-o parte avem nevoie de un foc intern perpetuu, pe de cealaltă parte avem nevoie de răbdare. Cum să combinăm aceste două lucruri?

Răspuns: Devi răbdător în măsura în care eşti răbdător. Este imposibil să obţii acest atribut în orice alt fel. Am trecut prin diferite stări alături de învăţătorul meu Rabash şi câteodata pur şi simplu ardeam de nerăbdare dar în final nu a fost că m-am obişnuit cu lucrurile căci nu există obişnuinţă în spiritualitate, pur şi simplu am primit recunoştinţa stării mele.

Acesta este apropierea de submisiune care este absolut esenţială. Dacă Creatorul este bun şi darnic pentru cei buni atunci pentru cei răi în funcţie de percepţia Sa suntem deja la sfârşitul corecţiei, atunci tot ce ce întâmplă mă priveşte numai pe mine în sentimentele mele. Dacă totul depinde numai de dorinţă. Atunci tot ce se întâmplă mă priveşte doar pe mine, sentimentele mele, dacă totul depinde de dorinţă, atunci înseamnă că întreaga mea corecţie este de a accepta Providenţa Superioară corect, starea mea curentă.

Dacă statutul meu se schimbă şi devine ca un statut al meu la sfârşitul corecţiei, voi vedea o lume diferită? Voi vedea aceleaşi feţe în jurul meu? Baal HaSulam care era la sfârşitul corecţiei, nu vedea oare lumea în acelaşi fel în care o vedem şi noi, cu toate atrocităţile din ea? Dar el percepea lumea ca binele absolut şi în acelaşi timp se îmbraca în dorinţele noastre şi simtea că percepem lumea în mod diferit.

A fi răbdător însamnă că tu înţelegi că lumea este deja corectată, că totul este corectat, dar că sunt nivele ale corectării în raport cu care anumite persoane simt o nevoie în ceea ce priveşte corectarea lor. În final, o să primeşti înţelegerea asta. Este imposibil să sari peste nivele şi să atingi acest lucru direct. Poţi să te ajuţi doar încercând să stabilizezi mediul pentru tine însuţi şi asta este totul.

Sa fi rabdator inseamna sa intelegi ca lumea in care esti e deja corectata, ca totul este corectat inca ca mai exista nivele de corectie care vor fi vazute de cei care vad o nevoie in a le corecta.

Nu poţi să ai nicio plângere împotriva Creatorului din moment ce din start El a creat totul într-o formă corectă, la finalul corectării. Dar creaturile trebuie să dezvolte vasele în ele însele încât să atingă şi să înţeleagă bunătatea Lui. Este imposibil să dai acest lucru ca şi un cadou, din moment ce prin asta creatura nu va simţi această stare infinită.

Pentru a face asta, o persoană trebuie să treacă prin starea „recunoaşterii răului” din moment ce ajunge la recunoaşterea bunătăţii doar prin această stare. Asta înseamnă că prima dată trebuie să fie întuneric, ascundere, starea de „recunoaştere a răului”. Acest lucru nu este rău pentru că egoul tău suferă ca rezultat, ci pentru că nu există o conectare cu ceilalţi, nu există dăruire.

Din prima parter a Lecţiei zilnice de Kabbalah 02.01.2013, „Introducere în studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: Care sunt criteriile de evaluare a pregatirii corecte la congres?

Raspuns: Criteriul principal este sa simt mediul, aceasta comunitate pe care o cream progresiv, astfel incat sa simt ca sunt inauntrul ei iesind din mine insumi. Cel mai important lucru este sa incerc sa fiu intotdeauna in aceasta stare.

Personal, o simt cand lucrez cu grupuri, dand lectii si ateliere de lucru si in timpul redactarii blogului, imaginandu-mi cititorii si incercand sa fiu cu ei. Si aceasta creeaza incetul cu incetul un sentiment: cand «eu» devine «Noi».

Intrebare:  La un congres, o asemenea concentrare se face simtita, pentru ca lumea intreaga este intr-o singura actiune. Cum putem crea acest camp comun in mod natural?

Raspuns: Un congres este un congres, dar munca in sine nu se realizeaza in timpul evenimentului ci mai degraba intre congrese, astfel ca o persoana poate sa se controleze si sa simta acolo unde se afla, in ce stare, cu ce ganduri adoarme si se trezeste, etc. La trezire, primul gand este deosebit de important. Practic, ce ganditi in somn, spune mult unde sunteti.

Putem obtine multe prin aceste scopuri concrete. In plus, congresele sunt destinate numai pentru a ne alimenta, pentru a face o descoperire. De fapt, realizarea are loc intre congrese.

Lectie virtuala  30/12/12

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce asteptati de la femei in congresul lor, si de la pregatirea lor mutuala cu barbatii pentru congresul Arava?

Raspuns: Astept intr-adevar mult de la femei pentru ca sunt partea principala a grupului nostru mondial. Faptul este ca femeile sunt mult mai modeste decat barbatii, ele sunt foarte active, dar raman in spate, departe.

Ajutorul femeilor este nelimitat, dar toate roadele eforturilor lor, ele le dau in liniste barbatilor. Aceasta este natura femeii. De notat ca prin aceasta ele sunt cu siguranta mai aproape de darul fara rezerve decat barbatii. Femeile fac multe lucruri, chiar daca noi nu le simtim. Pentru toate acestea eu le cinstesc munca si sunt foarte fericit de cooperarea si participarea lor.

In plus, in toate grupurile noastre in intreaga lume, numarul femeilor nu este mai mic decat al barbatilor, si este o forta enorma. Acum, cand umanitatea este pe cale sa treaca progresiv catre o noua stare ce nu ii este familiara, participarea femeilor este deosebit de importanta.

Noi avem nevoie de dorinta lor, de aspiratiile lor, si de presiunea lor asupra barbatiilor. Trebuie sa le facem chiar mai active ca sa ne stimuleze, cum o femeie isi impinge sotul ce se afla sub supraveghere constanta. Este foarte important ca barbatul sa simta ca sotia lui ii apreciaza munca spirituala si ii urmeaza, il impinge, intelege in ce este implicat, si il indruma. Aceasta ii da un sens barbatului si il orienteaza.

Trebuie sa simtim aceasta si atunci vom fi in masura sa avansam mai bine. Astfel, pe de-o parte trebuie sa impartim munca noastra si cadrul evenimentelor noastre la barbati si la femei. Dar pe de alta parte, trebuie sa incurajam partea feminina pentru a se conecta, a se uni, si a lucra impreuna, si sa le dam oportunitatea de a impartasi o uriasa dorinta puternica ce ne va obliga sa o realizam.

Lectie virtuala 30/12/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: În articolul trup şi suflet, Baal HaSulam spune că totul, indiferent că este ascuns sau revelat, este în conştiinţa unei persoane. Ceea ce este ascuns de mine astăzi va fi dezvăluit mâine. Ce ne este ascuns, acum, în faza de pregătire ?

Răspuns: În primul rând, el nu se referă la un concept abstract necunoscut, ci la o realitate care există, dar pe care nu o putem studia pentru moment. Ştiu că aceasta există şi că este ascunsă de mine.Cu alte cuvinte, este ca şi cum Creatorul era în spatele unei perdea, în conformitate cu calculele mele şi toată experienţa mea.

Este, de asemenea, un soi de cunoaştere, dar nu un fapt clar, încă, pentru care eu pot să depun mărturie şi să o prezint alora. Am câteva elemente, unele dovezi, dar esenţa nu a fost încă dezvăluită.  Baal HaSulam a spus în acest articol: cunoaşterea care nu face parte, în întregime, din conştiinţa noastră, încă este ascunsă. El vorbeşte despre cunoaştere aici şi nu despre filozofie.

Experienţele cu acceleratorul şi acceleratoarele de particule, de exemplu, permite fizicienilor să găsească diferite teorii despre structura micro+cosmosului. Componentele sale sunt, încă, cunoscute, dar datele pe care le-au primit le permit să propună ipoteze şi să discute aceste chestiuni, deoarece este deja clar: există ceva în spatele perdelei. Faptele pot fi un pic diferite de teorii şi chiar opuse ipotezelor ştiinţifice, dar această abordare este perfect legitimă.

În cazul nostru, punctul din inimă spune unei persoane: Există o anumită forţă care controlează totul, care cuprinde totul şi închide totul în unu şi vreau să o descopăr. Această dorinţă construieşte deja un soi de model a ceea ce căutăm, sensul vieţii, sursa, motivele şi planul său, care se învârte în jurul meu, care mă conduce, pe mine şi tot ceea ce mă înconjoară ?

O persoană emite ipoteze, ea simte Creatorul şi astfel, ajunge la înţelepciunea Cabalei pentru a obţine un răspuns la întrebarea care a fost deja evocată în ea. Pe de altă parte, cei care nu au această întrebare, consideră înţelepciunea Cabala ca o pură speculaţie.

Mai târziu descoperim: Creatorul este forţa conexiunii, nu este nimic altceva decât unitatea, astfel toate celelalte forţe care compun realitatea noastră sunt dezvăluite.

În ceea ce priveşte studiul, noi nu studiem Creatorul, ci acţiunile Sale. Înţelepciunea Cabala impune acest principiu foarte clar: prin toate acţiunile Tale, noi Te vom cunoaşte. Noi nu vorbim niciodată despre Creator, El este o formă abstractă, esenţa, ceea ce înseamnă că este de neatins. Căutăm forma îmbrăcată în materie. Această formă este, de fapt, Creatorul (Boreh), pentru noi, Vino si vezi, (Bo – Reh). Eu sunt materia şi forma care mă îmbracă este El. Am devenit mai asemănător cu Creatorul şi El se revelează în mine, mă îmbracă.

Întrebare: Cum pot studia acţiunile Sale ?

Răspuns: Prin voi înşivă. Aceasta este munca noastră. Dar mai întâi trebuie să primim formele Sale, amprentele Sale digitale şi să pregătim un loc în interior pentru aceasta, în corectarea a tot ceea ce trebuie corectat, apoi să primim forma de dăruire fără rezerve şi să transmitem această atitudine celor din jurul nostru, prietenilor. Studiaţi forma Creatorului şi prin aceasta voi Îl studiaţi, ceea ce înseamnă că aţi atins unitatea.

Întrebare: Dar astăzi nu pot atribui acţiunile Creatorului Lui Însuşi.

Răspuns: În cercetare, un rezultat negativ este un rezultat. Negarea, în acest caz, este pregătirea pentru revelarea Creatorului. Voi Îl respingeţi şi nu acceptaţi existenţa Lui, este modul în care ar trebui să fie. Totul este realizat prin opoziţie.

Din a patra parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 2.01.2013, Corp şi suflet

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum îmi pot crește gradul de conștientizare al faptului că nu este nimeni altul în afară de El, și în același timp, să nu-l transform în misticism?

Răspuns:  Numai prin mediu! Dacă o persoană este retrasă, ea nu vede imaginea corectă. Numai mediul o poate reseta și conduce la percepția corectă, astfel încât să vadă fiecare revelație ca un semn de Sus, dar să nu devină un mistic care vede semne de misticism pretutindeni.

E vorba de „Israel, Tora, și Creatorul” care se conectează într-un punct, astfel încât să-mi dea direcția cea bună. Conectez totul la o singură cale prin care vreau să ajung la adeziunea cu Creatorul, și în funcție de aceasta, clarific tot ceea ce are loc în interiorul meu și în jurul meu în funcție de nivelul de importanță în relația lor de adeziune. Totul trebuie să se încheie în adeziune, ceea ce înseamnă în Creator.

Există o singură modalitate de a verifica dacă este corectă: Acțiunea mea trece prin grup și conduce la o conexiune mai mare, în care sper să descopăr Creatorul. Trebuie să fie încorporată în acest sistem în mod corect și clar, ca ultima piesă care lipsește dintr-un puzzle ce face imaginea întreagă și infinită o dată ce este la locul ei.

Nu este nimic altceva decât Lumina și un vas. Noi suntem vasul și Creatorul este Lumina. Aceasta Lumină vine la noi printr-un fel de filtru, care este această lume întreagă, diferite forme și feluri. Dar, de fapt, sunt toate acțiunile și influențele Creatorului.

Eu percep tot ceea ce-mi spui acum ca atitudinea Creatorului față de mine, care astfel vrea să mă evoce și să adauge ceva la mine. „Nu este nimeni în afară de El” înseamnă că Creatorul operează prin toată lumea. Mi se pare mie că ei există în această lume, și astfel trebuie să-i tratez din acest punct de vedere; din acest motiv, vom ajunge la iubirea Creatorului prin iubirea pentru ființele create.

Dar prin grup ai un calcul diferit față de restul lumii. Aceasta se datorează faptului că Creatorul își prezintă atitudinea prietenoasă prin intermediul grupului, în timp ce prin lume El își prezintă, de obicei, atitudinea negativă. Aceste două atitudini te direcționează către scop. Prin intermediul grupului, veți obține simpatia, sprijinul și înțelegerea. Prin grup dobândești o altă forță; e ca și cum Creatorul este cu tine.

Un grup este o parte din Creator, care este mereu cu tine; în timp ce lumea este o parte a Creatorului care pare a fi împotriva ta. În cele din urmă, totuși, toate acestea trebuie să se unească într-un întreg.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala 30/12/12, „Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Creatorul a stabilit legi imuabile. Dacă noi nu știm cum să le folosim în mod corect, ne simțim rău, iar dacă știm, ne simtim bine.

Principalul punct aici este de a înțelege că legile naturii nu se schimba, la toate nivelele sale. În cazul în care acest lucru pare opus, aceasta se datorează faptului că condițiile sunt în schimbare și aceleași legi sunt revelate într-un mod diferit.

În spațiu, de exemplu, gravitatea dispare „brusc”. S-au schimbat legile? Nu. Dacă vă întoarceți la condițiile inițiale, veți descoperi acelasi lucru.

Întrebare: Dar dacă Creatorul ne-a creat deja și a stabilit legi clare, de ce  trebuie să ne schimbăm? De ce trebuie să lucrăm pentru El?

Raspuns: În condițiile actuale, lucrați în scopul de a obține profit pentru beneficiul propriu, nu pentru El.

Întrebare: Dar studiem încă înțelepciunea Cabalei. Deci, de ce este calea noastră plină de spini? Pare ca nu avem unde sa pasim.

Raspuns: Aceasta este pentru că voi ați devenit mai sensibili. Un copil mic nu știe cum să aibă grijă. O persoană obișnuită nu are prea multe inhibitii. Dar o persoană inteligentă știe deja rezultatele posibile ale diferitelor acțiuni. Deci, se dovedește că ați devenit mai inteligenti și mai sensibili. Despre faptul acesta, se spune: „Cel care adaugă cunoștințe adaugă durere.”

Puteți, desigur, duce o viață simplă, modestă, fără întrebări , lucrand o muncă mecanică, care nu  necesita nici un efort mental. Dar dacă vrei să avansezi, să te dezvolti, veți întâlni, fără îndoială, probleme și presiuni. Nu este nimic nou aici.

Intrebare: Dar eu sunt o persoană obișnuită, eu nu caut probleme. Și dacă există probleme, unde este răsplata?

Raspuns: În cazul în care nu ai fi avut nici o presiune , tu nu ai fi întrebat despre recompensa, nu? Acum ai început să  gândeasti și ai dreptate.

Ei bine, un răspuns simplu,logic, ar trebui să fie faptul că „presiunea” trebuie să fie recompensa in sine. Dacă am face eforturi de-a lungul caii spirituale și în aceeași măsură, am primi lovituri, înseamnă că aceasta este recompensa mea. Este într-adevăr în acest fel, și necesită o examinare echidistantă, o investigare.

În cazul în care, de exemplu, ne-am testa cu tot felul de instrumente medicale : ne-am scana cu raze diferite și am descoperi numeroase probleme. Există un fenomen care este foarte frecvente în rândul studenților care studiază medicina, ei descoperă că suferă de toate bolile pe care le studiază.

Deci, care este recompensa pentru studiu? Ce putem să le spunem?

– Va trece, totul va fi bine.

– Ce vrei sa spui că este bine, e timpul să sar pe masa de operație?!

Acesta este sentimentul pe care ei il experimentează.

Intrebare: Dar totuși, va fi o oarecare ușurare de-a lungul drumului?

Raspuns: Aceasta va fi atunci când veti simțiți dragostea părintească în lovituri. Noi ar trebui să înțeleagem faptul că defectele noastre sunt descoperite, asta-i tot. Cum le putem depăși? Cum putem să nu vedem in ele o problemă, ci mântuire?

În primul rând, este un lucru bun faptul că defectul a fost descoperit in mine; la urma urmei, Creatorul a creat înclinația rea.

Acum simt necesitatea  înțelepciunii Cabalei ca un mijloc de corecție. Eu pot folosi această metodă numai dacă sunt conectat la grup, la studiu, dacă ma introduc in  grup cat de mult pot.

Apoi descopar că toate „surprizele” neplacute  sunt revelate numai în scopul de a accelera munca mea. Ele sunt ca niste apeluri pentru a finaliza eforturile necesare. La urma urmei, eforturile incomplete lasa un sentiment foarte puternic de amărăciune.

Baal HaSulam vorbește despre aceasta în Scrisoarea 19: „pasiune puternică, care este incompleta lasă o mare durere în spatele ei, pe măsura  pasiunii cuiva.” Într-un astfel de caz o persoană trebuie să termine ceea ce a început cat de repede poate. Altfel, el este numit „un prost aflat în dorul lelii isi mănâncă propria carne.” Aici descoperirea este foarte importantă și depinde de unitatea noastră.

Din partea a 4-a Lectia zilnica de Cabala 12/28/12, „Pacea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Înțelepciunea Cabalei și Filosofia”: Initial, când primim un cadou, noi încă nu ne raportam la dăruitorul cadoului ca la cineva care ne iubește, cu atât mai mult în cazul în care dăruitorul este important și receptorul nu este egal cu el.

Cu toate acestea, daruirea repetata și perseverența va face ca și cea mai importantă persoană sa para egală, ca intr-o relatie de dragoste cu un iubit, de la egal la egal. Acest lucru se datorează faptului că legea iubirii nu se aplică între mare și mic, astfel doi îndrăgostiți adevărați trebuie să se simtă egali.

Intrebare: Baal HaSulam scrie despre dragoste, dar unde este această dragoste? Există doar suferințele și dezastre peste tot. Doar cu câteva zile în urmă 26 de persoane au fost ucise într-o școală din SUA …

Raspuns: A promis cineva că astfel de lucruri nu se vor întâmpla în lumea noastră? Tot ceea ce vedeți aici are loc în interiorul dorintei tale egoiste. Ridica-te la nivelul următor și vei vedea că totul este diferit. Te vei ridica la etajul al doilea.

Acum poți vedea realitatea prin ego-ul tau care, prin definiție, nu poate fi deloc bun. Chiar daca, uneori, simt ceva pozitiv, aceasta este de fapt tot rău, dar între timp nu il identific și il accept ca fiind bun. Suntem situati cu toții într-o dorinta de a primi, ceea ce nu este realitatea adevărata,  ci starea de „animal”. De fapt, nu poate fi nimic bun în lumea noastră.

Deci, la ce te astepti? Că lucrurile se vor desfasura altfel? Suntem scufundati în ego, care se afla in opozitie fata de Lumina si, prin urmare, nu pot fi decât dezastre aici.

Dar, pentru ca omul sa se poata odihni in timpul dintre socuri, pentru a se relaxa, pentru a-si calma nervii, pentru a observa detaliile, și a percepe ceva, atunci în această lume, aflata la cel mai scăzut nivel, omul trăiește literalmente prin mila și nu numai în durere, în pofida caracterului său.

De ce? Pentru că omul are un alt destin, alt scop. În cazul în care omul nu ar fi fost destinat pentru un destin și un scop, lumea noastră ar fi cufundata în întunericul suferințelor nesfârșite și durerilor de dimineața până seara, zi de zi. Aceasta este natura intenția egoiste, care este opusa de Lumina.

O ușoară iluminare pătrunde încă această lume, dar numai pentru a ne permite să existam aici pentru un timp și pentru a începem sa ne ridicam. În orice alt sens, Lumina si dorinta de a primi sunt total opuse una de alta. Sunt opuse într-o asemenea măsură încât nici nu ne putem imagina.

Dacă ar exista cu adevărat o mare suferința aici, nu am avea nici o șansă să ne ridicam deasupra ei și  cel puțin sa gândim la ceva. Între timp, noi suntem ținuți mai sus de oceanul de durere, dar dacă nu vom folosi în mod corect acest timp ce ne-a fost dat , Lumina va dispărea și vom cădea în suferința, care va „spăla” raul, până când vom plânge si vom cere ajutor. Atunci ne va fi data o pauză și vom fi examinati pentru a vedea dacă „zguduiala”, a fost de ajuns sau nu.

Apropo, cu privire la poporul evreu, o ” zguduiala ” nu este, de obicei, de ajuns. Du-te pe stradă și vorbeste cu oamenii, ei simt că totul este în regulă. Ei au uitat deja  rachetele și nu au învățat nimic din toamna anului trecut.

Întrebare: Dar  noi, cei care studiem Cabala?

Raspuns: Sunteți de două ori mai incapatanati. Toti celelalti, cel puțin, nu știu despre ce este vorba, dar voi sunteți cu adevărat încăpățânati. Ce-ați făcut cu ceea ce ați auzit în timpul lecțiilor?

Problema noastră este spargerea. Corecție noastra este conexiunea. Ce ați făcut pentru unitatea intregii creații? În primul rând, ajutati prietenii nostri din intreaga lume pentru a se conecta? Ajutati pentru a se crea  o forță pentru ridicarea deasupra ego-ul și conectarea întreagii lumi, în scopul de a construi un loc pentru revelarea Creatorului și a-i aduce mulțumire? Când El este revelat, El se bucură  mai mult și mai mult, și apoi ne bucurăm si noi pentru ceea ce am făcut pentru El. Aceasta se numește o echivalenta de forma. Deci, ce altceva ar trebui sa stii? Numai să lucrezi pentru unitate și conexiune, pentru garanție reciprocă, pentru educație integrală.

Dar ai venit la lecție, ai ascultat, iar apoi ti-ai vazut de drum. În acest caz, omul obișnuit de pe stradă este mai corect decât tine. El nu respecta ceea ce este important, pentru ca pur și simplu nu știe. Se cere mult mai puțin de la el decât de tine.

Trebuie să fim cu adevărat înfricoșati. Timpul trece și există mult mai multe lucruri pe care le putem face. Noi chiar trebuie să ne simtim responsabili nu doar pentru noi înșine, ci pentru grup, pentru intreaga lume. La urma urmei, lipsa de respect este un rezultat al tuturor care se gândesc numai la ei însăși și se  împaca cu soarta de la inceput. Nu te gândi la ce se va întâmpla cu tine, să te gândești la faptul că esti responsabil pentru toată lumea. Apoi, vei avea o atitudine diferită. Deocamdata, nu  simtim responsabilitatea motivatoare. Ego-ul ne distruge …

Din partea a 4-a Lectia zilnica de Cabala 12/16/12, „Înțelepciunea Cabalei și Filosofia”

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, volumul 2: ”Cum cei Drepţi sunt evidenţi graţie celor păcătoși, în muncă. Pentru o persoană, în scopul de a avansa pe căile Domnului, de a fi recompensată că toate acţiunile vor fi văzute din cer şi de a simţi că este într-o stare de ascensiune astăzi şi ce altceva poate face. Creatorul conduce această lume prin cei păcătoși, ceea ce semnifică: Creatorul le dă gândurile păcătoșilor, ceea ce înseamnă că nu este cazul să lucreze pentru El, ci doar pentru sine.

Şi, prin urmare, persoana primeşte o coborâre şi crede că a primit o coborâre nu pentru că i-a fost dată astfel încât să avanseze în calea Domnului şi a fi recompensată în Sfinţenie. În schimb, ea crede că este gata să regreseze pentru că nu poate lucra independent, ci trebuie să lucreze împreună. Din această cauză ea pierde în ambele sensuri: deoarece nu poate intra din nou, persoana se simte ca şi cum ar fi suspendată între cer şi pământ.

Ea crede că este într-o situaţie mai rea decâ a altor persoane. Apoi, o persoană poate să-i ceară Creatorului din adâncul inimii sale şi se poate ruga, aşa cum se spune: O, Doamne, salvează-mă, sunt nefericit, vindecă-mă Doamne, îmi este frică, şi până când, o Doamne.”

Aceasta înseamnă că, până atunci, voi rămâne într-o stare în care mă simt mai rău decât oricine altcineva și nu am nicio legătură cu spiritualitatea. Nu există, prin urmare, nicio alegere, alta decât faptul că o persoană trebuie să creadă în ceea ce este scris, că  Tu auzi rugăciunea din fiecare gură, ceea ce înseamnă că şi cele mai rele guri din lume, imposibil de a fi mai mici şi mai rele din lume, Domnul le aude mereu. Aceasta este ceea ce înţelepţii noştrii au zis: Cel care va veni să se purifice, este ajutat de Sus.

Zoharul explică aceasta prin: vă este dat un suflet sfânt.

Astfel se dovedeşte că: Creatorul îi dă gândurile păcătoase astfel încât să ceară Creatorului ajutorul, deoarece, în caz contrar, el ar rămâne în starea în care era la începutul muncii sale, pentru tot restul vieţii.

Problema este că scăpăm de aceste momente neplăcute atunci când Creatorul ne aduce în starea păcătoșilor, lăsându-ne să vedem în ce măsură nu suntem adaptați la nivelurile spirituale, la munca spirituală, ne arată că suntem total opuși de munca Domnului și că nu suntem gata să dobândim dăruirea, iubirea celorlalți, iubirea de prieteni. Descoperim că nu avem nicio atracție față de lumea spirituală, ceea ce înseamnă că nu putem ieși din noi către ceilalți, către prieteni sau Creator.

Scăpăm din aceste descoperiri. Creatorul ne deschide ochii câte puțin în fiecare starea, pentru a ne vedea adevărata stare, dar El nu ne poate forța, deoarece astfel ne-ar lăsa fără liberul nostru arbitru. De fiecare dată, El ne aduce la o anumită recunoaștere și așteaptă ca noi să ne adăugăm liberul arbitru, pentru a obține o rugăciune, o cerere și pentru a vrea corecția noi înșine și nu conform unui verdict de Sus.

De aceea, este spus, ”cel care vine să se purifice este ajutat de Sus!” Trebuie să ajungem prin propriile putere și deoarece o dorință de corecția a fost inserată în noi de Sus, iar în răspuns la ea vine de Sus forța care corectează. Nu totul poate veni de Sus; propriul nostru efort este și el necesar, un va care ne aparține nouă.

Dar, în loc de a adăuga efortul nostru, după ce am fost treziţi de Creator, care ne-a adus la începutul recunoaşterii răului, la starea de rău, noi suntem speriaţi de revelaţie şi vom încerca să-l ascundem, să îl îndulcim și să îl acoperim de noi înşine, în timp ce trebuie să dezvoltăm acest sentiment în noi inşine şi să ajungem la o stare de nesuportat. Este de neacceptat nu pentru că este neplăcut; aș fi chiar de acord să  rămân în această stare dacă aş putea atinge dăruirea prin ea.

Aici, avem obiceiul de a scăpa şi de a acoperi starea, şi astfel nu atingem adevărata rugăciune care poate să ne ajute să deschidem ochii. Creatorul ne trezeşte. El ne oferă toate condiţiile necesare, pachetul întreg necesar pentru atingerea obiectivului. Dar noi nu dorim să conectăm toate aceste elemente pentru a-l îndeplini. Pentru a face acest lucru este necesar să fim conectaţi, pentru a-l evoca pe celălalt, pentru a-l sprijini, pentru a-l încuraja, pentru a da fiecăruia încredere dar, pentru moment, aceasta ne lipseşte.

Pregătirea cursului zilnic de Cabala, 28,12,2012.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul muncii spirituale, am atins o starea în care nu mai pot să mă ridic deasupra egoului și asta imi provoaca tensiuni, mă face să fiu furios. Este în puterea omului să se ridice deasupra egoului, sau el numai poate cere asta?

Răspuns: Omul nu poate niciodată să se ridice el însuși deasupra egoului. Poate numai să ceara asta de la Creator.

Poți lupa împotriva a tot felul de obiceiuri corporale, de exemplu să te lași de fumat, să ții o dietă, etc., astfel înlocuind un ego cu un altul, care îți este mult mai benefic.

Dar nu stă în puterea ta să te ridice deasupra lui, deoarece egoul nu are astfel de mijloace. Pentru asta, omul trebuie să invoce Lumină superioară, care este atributul opus al egoului, este atributul dăruirii, cel care va implementa această acțiune.

După ridicarea la noul nivel, vei termina nivelul, te vei stabili acolo, vei învăța ce face noua forță la acel nivel, iar apoi vei cădea din nou, dar de data aceasta chiar mai jos, într-un loc mai întunecat, într-o confuzie teribilă, atât în senzații cât și în conștiință.

Uneori te simți ca și cum ai fi amețit, alteori pierdut, fără putere, complet fără ajutor, iar alteori le vei simți pe toate aceastea odată. Vei simți ca și cum problemele te împung din toate părțile, că viața este întunecată și că nu există nicio lumină în fața ta.

Toate acestea se întâmplă pentru ca tu să să îți organizezi în mod corect conexiunea cu grupul, să îți creezi un mediu înconjurător corect, care te va sprijini și, care, în fiecare moment, îți va spune că trebuie să te întorci către Creator.

Trebuie să vezi asta, împreună cu prietenii care trebuie să îți arate acest lucru. Dacă vreunul dintre prieteni nu îți arată că el este îndreptat către Creator, că tânjește după El și că cel mai important lucru pentru el este importanța scopului, tu trebuie să îi arați asta, pentru că noi suntem influențați de grup, de tânjirile grupului. Trebuie să joci, pentru prieteni, să le arați că ai o dorință adevărată pentru a înainta. În tine, poți fi ”mort”, nu contează asta, dar în afară trebuie să joci de dragul salvării prietenilor. Dacă faci asta, atunci nu o să mai ai căderi.

Din  Congresul Novosibirsk 12/9/12, Lecția 6

Filed under: Congrese, Egoism, Intrebare si Raspuns, Munca in grup - Niciun comentariu→

BaalHaSulam, Introducere la Studiul celor 10 Sefirot, punctul 98: Acum puteţi vedea că întrebarea pe care traducătorii au pus-o în legătură cu Mitzva de iubire, spunând că această Mitzva nu este în mâinile noatre, deoarece dragostea nu vine din forţă şi constrângere, nu este deloc o întrebare. Acest lucru se datorează faptului că este, în totalitate, în mâinile noastre. Oricine poate lucra în Tora până găseşte realizarea deplină a Providenţei Sale, aşa cum este scris: Am lucrat şi am găsit, eu cred.

Când se ajunge la deplina Providenţă, dragostea soseşte în om prin el însuşi, prin mijloace naturale. Şi acela care nu crede că se poate realiza prin eforturile sale, din orice motiv, este neîncredere în cuvintele Înţelepţilor. În schimb, el îşi imaginează că munca nu este suficientă pentru fiecare om, ceea ce este opusul acestui verset: Am lucrat şi nu am găsit, nu cred. Este, de asemenea, împotriva cuvintelor Cei care Mă caută, Mă găsesc, mai precis, cei care *caută*, oricine ar fi ei, mari sau mici. Cu toate acestea, el are nevoie de efort.

Aceasta deoarece efortul este *vasul*. Nu este singura condiţie necesară, ca în lumea noastră, ca să împrumut de la bancă sau să fur, dacă nu am bani pentru a cumpăra ceva. În atingerea spiritualităţii, nu am de ales, banii trebuie să fie ai mei. Aceasta este *acoperirea* mea (Kisufa, din aceeaşi rădăcină ebraică, bani), pe dorinţa de a primi, Masach, ecranul. Trebuie să fie a mea, altfel nu voi fi capabil să simt umplutura.

Noi putem să *mprumutăm* de la Creator, apoi să-I rambursăm prin efortul nostru, aşa cum este spus: *Magazinul este deschis şi mâna scrie*.

Dar nu pot împrumuta ca un ajutor pentru dezvoltarea mea şi nu pentru revelaţie. În scopul de a atinge revelaţia, trebuie să am propriul meu vas.

Prima parte a cursului zilnic de Cabala, 20.12.2012, *Introducere în studiul celor 10 Sefirot*

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→