Intrebare: Ce inseamna sa devii “gata pentru corectie”?

Raspuns: O persoana pregatita pentru corectie este cineva care a ajuns in aceasta stare si, in concordanta cu proprietatile sale si cu legea echivalentei de forma, este in stare sa simta ceva nou, un fenomen special. Se intampla atunci cand vede ca nu ar putea, in mod natural, ci numai ca rezultat al relatiei dintre cei doi, cel de sus si cel de jos.

Trebuie sa intelegem ca exista Creatorul si creatura si un abis care le separa! Nu este nicio legatura intre ei. Si, numai in masura in care creatura isi arata pregatirea de a deveni asemenea Creatorului, in acea masura il va simti pe Creatorul insusi.

Aceasta pregatire ne este data ca si un noroc special, o sansa buna, in masura vointei de anulare si inclinare a omului, daca vrea sa continue pe aceasta cale, indiferent ce se poate intampla. El poate verifica daca este inca pe calea corecta, in cazul in care se integreaza in acest grup (desi, cat de mult i se potriveste grupul, depinde de el insusi) si, daca nu-si abandoneaza eforturile si continua, va obtine revelatia spirituala.

Dar, persoana nu stie de unde va apare revelatia. Mintile si inimile noastre pamantene nu pot sti niciodata despre starile urmatoare. Ele sunt revelate, totdeauna, atat de brusc si intr-o forma atat de neasteptata, incat este imposibil sa fie preintampinate. De altfel, capatam o noua natura. De aceea, daca omul continua increzator si perseverent, plecandu-si capul si pretuind maretia spiritualitatii, va ajunge la scop.

Acum, nu aveti nici simtirea, nici mintea ca sa intelegeti ce a fost spus, insa veti ajunge la acest sentiment si la aceasta minte prin virtutea de a merge  ca “un bou sub jug si ca un magar carand incarcatura”. Nimic mai mult nu ni se cere! Vom primi tot restul, intregul vas, de Sus.

Toata dificultatea muncii noastre este ca pare ca si cum trebuie sa muncim intr-un loc si  revelatia se afla in altul. Voi primi urmatoarea stare in dorintele mele egoiste de azi, sau in simtirea si mintea mea pamanteana, sau, chiar in realizarea mea spirituala cu care sunt, deja, la o anumita treapta a scarii spirituale.

O obtin doar pentru ca ma lipesc de ea si ma anulez, cat sunt de mare si puternic ma transform intr-o picatura mica de lichid seminal si sunt inclus in gradul superior. De aceea, daca intrebi cum poti obtine revelatia spirituala, raspunsul este: “ Prin transformarea ta intr-un punct…”

“Sansa buna” nu inseamna ca o obtii ca la loterie, ci inseamna ceea ce se numeste: “Am muncit si am gasit!” Se intampla in fiecare moment, depun efort si “gasesc” ceva intr-un loc complet diferit. Cade, efectiv, peste mine de Sus, ca un dar. Asta se numeste “sansa buna” pe care nu o prevezi. Poti sa astepti ceva, insa nu in forma in care vei primi.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala din 06.07.2011, “Matan Tora” (Daruirea Torei)

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă eu sunt dorinţa de a primi şi asa rămân pentru totdeauna, cum pot darui?

Raspuns: Daruiesc primind totul de la Stapan! Făcând aşa, ii aduc mulţumire. În scopul de a-i aduce Lui plăcere nesfârşită, la fel cum El imi dăruieste, nu pot rămâne un primitor mic, egoist, am nevoie sa primesc „de dragul de a darui.”

Dorinta de a primi este limitată, deoarece este imposibil să primesc mai mult decât această lume corporală. Chiar şi acum, suntem în Lumea Infinitului, înconjurati de dragostea Creatorului. Cu toate acestea, suntem capabili să-l simţim doar la cel mai mic grad în care simtim această lume, este maximul pe care este posibil sa-l simtim.

Dacă tuturor generaţiilor umane de-a lungul timpului le-au fost date toate placerile acestei lumi, aceasta ar putea fi numita o „lumânare plapanda” (Ner Dakik), o mică scânteie de Lumina. Mai multa Lumina nu poate fi dezvăluita în interiorul dorinţelor de primire. Toata Lumina rămasa poate fi dezvăluita numai în dorinţele daruirii.

De ce există o astfel de condiţie strictă? Faptul este că scanteia este singurul lucru care stă opus dorinţei de a te bucura, creat de această scânteie. Această lume este o manifestare a scânteii care a creat dorinta de a te bucura.

Dezvoltarea ulterioară a dorintei se produce datorită simtirii sale fata de Dăruitor. Asta inseamna ca tot ceea ce este dincolo de lumea noastră, tot infinitul, marea Lumina spirituală pe care o simţim mai târziu, devine revelata datorita simtirii Dăruitorului.

Dar nu pot simţi Dăruitorul dacă nu am aceeasi calitate: daruirea. Se pare că  trebuie să dobândesc dorinţe altruiste, şi în măsura daruirii mele, voi simti daruirea Creatorului. Şi acest lucru va fi numit Lumina Superioara.

Daruirea Creatorului, dragostea Lui pentru mine, le pot simţi numai in masura a cat de mult Ii daruiesc- dacă dorinţele noastre sunt similare. În caz contrar, nu voi fi capabil să simt. Creatorul imi este descoperit pe deplin, chiar acum, dar pot sa-l simt? Nu, nu pot. Imi lipsesc instrumentele, dorinţele.

În măsura în care imi dezvolt dorinţele, îl voi simţi. Aceasta va fi Lumina mea NRNHY, revelaţia atitudinii Creatorului fata de mine, dragostea Lui. Daruirea este revelata prima dată şi apoi dragostea.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/6/2011, Shamati # 38

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum il putem multumi pe Creator? Cum putem afla ce-i place?

Răspuns: Creatorul primeşte plăcere atunci când noi ne bucuram. Acesta este motivul pentru care avem nevoie sa participam la dezvoltarea dorinţelor noastre. Nu este suficient să rămânem la gradul de „daruire de dragul de a darui” (Bina), şi în special la gradul mizerabil al acestei lumi, la nivelul mineral al spiritualitatii (Domem de Kedusha). Unul nu poate fi satisfăcut cu acest lucru.

A fi la gradul de mineral in spiritualitate înseamnă sa esuezi in a avea proprie iniţiativă, sa nu te dezvolti. Dar scopul creaţiei este de a primi tot ceea ce Creatorul vrea să dea. Este scris: „vaca vrea să hrănească viţelul mai mult decât viţelul vrea să sugă,” deci, dacă El este bun şi vrea să-mi dea bunătate, trebuie să-mi dezvolt dorinţele la infinit.

Cu toate acestea, eu pot atinge un vas nerestricţionat spiritual numai cu condiţia ca eu sa primesc pentru a darui. Apoi ma deschid complet pentru Lumina. Dar cand primesc placere in mod egoist, eu sunt incapabil sa primesc mai mult decat o scânteie de Lumina numita „lumânare plapanda” (Ner Dakik), care este viaţa noastră în această lume. Aceasta este realitatea care devine revelata în dorinţa mea egoista.

Cu toate acestea, o mai mare realitate spirituală, poate exista la nivelul zero, „mineral”, atunci când o persoană se restrictioneaza, nu mai primeste, şi este multumita cu lucruri mărunte. Aceasta se numeşte „nivelul mineral de sfinţenie”, începutul dezvoltarii.

Dar atingerea nivelurilor vegetativ, animal şi uman in spiritualitate depinde de dezvoltarea gradului de „frica”, dezvoltarea dorinţei de a darui. Şi această dezvoltare este treptată: Noi dezvoltam frica în noi, adică gradul de a darui, si primim de dragul de a darui. Apoi, dorinţa noastră de a primi placere incepe sa creasca. Vedem că ne lipsesc agitatiile şi încă o dată începem să le cultivam. Astfel este procesul de dezvoltare.

Prima „porunca”, care se referă la corectarea noastra este descris în Zohar: porunca „agitatiei, fricii.”

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/6/2011, Shamati # 38

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Este spus: “Am creat inclinatia rea si am creat Tora ca si condiment, caci Lumina din ea reformeaza.” Astfel, inainte de toate, trebuie sa revelam inclinatia rea si, apoi, in masura in care am simtit-o, vom vrea sa simtim un “condiment”, un “remediu”, care o va transforma intr-o inclinatie buna.

Cum putem revela inclinatia rea? Ca sa faca asta, o persoana trebuie sa gaseasca mediul potrivit. Daca vrea sa fie inclusa in acest mediu, asa incat toti sa devina asemenea unui singur om, cu o singura inima, daca vrea garantie reciproca si unitate totala cu toti, fara alegere, cand fiecare este responsabil pentru ceilalti, la fel ca celulele unui corp viu, daca nu-i judeca pe ceilalti, ci are grija de ei, incat acestia sa o poata trezi; daca lucrul principal pentru persoana este propria sa munca interioara, daca incearca sa se afle printre prieteni si isi pleaca in fata lor capul, numai ca sa  primeasca de la ei realizarea importantei scopului si se anuleaza pe sine dinnou, asa incat importanta prietenilor sa o incarce cu o recunoastere si mai mare a scopului si a mediului; daca este, in mod constant, in acest cerc si munceste in el, atunci  primeste de la prietenii sai comunitatea lor, constientizare totala a importantei scopului.

Acesta nu mai este vasul sau, dorintele sale, ci dorinta colectivului. Asta este, deja, Malchut. O persoana singura care se straduieste sa ridice cererea sa catre grup, la Malchut al lumii Atzilut, se afla, acum, in ea, numai daca se conecteaza cu prietenii sai, ii trezeste si muncesc impreuna. In replica, si ei il constientizeaza si, toti impreuna, devin un intreg, o dorinta. Cererile lor personale se unesc si se transforma in Malchut al lumii Atzilut, care este aproape de noi.

Daca exista unitate intre ei, macar in ceva, asta influenteaza gradele mai inalte, cu care relationam. Sentimentul nostru si realitatea noastra este numai in Malchut.

Astfel, munca noastra ar trebui atintita spre Malchut al lumii Atzilut, spre conexiunea cu fiecare si cu toti, impreuna, spre unitatea cu sursa Luminii: Creatorul. Aceasta munca este impartita in doua componente care, de fapt, trebuie sa fie sudate una de alta:

–          Relatia persoanei cu grupul;

–          Relatia persoanei cu Creatorul;

Daca actionam corect, ajungem la prima revelatie. Asta depinde numai de gradul a care ne unim cererile noastre intr-o singura rugaciune. Si, apoi, fiecare, cu dorinta sa, va afla ca este  inclus in Malchut. In sine, Malchut este un punct, dar noi il “extindem”’, il construim prin dorintele noastre. Cele mai de jos noua Sefirot sunt in lumile BYA (Beria, Yetzira, Assiya), sparte, ca si stare.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala, din 06.07.2011, “Matan Tora” (Daruirea Torei)

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ne puteţi descrie toate starile  prin care trebuie sa trecem, de la starea noastră prezentă catre adevarata cerere pentru daruire?

Răspuns: Acestea nu sunt un fel de pasi clari, secventiali pe care sa-i putem înţelege. Aceste stari sunt în schimbare: vin şi pleacă.

Dar este clar că la început, atunci când o persoană vine, i se pare ca poate realiza totul ea însaşi, singura, şi că nu este dependenta de nimic, nici de profesor, nici de grup. Ea crede că toate cărţile sunt de ajuns pentru a avansa.

Apoi, ea are o revelaţie, şi singura întrebare este cât de mult timp ar putea lua. Uneori, egoismul ii astupa ochii şi urechile atât de mult, încât ea nu vede şi nu aude nimic, şi, prin urmare, ar putea dura ani de zile. Uneori, acest lucru se întâmplă mai devreme.

Cu toate acestea, toate aceste etape pe care le avem de experimentat sunt niveluri ale conştientizarii noastre fata de incapacitatea de a atinge scopul şi a dependenţei noastre fata de profesor, carti, grup şi eforturile depuse intr-un fel sau altul. Astfel, ne ridicam pas după pas până când ajungem la înţelegerea că noi depindem doar de Creator, noţiunea care încorporează toţi factorii anteriori: atunci când nu m-am putut descurca fără profesor, cărţi, şi grup.

Acum, descopar că totul este inclus în El, în conceptul pe care eu il numesc „Creator”. Atunci vad cu adevărat că totul în jurul meu, în afară de mine, este El singur, şi nu există nimeni altcineva. Inteleg că eu nu sunt în măsură şi nu pot, dar cu toate acestea, trebuie să mă conving să-L caut tot timpul.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/5/2011, Shamati # 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Zoharul, capitolul „Truma (Donatie),” punctul 432: … toţi oamenii din lume ştiu că vor muri şi ca se vor intoarce in praf  şi, prin urmare, multi se pocăiesc şi se întorc la Domnul lor, din cauza acestei frici. Ei se tem să păcătuiască înaintea Lui.

Întrebare: Care este sensul cuvantului „a muri”?

Răspuns: „A muri” sau „a trăi”  se referă la dorinţă. Potrivit Zoharului, „viu”  înseamnă daruire si „mort” înseamnă primire.

În spiritualitate nu există viaţă sau moarte. Noi vorbim despre viaţă şi moarte în lumea noastră, deoarece noi percepem doar o formă de existenţă şi vedem că această formă pare să dispară. Noi credem ca viata înseamnă corpul care respira, iar moartea este atunci când se opreşte respiraţia.

Dar pentru o persoană care începe să simtă spiritualitatea, această distincţie devine foarte ciudata: Cum este posibil ca acest lucru sa fie o indicatie prin care se vorbeste despre diferenţa dintre ceea ce există şi ceea ce nu există, ceea ce este viu şi ceea ce este mort? Asta pentru ca această persoană îşi schimbă percepţia către o formă diferită de existenţă, iar noţiunile pământeşti de viaţă şi de moarte dispar pentru ea.

Dacă o persoană trecere la o percepţie mai importantă unde daruirea este considerata viaţă iar primirea moarte, atunci ea se ridică deasupra nivelului  animal la nivelul uman, iar viaţa pentru ea înseamnă existenţa la nivelul uman şi moartea – la nivelul animal. Ea nu conectează notiunile de viaţă şi moarte la existenţa organismului animal.

Apoi, acest organism animal dispare din senzaţia sa, isi pierde importanţa pentru definirea starii sale, viaţa şi moartea. Chiar dacă trupul moare, o persoană este deja la un grad diferit al dorinţei, în senzaţia de viaţă şi de moarte, în ceea ce priveşte spiritualitatea şi este necondiţionata de ele.

Prin urmare, această lume n-o mai fac sa experimenteze întreruperi în procesul de dezvoltare a sufletului.
Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 7/8/11, Zohar-ul

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Daca Lumina şi Creatorul nu se schimba, ce este „trezirea de deasupra” (Itaruta de Leila)? Ce înseamnă să fii trezit de Desupra?

Răspuns: „Trezirea de Deasupra” este întotdeauna acolo. Dacă esti capabil să stai şi să studiezi în acest moment, chiar şi pentru un minut, acesta este un rezultat al „trezirii de Desupra.” Iti oferă putere, rabdare si dorinta. Studiezi în loc sa dormi sau sa  alergi după plăcerile materiale ale acestei lumi. În loc de toate astea, tu asculţi lecţia şi aspiri la ceva ce nici măcar nu cunosti.

De unde provine aceasta dorinta „nechibzuita” si „nerealista” ? Ar putea o persoană rezonabilă, sensibila sa faca acest lucru? Toate acestea sunt mulţumită trezirii de Deasupra, prin care Lumina straluceste asupra ta de Deasupra si te obliga sa aspiri la daruire.

Lumina este constantă şi nu se schimbă, dar tu o faci. Te schimbi de fiecare dată, şi creşte sensibilitatea ta, motiv pentru care simti o influenţă din ce in ce mai mare. Cresti sensibilitatea percepţiei tale de-a lungul gradelor zero, unu, doi, trei, si patru până când ajungi la gradul  interior complet (HaVaYaH). Faci acest lucru cu propriul tau efort, datorită „trezirii tale de jos” (Itaruta de Letata).

Cu toate acestea, cine ţi-a dat trezirea iniţială şi te-a inspirat să exerciti efort? Acesta a fost trezirea de Deasupra! De aceea este scris: „Eu sunt Primul, şi Eu sunt Ultimul.”

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/5/2011, Shamati # 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Lumea este treptat scufundata in criza mondiala; totusi, o simpla persoana, asa numitul cetatean permisiv (numita lege), nu o simte. El nu vede mai mult decat ceea ce i s-a aratat la un anumit moment. Deci, cum ajungem la ei?

Intelepciunea Cabalei ne furnizeaza rezultate pe doua niveluri:

In primul rand, este atingerea Creatorului, in procesul in care noi descoperim forta eterna si perfecta. Noi ne unim cu aceasta pe masura ce o revelam si, facand asta, ne salvam pe noi insine de ingerul mortii; devenim asemenea Creatorului.

Pe masura ce dobandesc aceasta similaritate, nu mai simt ca apartin de ceva finit si imperfect. Acum, ii apartin Lui, chiar daca doar in felul in care samanta se agata de peretele pantecului. Acum, sunt in El. Acum, ma aflu la un grad mai inalt decat aceasta lume. Am atins eternitatea, perfectiunea, armonia si libertatea.

In al doilea rand, in aceasta viata corporala, am primit o metoda care imi ingaduie sa scap de nenorocirile care se apropie, treptat, si se manifesta in lume. In realitate, eu depind in mare masura de altii la nivelul acestei lumi. Din acest motiv, nu pot garanta ca studiul Cabalei ma va face sa ma simt confortabil. Asta pentru ca aici exist intr-o retea comuna care ne conecteaza pe toti.

Totusi, am beneficiul nivelului corporal in lucruri ca educatia din copilarie si atitudinea personala despre viata. Cabala ma ajuta in mod real in ariile in care imi pot influenta personal viata, aproape independent de altii.

In acest fel, sunt inzestrat cu avantaje pe care le pot simti chiar in primul an de studiu. Pot sa imi educ mai bine copiii, si inteleg mai bine decat altii viata. Insa, elementul cheie este realizarea Creatorului. Adica “ eliberarea de ingerul mortii”.

In mod firesc, este mai usor sa raman “Simon de la piata”, sa vand pepeni verzi, sa ma uit noaptea la fotbal in timp ce beau bere si sa fiu absolut orb la orice altceva. Care sunt planurile, cererile, si visele unei asemenea persoane? Raiul pentru el este un sir infinit de hamburgeri la gratar in fata unei imense plasme in care echipa sa castiga intotdeauna: Ochii sai sunt la ecran, mana  aprinde automat flacara. Nu putem explica nimic unei asemenea persoane. Este pe o alta lungime de unda.

Cabala “emite” pe doua canale: Unul pentru aceia care tind catre scopul vietii si sunt capabili sa inteleaga o noua abordare datorita acestei invataturi. Al doilea este de asemenea o comoara, pentru ca o persoana incepe sa perceapa mai profund lumea si descopera mecanismul care o conduce, precum si conexiunile din ea. Eavede obiceiurile si manierele oamenilor, natura universului, circuitul evolutiei, si gama de prioritati. Ii revelati o lume, sistemul global, si ea incepe sa inteleaga principiile dupa care aceasta actioneaza.

Acesta este un cadou foarte valoros. O persoana de pe strada este incapabila sa inteleaga ce se intampla, insa aici, ea incepe deodata  sa lege un lucru de altul, iar piesele separate se aduna in fata ochilor sai intr-o imagine frumoasa. El reveleaza lumea in care traieste si calea pe care a parcurs-o umanitatea pana la starea prezenta.

Nu intelegea aceste lucruri pana acum, traia in spatele unei cortine: “Aceasta este casa mea, slujba mea, mancarea mea si dormitorul meu”. Acum, persoana deschide ochii chiar inainte de a incepe in mod real sa se gandeasca la scop si la Creator. In acest fel devine uman la nivelul acestei lumi.
Din Lectia Zlnica de Cabala 5/13/2011, Ramchal, “Articolul Intelepciunii”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In ultimul timp se simte faptul că  intregul kli al lumii actioneaza intr-o singura dorinta. La un moment dat Rabash v-a atentionat sa faceti un atac din aceasta stare. Ce anume atacam?

Raspuns: Pe noi insine, inima noastra, lenea noastra, mandria noastra, vechile noastre obiceiuri. Trebuie sa urc dincolo de aceste calcule.

Cel mai important lucru este sa va dizolvati intre prieteni, sa va bagati in grup. Vreau sa fiu aici tot timpul. Vreau sa imi pierd propria minte si sa simt ca dobandesc mintea si sentimentele tuturor prietenilor. Este ca si cum ma pierd pe mine insumi in ei, prin dorinta mea.

Asta inseamna sa dobandesc vasul garantiei reciproce.

Din partea 5 al Lectiei Zilnice de Cabala 7/6/11, Daruirea Torei

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

In “Prefata la Intelepciunea Cabalei” Baal HaSulam isi prezinta faimoasele sale fabule despre osapete si Gazda, exemplu care reflecta relatia unei persoane cu Creatorul. Gazda isi intampina oaspetele ca pe cel mai bun prieten al Sau si, condus doar de puterea iubirii Sale, vrea sa ii daruiasca totul fara nici o intentie de a primi ceva in schimb.

El primeste placere servindu-si oaspetele, este fericit si nu asteapta nici o rasplata pentru ca legea iubirii il obliga pe El sa actioneze astfel. Dimpotriva, daca oaspetele refuza sa primeasca, atunci asta va supara foarte mult Gazda pentru ca El are o dorinta mare de a-l umple complet pe oaspetele Sau, prietenul Sau, cu toata abundenta.

Daca oaspetele simte un disconfort, acest sentiment nu vine direct de la Gazda ci este involuntar, de suprafata, pentru ca el era gol si cineva l-a umplut. Si in aceasta umplere, exista ceva rusinos, nemeritat; este lipsa propriei participari si a propriului efort, care naste un sentiment de rusine in oaspete.

In acest sentiment de rusine oaspetele descopera ce ii lipseste. El gandeste:”Gazda ofera, iar eu primesc. Fiind cel care primeste, ma simt rusinat, insa nu exista nici un sentiment de rusine in cel care daruieste.Asta este diferenta dintre cel care daruieste si cel care primeste! El nu se simte rusinat pentru ca daruieste, insa eu sunt incapabil de aceasta actiune a darurii. Daca as putea sa dau asa cum face El, nu m-as mai simti rusinat; mai mult, as fi onorat!

Gazda nu simte nici un fel de onoare in daruirea Sa catre mine pentru ca face asta in mod natural; iubirea este natura Sa. Si astfel, El nu este mandru de ceea ce daruieste; in schimb, asta Ii umple dorinta.

Daca daruiesc, asta imi va aduce onoare in loc de rusine. De aceea rusinea pe care o simt este inutila; ma va ajuta sa simt starea opusa: onoare si respect de sine pe langa inalta pozitie a persoanei care daruieste”.

Cel care primeste obtine toate astea intelegand ca rezultat al rusinii: De ce si cum ar trebui sa faca pasii necesari pentru a nu reduce la tacere rusinea, ci si de a ajunge la nivelul celui care daruieste. Aici, nu este vorba doar despre a dobandi daruirea- persoana trebuie sa ajunga sa iubeasca! Las aceasta rusine sa ridice un sentiment de ura in mine, pe care o voi transforma in iubire, iar apoi voi dobandi starea Creatorului.

Toata iubirea pe care El o are in mod natural devine o mare achizitie pntru mine pe care am dobandit-o si am castigat-o. Si de aceea incep acum sa iubesc si sa apreciez aceasta rusine! Prin intermediul acestei rusini, prin adancimea ei, eu incep sa simt ura, iar prin aceasta ura, ajung la iubire.

Creatura ajunge la aceasta concluzie ca rezultat al unei serii de clarificari interne.
Din partea 4 Lectia Zilnica de Cabala 6/27/2011, “ Prefata la Intelepciunea Cabalei”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→