Existam in forma opusa proprietatii de daruire a Creatorului: dorinta egoista de a se bucura. Pe calea spirituala, toate dorintele sunt treptat aratate in noi, de la cea mai usoara dorinta pana la cele mai grele, trebuie transformate in intentia de a darui.

In contrast cu nivelele mineral, vegetativ si animat, noi, oamenii, evoluam iar egoismul nostru la fel. Intreaga noastra istorie este o crestere fara oprire a dorintei de a se bucura si un sir de asteptari de satisfacut. Aceasta este natura noastra. De aceea, dorim in mod constant ca aceasta dorinta sa fie realizata, implinita.

Si asa merge pana cand, la un anumit punct al dezvoltarii sale, omul vine cu intrebarea: „De ce am nevoie de asta?” Dorinta sa implineste  stadiul cantitativ al  evolutiei si tranzitiei spre stadiu calitativ. Acum, persoana are nevoie nu doar de o masina mai buna, o casa mai mare si o lume mai buna. Incepe sa puna intrebari in ceea ce priveste lucrurile care se intampla, si felul in care se intampla: „Pentru ce? De ce? Ce se intampla cu mine si ce primesc eu?”

Noi intrebari apar la nivelul urmator de evolutie. La stadiul uman, incepem sa evaluam si sa analizam viata, sa nu mai fim satisfacuti de rolul de „executant” care fara sa se gandeasca serveste dorintelor egoiste. In generatia precedenta, foarte putini s-au  gandit la astfel de intrebari si au atins sursa intamplarilor, esenta proceselor si scopul lor. Acesti indivizi se numesc Kabbalisti, de la cuvantul Ebraic „cel care primeste” (Mekabel), deoarece ei primesc revelatia guvernarii superioare, in acest fel avansand. In ceea ce ii priveste pe ceilalti, ei nu au simtit chemarea pentru a primi raspunsuri la astfel de intrebari.

In intelepciunea Cabalei care ajuta persoana in a gasi raspunsuri in ceea ce priveste scopul vietii (sursa si scopul), este scris ca timpul va veni atunci cand mai multi vor dori sa stie pentru ce traiesc. In dorintele lor egoiste, crescatoare, masele vor incepe sa faca tranzitia de la nivelul animat, unde vad ca viata e frumoasa, la stadiul uman, la intrebarea pentru ce merita sa traiesti.

Cabalistii au aratat ca timpul cand o astfel de trazitie este de presupus sa se intample: la sfarsitul secolului 20. Si asa a fost. Astazi, „intrebarea care primeaza” apare cu adevarat in multi oameni peste tot in lume, si intr-un anumit grad in toata umanitatea. Vedem cum creste disperarea, consumul de droguri, rata divorturilor, iar criza umana in general demostreaza ca intrebarile in ceea ce priveste scopul existentei intrerup dezvoltarea noastra egoista, si cer sa cautam raspunsuri. Doar atunci vom gasi puterea de a ne continua calatoria.
Din prima partea a Lectiei zilnice de Cabala 1/21/2011, “Pentru ca omul este copacul campului”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: A fost vreodata vreun cuplu, sot si sotie, in istoria Cabalei care a dezvaluit Creatorul mai cu seama prin conectarea unuia cu celalalt? Au lasat vreo sursa in urma lor?

Raspuns: Au existat astfel de cupluri de-a lungul istoriei. Adam si Eva, Abraham si Sarah, Isaac, Iacob si Esau cu sotiile lor, si asa mai departe. Partea feminina este intotdeauna prezenta pentru ca fara asta, nu este contact, nu este adeziune (Zivug de Hakaa), nu este conectare intre Creator si creatura.

Singurul scop a partii masculine din noi este sa corecteze partea feminina din noi. Din acest motiv, din punctul de corectare a creatiei, este partea feminina care trebuie corectata. Obiectul corectiei este femeia. Forta corectiei este barbatul. Lumina corectiei vine prin barbat cu scopul de a corecta parea feminina. Cand partea feminina este corectata, se naste stadiul urmator pentru partea masculina.
Din prima parte a Lectiei din Moscova 1/14/2011, “Introducere la Zohar”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

La inceput de drum de-a lungul a miilor de ani conform timpului din lumea noastra corporala, am evoluat fiind influentati de Reshimot (genele spirituale), care ne-au trezit si ne forteaza sa le constientizam.

In ceea ce priveste natura, apartinem unui stadiu privit ca „lumea aceasta” si trebuie sa trecem prin acest grad. Cu fiecare noua reincarnare, o alta si mai mare dorinta de a ne bucura se trezeste in noi, care este Reshimo mai exaltat, pe care se presupune ca trebuie  sa il actualizam in timp ce asteptam sa se implineasca.

Cand toate genele informationale (Reshimo) care apartin de partea de drum numit „aceasta lume” expira, incepem sa exeprimentam un alt tip de Reshimo. Primul astfel de Reshimo este numit “punctul din inima”.

In acest punct se presupune ca realizam aceste Reshimo, bazat pe noile conditii, noul model: nu conform dorintei de a ne bucura de aceasta lume, ci conform dorintei de a darui, care nu se trezeste in oameni. In acest fel, noi avansam, intotdeauna impotriva dorintei noastre, sub presiunea genelor (Reshimo) care se trezesc in noi.

Omul nu poate face nimic altceva decat sufletul sau ii cere intrucat Reshimo al sau este pre-programat cu tot ceea ce se va intampla. In ceea ce ne priveste, suntem doar dorinta care este guvernata in totalitate de aceste gene (Reshimot),  si asemenator unui computer cu software si baza de date.

Dar natura pasilor spirituali in noi ramane constanta. Dorinta noastra de a ne bucura este impartita in 125 parti sau grade pe care urcam. Si pana cand terminam de corectat fiecare parte a dorintei de a ne bucura, facand toate transformarile necesare la un anumit grad, este imposibil sa avansezi la urmatoarea treapta.

Natura treptelor spiritule este o lege stricta, si nu exista smecherii care ne-ar putea ajuta sa scapam si sa ne ascundem de ea sau sa o impartim in perioade. Totul depinde doar de cat de dornici suntem sa ii cunoastem conditiile.
Din partea a 4a aLectiei zilnice de Cabala 1/20/2011, “Calitatea intelepcinii ascunse – in General”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Astazi, intelepciunea Cabalei trebuie sa fie dezvaluita lumii. In vremurile noastre, toti trebuie sa stie care este scopul vietii si cum sa ajunga la radacinile creatiei. Atingerea radacinilor poate fi comparata cu un fruct, unde viata spirituala a persoanei si dezvoltarea sa spirituala se potriveste cu aspiratia unui fruct de a deveni copac.

In una din aceste scrisori, Rabash explica cum „aspiri” sa doresti folosind analogia aspiratiei de a deveni copac in lumea noastra. O cultivam in cele patru stadii HaVaYaH pana cand obtinem dorinta de a darui, dupa care incepem sa folosim dorinta de a primi pentru a darui. Acesta este „fructul”, insemnand sfarsitul corectiei omului, maturitatea sa.

Dar in acelasi timp, infruntand intrebarea despre sensul vietii, o persoana vine la intelepciunea Cabalei, locul in care este actulizata de indivizi care au intrebari asemanatoare. Aceasta este perioada denumita  „Lo Lishma” (nu pentru numele ei). Persoana se apropie in stil egoist, dar acum doreste sa obtina lumea spirituala si sa adune „fructele”, raspunzandui-se astfel la intrebari despre scopul vietii. Datorita naturii omului, el nu poate intelege cum poate obtine asta in alt fel.

In acest fel plantam samanta in pamant, si incepe sa evolueze. La inceput, merge pe cararea batuta a egoismului si intotdeauna se poate se poate baza pe el, vazand un viitor luminos in fata. Dar dupa un timp (cateodata cativa ani), el experimenteaza un sentiment evocat de Lumina care Reformeaza: El incepe sa simta natura sa egoista.

Apoi, el descopera ca lumea spirituala nu poate fi atinsa folosind sentimentele sale si mintea in mod obisnuit; el realizeaza ca poate fi atinsa doar in opozitie cu ceea ce a fost pana acum. Si  persoana incepe sa isi piarda aripile. Nu se mai poate misca inainte cu fermitate, deschizand fiecare usa cum a facut inainte. In acest punct, el trebuie sa inceapa sa munceasca cu el insusi evident din afara, ceea ce inseamna cu ajutorul mediului: in grup, cu un profesor si textele Cabaliste.

Trebuie sa se intinda dinauntru in afara, si doar atunci, avand completat cercul, persoana se poate trata pe sine ca pe o samanta plantata in pamant. Va invata sa tinda spre aceasta samanta astfel incat poate germina, si nu sa se usuce afar in nisip. Va asigura si conditiile nutritive pentru ea: minerale, apa si lumina, tot ceea ce este ecesar pentru ca ea sa creasca. S doar atunci samanta sa va germina.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 1/21/2011, “Pentru ca omul este copacul pe camp”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna „sa te bucuri de bucuria prietenilor si sa suferi cand ei sufera” si cum ajung la asta?

Raspuns: Sa te bucuri de bucuria prietenilor inseamna sa fii fericit ca ne-am atins scopul spiritual impreuna, ca suntem pe aceasta cale, impreuna. Este cand simt dorinta prietenilor in mine si nu imi simt prezenta sau inflacararea spre scop, ci mai degraba felul in care aspir la asta cu ei. De fapt „eu” dispare, se dizolva in ceilalti. In acest fel ajung si la viata eterna.

Persoana „in sine” nu mai exista. Functioneaza doar ca o conducta a Luminii Creatorului catre toti ceilalti. Reiese ca tot „sinele” nostru dispare. Si in locul lui apare un intreg, multiplicat de numarul de „sine” care erau odata.

Din Lectia 1 din Moscova  1/14/2011, “Introducere la Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este Zivug?

Răspuns: Zivug este o conexiune conformă cu echivalența de formă, similaritatea proprietăților. Această acțiune nu este bazată pe ceea ce suntem fiecare ci, mai degrabă pe cât de similari unul cu altul devenim după corecție.

La început, suntem complet separați și opuși. Apoi executăm corecțiile și, în măsura acestor corecții ajungem la Zivug (unitate, adeziune).

Întrebare: Ce este Parsa?

Răspuns: Parsa este o partiție care separă dorințele de primire de cele de dăruire, prin forța Binei. O persoană trebuie să își dorească ea însăși ca această diviziune să aibă loc în ea. Și atunci ea atrage forța Binei, dăruirea, forța Creatorului, astfel încât o va proteja și salva separând dăruirea de primire. Asta se numește să distingi ziua de noapte, lumina de întuneric.

Din partea a a treia a Lecției zilnice de Cabala 1/20/2011, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Un Cabalist are doua functii: una legata de  Creator si cealalta legata de fiintele create. In multe cazuri, ele sunt interconectate si una o afecteza pe cealalta, dar sunt totusi doua misiuni diferite.

In legatura cu Creatorul, Cabalistul face un anumit gen de munca in sistemul de care apartine. Acolo, el este conectat cu Cabalisti din toate generatiile care apartin acestui sistem si corecteaza suflete. El isi realizeaza menirea sa in adancul sufletului, in locul in care apartine sistemului. Revelandu-L pe Creator, Ii face placere.

In ceea ce priveste fiintele create, care nu au avut inca atingerea individuala, in ceea ce priveste abilitatea sa cea mai buna, isi impartaseste cunostintele despre intelepciunea Kabbalah si ii ajuta sa se apropie de sistemul superior, sa il patrunda in mod constient, si sa faca parte din corectie.

Ca sa poata realiza asta, Cabalistii scriu carti. O carte este o revelatie. Fiecare generatie are nevoie de carti noi intrucat cu fiecare noua incarnare a sufletelor, devine reinoit. Ei sunt caracterizati de un si mai mare egoism si de un nou tip de perceptie. In afara de asta, chiar in lumea noastra corporala, conditiile pentru ca Creatorul sa fie revelat se schimba de asemenea.

De aceea, Canalistii trebuie sa imbunatateasca metoda Cabalei. Este exact aceasi metoda care a fost dezvaluita de Adam, dar in fiecare generatie trebuie sa se potriveasca cu dorinta colectiva. Pe masura ce dorinta creste, conditiile dintre Creator si noi se schimba, si despre asta scriu Cabalistii.

Cand dorim sa intram in profunzimea textelor Cabaliste, vedem ca nu sunt simple litere si cuvinte, ci mai degraba un mecanism care lucreaza aupra noastra pe masura ce vorbim. Textul este un program care este dat unei persoane ca sa lucreze cu dorinta sa si astfel sa corespunda sistemului superior. Asta se intampla atunci cand persoana devine parte a sistemului.

Prin carti, Cabalistul preda studentilor cum sa construiasca intentia, cum sa actioneze si interconecteze. Mai mult, el trece si  fortele interne ale sistemului spiritual. Patrunde persoana in timp ce citeste, dar o afecteaza doar cu conditia ca ea sa doreasca sa se schimbe sa fie asemenea Cabalistilor ale caror cuvinte le citeste si de aceea doreste sa patrunda textul si sa dezvaluie ceea ce este descris.
Din  Kabbalah pentru incepatori “Cine este  Kabbalist?” 12/13/2010

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Sa presupunem ca am atins completa daruire si armonie cu Creatorul. Cum pot face ca aceasta stare sa continue si sa merg de la plus la un si mai mare plus?

Raspuns: Din momentul in care te simti neutru si lucrezi cu Creatorul in total tandem, incepe sa cauti imediat: „Unde pot gasi dorinte straine pentru a incepe sa lucrez impreuna cu Creatorul, sa actionez in felul in care o face El? Il las sa imi arate cum sa ma asociez cu ceilalti!” Si imediat esti martor la felul in care El ii implineste pe toti.

Ochii tai se deschid dintr-o data si vezi: Toti se afla in Lumea Infinitului, complet impliniti. In realitate, saracii striga ca nu au nimic, si blestema totul. Dar tu ii vezi absolut impliniti, absolut spirituali.

Asta este, la stadiul urmator incepi sa lucrezi asemeni Creatorului, in acelasi sistem, fiind in fata Lui, si dorindu-ti sa actionezi in locul Lui. Devii partenerul Sau. Tu o faci. Chiar Il iei de mana si Il tragi, asemeni unui copil care trage de mana un adult, cerandu-i sa fie atent. Iti adaugi astfel dorinta. Simti durerea celorlalti, si Il fortezi sa ii implineasca.
Din prima Lectie din Moscova 1/14/2011, „Introducere la cartea  Zohar”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot obtine proprietăţi similare cu Creatorul când atât intenţiile sale cât şi acţiunile sale sunt pentru a dărui, iar eu am doar abilitatea de a corecta intenţia? Cum pot deveni ca El în toată puterea cuvântului?

Răspuns: Devii absolut ca El conform esenţei actiunii. Îi dai lui? Îi dai. Îţi dă el ţie? Îţi dă. Faci tot ce îţi stă în putere să îţi exprimi dragostea faţă de el? Şi el face astfel.

Când un prunc dă totul pentru a o face pe mamă fericită, nu contează dacă el primeşte ceva de la ea sau îi dăruieste ceva; doar calitatea acţiunii contează. La fel este şi cu oammenii: urmăreşti direcţia împlinirii dar găseşti revelaţia relaţiei, şi se poate întâmpla ca cel ce primeşte să dăruiască.

Numai lumea noastra trăieşte fără o intenţie (atitudine) susţinută de scânteia de lumină ce există în ea şi îi dă viaţă. Totuşi întreaga lume spirituală funcţionează numai conform intenţiei. Când spunem că Luminile NRNHY (Nefesh, Ruach, Neshama, Haya, Yechida) ne împlinesc, ce reprezintă luminile? Sunt o relaţie între una şi alta şi nimic mai mult de asta.

“Primesc de la El.” Ce înseamnă asta? Primesc şi simt atitudinea Sa către mine. Ce îi dau eu lui? Asta este doar atitudinea mea către El şi asta ne împlineşte.

Apoi ce ne dăruim unul altuia? Asta nu contează deloc. Nu luăm asta in consideraţie. Nu am nevoie să primesc nimic aşa cum Hafetz Hesed (a nu dori nimic pentru sine), şi ne construim atitudinea deasupra acesteia.

Dorinţa (Kli, vas) creată de Creator nu este altceva decât un punct negru într-un ocean de lumină. Totuşi ce înseamnă „ocean de lumină“? „Ocean de lumină“ indică atitudinea Creatorului către punct.

Acest punct trebuie să se extindă până la infinit în atitudinea sa faţă de Lumină. În acest fel va deveni un vas, un receptor al Luminii. Dar ce primeşte el? Primeşte atitudinea Creatorului. Nu înţelegem că plăcerea vine numai din atitudinea reciprocă.

Nu poate fi plăcere fără atitudine. Plăcerea fără atitudine poate exista numai în lumea noastră de aceea lumea asta nu există. Este o lume imaginară de unde ne ridicăm în lumea spirituală unde totul este determinat de intenţie.
Din partea a doua a Lecţiei zilnice de cabala din 11/30/2010, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ar trebui sa simta o persoana care a experimentat cele zece plagi, a venit in desert, si a intrat in tara lui Israel? Cred ca toti isi imagineaza lovituri.

Raspuns: Nu, aceste lovituri sunt diferite. Acestea nu sunt loviturile cu care suntem obisnuiti. O lovitura nu este ceva ce ne face sa ne simtim rau; toti putem sa ne imaginam asta. Mai degraba, o lovitura este ceva care ne face sa intelegem ca egoismul meu, natura mea este rea. Aceasta atingere este numita plaga. Nimic altceva nu apartine celor zece plagi.

Nu este lovitura daca doar ma simt rau. Sufar nu pentru ca ma simt rau, ci pentru ca simt raul in dorinta mea de a avea placere, a egoismului meu. O lovitura ma indreapta inspre cauza raului. Ea in sine, nu este rea.

In realitate, aceste lovituri nu aduc atat de multa suferinta. Oamenii sufera mai mult in lumea noastra. Ce conteaza mai mult este ca persoana simte conectarea directa intre suferinta si calitatea sa egoista: „Suferi pentru ceea ce esti. Nu vei mai suferi daca scapi de aceste calitati si te ridici deasupra lor”.

O persoana doreste sa scape de acesta suferinta, dar nu pentru ca vrea sa nu mai simta asta. Ci pentru ca se simte nesemnificativ, simte raul din el, in mod special in relatie cu cei din jurul sau.

Sunt cativa termeni aici: Creatorul, omul, Faraonul, senzatia de rau, si motivul pentru senzatia de rau versus bun. Omul nu doreste sa scape de lovituri. Nu aceasta este problema. Loviturile il ajuta sa descopere adevarata cauza, si el nu mai doreste sa scape de lovituri; el doreste sa se ridice deasupra lor catre calitatea de a darui.

El vrea sa obtina o conectare cu Creatorul si sa se deconecteze de la Faraon nu de la sentimentul rau. Cu alte cuvinte, el trece de la evaluare conform principiului „amar si dulce” catre examinarea principiului „adevarat si fals”. El vrea sa se alature adevarului, si de aceea cele zece plagi il ridica si il scot din Egipt.
From the Lesson on the Weekly Torah Portion 1/6/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→