Fiecare dintre noi ar trebui să se asigure că timpul sau este folosit în modul cel mai eficient. Nu văd cum poate reuşi cineva în ceva fără un plan individual de muncă. Este esenţial de proiectat un astfel de plan pentru fiecare saptamana care urmeaza, pentru a ştii ce să facem.

Este nevoie  să-l stabilesc pentru mine şi sa nu dau înapoi de la ceea ce am planificat. Pe lângă aceasta, trebuie să fie legat la toate lucrările altor planuri, astfel încât să rămân conectat cu ele ca o roata dinţată în întregul sistem.

Prin urmare, fiecare oră şi fiecare minut trebuie să fie scris cu exactitate. Şi în măsura în care o persoană isi face griji cu privire la mediul extern, pentru a se asigura că munca sa aduce beneficii   altora, el reuşeşte, de asemenea, în munca sa interna,

Din Discutii despre munca spirituala 12/17/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Rabash scrie că o persoană „ar trebui să aibă credinţă.” Ce inseamna asta?

Răspuns: În primul rând, există o noţiune  a „credinţei în înţelepţi.”. Aceasta se referă la cabalistii care au efectuat călătoria şi ne-au lăsat metoda. 

Ei explica metoda într-un mod foarte logic şi la obiect, dar, deocamdată, inca avem nevoie să credem cuvintele lor. De acord, avem un punct în inimă şi suntem in acord cu ei. Cu toate acestea, există un loc pentru credinţă aici: mă încredinţez  in înţelegerea celui superior care a dobândit deja experienţa.

Nici macar o analiză reală, practica nu elimină o „pată de slăbiciune,” ceva nu foarte evident şi il urmez pur şi simplu pe cel superior. Literalmente il  apuc de mâna şi merg  de partea lui. Baal HaSulam explică faptul că este nevoie ca cineva să găsească un profesor şi sa se”agaţe” de el cu scopul de a încerca să-l cunoasca in interior prin acţiunile pe care acesta le recomanda.

Această credinţă este esenţială. Acesta este modul în care un copil crede un adult. Mai mult, accepti doar din credinţă acţiunile pe care le recomanda şi vei vedea că are dreptate datorita acestui mic şi rapid pas.

Acesta nu este credinţă oarbă: Încontinuu iti cobori capul, pentru ca să cresti uşor şi imediat ti se confirmă faptul că el are dreptate. În realitate, aceasta nu este chiar credinţă, ci studiu, un exerciţiu, care poate fi verificat imediat.

În general, în Cabala, noţiunea de „credinţă” sta in forţa de a darui, în timp ce „cunoaşterea” este forţa de a primi. Avansam prin aceste două forţe.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 1/12/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

În scopul de a construi  gradele spirituale, trebuie sa adăug materie dorintei tot timpul. Înălţimea fiecarui nou grad corespunde greutatii starii mele actuale de egoism în care răul egoismului este dezvăluit.

Acest lucru se întâmplă în toate stadiile de pe calea spirituală. În scopul de a mă ridica,  ofer ego suplimentar, iar apoi simt răul. Apoi, cu ajutorul mediului, recunosc răul şi treptat iau la cunoştinţă  faptul că aceasta nu se produce întâmplător. Apoi incerc să-l asociez cu obiectivul: El vine de la Creator, care este bun, şi este destinat pentru propriul meu interes. Mai târziu, încep să conectez starea mea la daruire, în sensul că inalţ daruirea deasupra primirii.

Apoi, treptat, construiesc  un vector, o atitudine, de la acest rău. Ridic importanţa daruirii si dorinta de unificare deasupra primirii. Astfel, având formata aceasta atitudine, ma ridic la gradul următor.

Stau la gradul cel nou pentru o secunda, după care totul dispare. Dacă în timpul acestei secunde nu  primesc urmatoarea dorinţa în mine, voi coborî imediat. Cel mai crud, dar cel mai potrivit exemplu este placerea sexuala. De îndată ce se termină, devin complet gol şi am nevoie sa încep ceva nou.

Prin urmare, atunci când ma ridic la un grad de iubire si daruire pe care il doresc atât de mult, am instantaneu nevoie sa descopar o noua dorinta egoista. Acesta trebuie să fie dezvăluita pentru ca eu sa ma ridic la gradul următor. Aceasta dorinta este deja insuflată în mine, în formă de Reshimot (înregistrări informaţionale) şi am doar nevoie sa lucrez cu ele. În caz contrar, acestea vor fi dezvăluite după o lungă perioadă de timp, după câteva luni, de exemplu.
Cu toate acestea, caut dupa ele acum, în întuneric. Pana la urma, absenţa unor modificări este „noapte” pentru mine. Chiar şi cea mai bună condiţie posibilă  se transformă în noapte, dacă aceasta nu este reînnoita. Prin urmare, trebuie în mod constant  să fim înaintea evenimentelor: în loc sa menţinem doar viteza, este nevoie s-o acceleram.
Astfel, caut dupa o nouă, chiar mai mare dorinta egoista. Nu o „inventez”; caut dupa ea. Si cand am găsit-o, repet aceleaşi etape de lucru. În acest mod, lucrez la „mireasa,” până când o corectez complet si merg la „masa festiva a mirelui.” Metoda este simplă: ridic daruirea mai presus de primire, lucrand la credinţa mai presus de ratiune.

Fiecare nou grad „il ruineaza” pe cel anterior, schimband credinţa în egoism şi încep ascensiunea din nou. Între timp, mi se pare că am pierdut tot ce am realizat, dar, de fapt corectez o nouă porţiune de egoism în conformitate cu principiul gradelor trecute: „Keter al celui inferior devine Malchut al celui superior.”

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/10/2011, „Care este Sărbătoarea mirelui”
Trad

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Am studiat la campusul  “Kabbalah L’Am” (Kabbalah pentru toti) de ceva vreme, si acum sunt in stadiul I care nu inteleg si nu simt nimic.

Raspuns: Cu cat mai mult persoana studiaza, cu atat mai mult ea intra in starea in care nu mai intelege si nu mai simte nimic. Apoi depaseste aceasta bariera.

Este o experienta foarte interesanta. Este scris ca la un moment dat, Rabbi Shimon s-a simtit la fel ca un comerciant, « Simon de la piata ». Astfel, el a simtit cum toate cunostintele, perceptiile si impresiile in ceea ce priveste intelepciunea Cabalei au disparut din el.

Cu toate acestea, conform intunericul care s-a dezvoltat in el, de asemenea a simtit gradul spiritual pe care era pe cale sa il atinga. De fapt, cand o persoana evolueaza spiritual, lipsa dintre ce a obtinut in timpul urcarii si locul in care a « cazut » pierzand totul este enorma.

De aceea, atunci cand esti inconjurat de intuneric, studiaza-l aprofundat si intelege cum se manifesta ; doar asta te va ajuta. Examineaza ce se intampla, ce sentimente se intiparesc in tine, pentru ce esti disperat, unde se termina resursele emotionale, si unde inca mai ai cateva. Este asa numita « munca in noapte », o perioada bine evaluata de inteleptii Cabalei, dupa cum este spus : «  Sa proclami Mila dimineata si Adevarul noaptea » (Psalm 92).

Cu alte cuvinte, in noapte, o persoana incepe sa discearna ce anume urmeaza sa ii fie dezvaluit intrucat intunericul este partea opusa a Luminii. Si cand nu doar stai si « mananci » ci studiezi intunericul in mod corect, « dimineata » vine si Lumina lumineaza totul. Deci, inauntrul acestui intuneric, o persoana vede Lumina, examineaza ceea ce trebuie sa atinga, si in timp ce este inca in intuneric, sa simta ca vine mai aprope de ea.

Sa fii in intuneric este o munca care recompenseaza! Este o stare speciala. In acest fel ni se arata ca nu putem face nimic singuri. O persoana in sfarsit ajunge sa isi cunoasca intreaga  natura si realizeaza ca fara ajutor de Sus nu este nimic.

Daca esti iluminat de Lumina superioara, te ridici ca o floare care se intinde inspre soare. Si daca acolo nu este Lumina, cazi imediat.
Din  Lectia introductiva in Tel Aviv 12/19/2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Astazi trebuie sa fim de acord ca totul: umanitatea, stadiile mineral, vegetativ, natura animata si Creatorul sunt parti ale unui sistem. Cu cat mai mult corespundem sistemului, cu atat mai bune  va fi si conditia noastra. Daca totusi nu vom fi de acord sau nu ne putem armoniza singuri cu el pana la gradul in care se potriveste nivelului nostru de dezvoltare, in acelasi timp vom experimenta suferinta, inclusiv decesul nostru.

De fapt, existam intr-un sistem integral care ne devine revelat din ce in ce mai mult. Sistemul in sine este constant; totusi, intrucat egoismul nostru evolueaza, percepem ascunderea in forma sa anterioara. Credem ca natura se schimba, in timp ce noi suntem cei care fac asta. Este ca si cand ne uitam pe geamul trenului: nu platforma, ci trenul este in miscare.

Pana de curand, am evoluat de la nivelele mineral, vegetativ si natura animata si nu am simtit opozitia noastra fata de natura. Acestea au fost dorintele mele interioare care au fost dezvoltate (Shoresh, Neshama si Guf), si totul a fost facut ca sa imi satisfaca nevoile egoiste.

Dar acum aceste dorinte au fost unite de doua tipuri aditionale de dorinte pe care le simt externe: „imbracamintea” (Levush) si „palatul” (Eichal). Trebuie sa le accept ca pe o dorinta interna a mea, cea ce inseamna ca trebuie sa accept ca lumea este a mea, in timp ce eu doar o percep ca existand in afara mea.

Reiese ca intreaga lume, universul, toata natura imi apartine, nu-i asa? Si este responsabilitatea mea sa am grija de tot, cum fac si pentru mine, nu-i asa? Deci, nu ar trebui sa o folosesc pentru beneficiul meu, ci special pentru a putea avea grija de ea „cum fac si pentru mine” deoarece totul la sfarsit tine de partea partea mea integranta?

Asta este ceea ce numim noua lume globala. „Imbracamintea” si „palatul” (Aviut 3 si 4 al dorintelor mele) pe care l-am vazut extern, devine intern in perceptia mea si arata ca si dorintele mele, in timp ce Eu, datorita naturii mele egoiste (in GE, Aviut 0, 1, 2) le respinge, le vad ca in afara mea si de aceea le stric, in acest fel facandu-mi singur rau.

Si cand incep sa mi-i atasez, voi putea sa simt realitatea superioara in ei. Asta pentru ca realiatea se simte in „imbracaminte” si „palat” care devine parte a mea, si care va fi dealtfel lumea spirituala. Cu alte cuvinte trebuie sa imi atasez toata natura mie si sa simt in interior tot ceea ce este, pana la ultimul atom! De fapt, universul este lumea Infinitului care imi va fi revelat cand simt ca totul in jur este al meu.

In acest fel o voi percepe. In locul lumii materiale care imi arata dorinta egoista, voi incepe sa o experimentez pe cea spirituala.
Din partea a 4a a  Lectia zilnica de Cabala 1/12/2011, “Calitatea intelepciunii ascunse  – in General”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Conceptul  suprem spune clar ca Creatorul este Unul, Unic si Unit. Unul, singular, forta superioara creata din toate creatiile: Exista inainte ca creatia sa devina fiinta, exista impreuna cu ele si va continua sa existe dupa ce creatia nu mai exista; aceasta forta exista in toate stadiile.

Putem discuta din diferite puncte de vedere, care doar demonstreaza lipsa perfectiunii; deci, il definim ca Unul, Unic si Unit, dar diversele definitii ale Fortei Superioare, Creatorului, exista doar in legatura cu noi.

• Unul inseamna ca nu exista alta forta care ar putea conduce universul, dupa cum este scris: “Nu exista altcineva in afara Lui.”
• Unic inseamna ce este unit in toate actiunile Sale si nu are alta intentie
• Unit inseamna ca chiar si actiunile Sale par irelevante si contradictorii cateodata, iar asta doar pentru ca noi existam in diferite stari care sunt opuse Lui. Deci, fiecare avem perceptii diferite, dupa cum este scris: ” Fiecare judeca dupa propriul defect.” Dar pe masura ce ne corectam, toate aceste diferite stari si atribute se aduna intr-o singura intentie.
• Calitatile la sfarsit se aduna intr-o singura notiune

„Unul” inseamna perfectiune. Daca sunt doua, ele sunt cumva diferite, si uneia ii lipseste calitatea celeilalte; impreuna se completeaza una pe cealalta. Si daca ar fi fost un milion in loc de doua, atunci fiecare din ele ar fi si mai putin completa; el sau ea are doar a milionimea parte de perfectiune si ii lipsesc cele 999,999 parti.

Daca spunem ca este doar unul, inseamna ca totul este in el. Dar nu cred ca El are totul pentru ca eu sunt opusul Lui, si asta inseamna ca problema este in mine mai degraba decat in El.

Daca El este unul, si totul este in El, atunci nu conteaza cum Il vad: bun sau rau, alb sau negru, rece sau cald. Trebuie sa inteleg ca aceste atribute opuse nu se afla in El. El nu este bun sau rau; aceste notiuni opuse exista doar in perceptia mea.

Daca spun ca Creatorul este intotdeauna bun, nu constituie definitia lui „Unul”. „Unul” inseamna ca nu exista nici bine nici rau in El. Eu sunt cel ce judeca manifestarile sale in ceea ce ma priveste. El este Unul, ceva total abstract, mult mai mult decat ceea ce inseamna bun.

O persoana este inspirata de insemnatatea lui „Unul”, este perfecta puritate si senzatie de atingere. In acest „Unul”, inima si mintea sunt impreuna, ca unul.

Din partea  a 4a a Lectiei zilnice de Cabala 11/13/2011, “Intelepciunea Cabalei si Filozofia ”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În lumea fizica, trebuie sa văd şi să trag o linie între două puncte, în scopul de a le conecta. Cum pot conecta două suflete cu ajutorul textului Zohar?

Răspuns: Nu ştiu ce este sufletul meu şi ştiu chiar mai puţin despre ceea ce sunt alte suflete. Mai mult decât atât, eu nu voi şti niciodată acest lucru. Am doar nevoie sa dezvolt atitudinea corectă faţă de ei,  numita „daruire” şi asta este.

Nu am nici gradul de conştientizare a cine sunt eu, nici nu ştiu cine este prietenul meu. Tot ce trebuie să fac  este să-l iubesc şi e de ajuns. Aceasta înseamnă ca ating forta Creatorului, care conduce între noi. Atitudinea mea deschisă faţă de alte persoane, cum ar fi capacitatea mea de a-i iubi este forţa Creatorului, forţa de a darui. Acesta este Creatorul, deoarece El este atotputernic, si am devenit partea Lui.

Noi nu ştim cine este fiecare acum, ne va fi dezvăluit mai târziu. Tot ce trebuie să fac este să accept condiţiile asa cum se desfăşoară. Dar toata  atenţia mea ar trebui să meargă spre conexiune, nu pe contemplarea a cine sunt eu,  din moment ce eu sunt cel care ar trebui să facă efortul de a iubi pe ceilalţi chiar acum.

Cu toate acestea, in functie de gradul efortului  meu de a ajunge la dragoste si daruire, eu il voi cunoaste  prietenul meu şi pe mine chiar mai mult. Voi atinge aceasta doar dacă mă leg impreuna cu el prin dragoste, apoi ambele noastre sufletele vor fi dezvaluite. Se va întâmpla numai în conformitate cu această condiţie.

Prin urmare, eu ar trebui să ma concentrez pe atitudinea corectă faţă de alţii, punctul de unde pot exercita efortul meu, dorinţa mea, pentru ca aceasta să fie descoperită. Dar cum pot crea şi realiza o astfel de dorinta? De unde provine? Ea vine de la grup, este unde influenţez prietenii mei şi ei ma influenţeaza. Trebuie să simt smerenia mea pentru a primi importanţa obiectivului de la ei, iar Creatorul va fi dezvăluit între noi.

Astfel, descopar  acest punct si mai mult folosind forţa de un gram, şi toata lumina lumilor . De ce fac asta? În vederea atingerii acestui labirint întreg, să trec prin el, să învaţ întregul program al creaţiei şi sa ating intreaga intelepciune .
Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 1/12/11,

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - 5 Comentarii →

Intrebare: De ce s-a spart lumea Nekudim ?

Raspuns: Lumea Nikudim a fost gresit calculata. S-a crezut ca se poate primi intreaga Lumina infinita a Corectarii Finale “pentru a darui”, dar a esuat intrucat pe neasteptate a inceput sa simta auto-multumirea. Nici macar nu a realizat ca acolo este o asa de mare dorinta, impotriva lor, o astfel de Lumina solemna, o astfel de placere imensa.

Rabash a demonstrat asta spunand o poveste despre un om care a venit la o nunta crezand ca poate bucura mirele si mireasa sarbatorind si dansand cu ceilalti invitati. Insa dupa cateva pahare, la sfarsit si-a pierdut simtul realitatii si a inceput sa devina galagios la masa. Deci este scos afara, adus acasa la nevasta si de atunci incolo nimeni nu a mai vrut sa il invite la vreo nunta.

Acum trebuie sa se corecteze singur si incepe sa isi supravegheze actiunile : in ce forma ajunge la petrecere si cat de mult poate bea, ceea ce inseamna doar cate putin pentru a onora gazda si niciodata sa nu mai intreaca limita. O poveste asemanatoare s-a intamplat lumii Nekudim.

Totusi, nimic nu a fost in zadar. Lumea Nekudim s-a spart pentru a putea arata fiinta creata care este comparata cu Creatorul. De fapt, tot ce a fost dezvaluit inainte de spargere nu a fost real. Nicodata inainte creatura nu a putut vedea esenta dorintei sale egoiste cand a intalnit Lumina care aduce placere. A actionat intotdeauna cu intentia « de a darui » data de Creator.

Creatorul a creat creatura in lumea Infinitului, i-a umplut cu Lumina Infinitului toate dorintele (Kelim) si i-a dat toate intentiile. Atunci, creatura face o restrictie, vrea sa primeasca pentru a darui, toate datorita fortei Luminii care este prezenta in ea.

Asta nu este greu de inteles: Eu sunt actionat de Lumina, si urmez ordinele sale. Nu sunt Eu cel care actioneaza, ci cele doua forte ale Creatorului : dorinta de a primi si dorinta de a darui. La fel apartine natura de spiritualitate. Neanimat si vegetativ, animale sfinte si ingeri, toate sunt specialitatea acestui mecanism.

Natura creaturii este dezvaluita prima data cand creatura actioneaza independent, in timpul spargerii lumilor. Creatura face calcule bazate pe Lumina care este prezenta in ea si crede ca poate (cum a facut inainte) sa primeasca Lumina pentru a putea darui, completand astfel corectia.

Dintr-o data, se vede ca tot ceea ce a fost facut inainte a fost facut de forta Luminii, de catre forta sa de daruire care te implineste. Niciodata nu a fost decizia ta ; ti-a fost data la nastere. Acum, pentru prima data, propria ta natura vine la suprafata.

De aceea, dupa spargere, putem deja sa vorbim despre unele creaturi care actioneaza independent. Aduna dorintele goale carora le lipseste ecranul si spun, “Si acum, o sa fac singur si o sa primesc Lumina pentru a putea darui ». Este ca si neghiobul  fiu, care deliberat in loc de arma reala primita de la tatal sau, Regele, decide sa mearga la razboi cu o armura si sabie de jucarie, asa cum spune povestea.
Din partea a 3a a  Lectiei zilnice de Cabala 1/12/2011, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: revelarea raului interior va face mai dificila obtinera iubirii celorlalti ?

Raspuns: Dar asta este exact ceea ce tu dezvalui: raul in relatie cu dragostea si unificarea cu ceilalti. Toate relele celelalte apartin nivelului animat.

De exemplu, exista caini care musca, si exista caini dragalasi, de companie. Animalele de asemenea au personalitati diferite. Totusi, nu ne referim la un temperament bun sau rau, ci la felul  in care o persoana dezvaluie adevaratul rau cand incepe sa se uneasca cu ceilalti. Actuala inclinatie spre rau devine dezvaluita cu siguranta in respingerea scopului.

Ma unesc cu ceilalti pentru a putea atinge scopul, pe Creator. Dezvaluim raul doar cand aspiram spre scop. Raul nu devine dezvaluit fara o conectare spre scop. Pot avea un temperament rau, imi poate lipsi rabdarea si sunt iritabil; totusi, asta nu se numeste nici “rau” nici nu apartine de spiritualitate.

Dar cand incerc sa ating dragostea prietenilor mei pentru a obtine dragostea pentru Creator si descopar cat de mult ma imbolnaveste, atunci raul este gradul de resentiment si respingere. Raul este aversiunea fata de unitate.

Filtreaza toate proprietatile umane si elibereaza-te de tot ce este animat. Exista  « caini », « iepuri », si « magari » care stau printre noi. Lasa tot ; nu lua in considerare. Profetii au scris referitor la asta: “Am venit si nu era nimeni”. Raul este asociat doar cu unitatea si aspiratia catre Creator.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 1/11/11, “ Ce este Painea ochiul rau in munca”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Nu exista nimic nou in univers. Creatorul este neschimbat. Totul a fost facut si terminat si nu lipseste nimic. In acest caz, ce trebuie sa adaugam creatiei? Cum o putem completa?

Este scris in Torah ca atunci cand Dumnezeu a creat lumea, El a “vazut tot ceea ce a facut, si a fost foarte bine”. Nu a stiut El asta dinainte? A confirmat El ca totul  este bine doar dupa ce a completat actiunea? Ce vor sa spuna inteleptii prin aceste cuvinte?

Exista doar o forta care opereaza in lume: Creatorul. Noi nu discutam despre ce a fost inaintea creatiei, pentru ca percepe realitatea din punctual de vedere al creatiei. Niciodata nu vom putea percepe ce a fost inaintea creatiei.

Ne purtam conform principiului “Te cunoastem prin actiunile Tale”, si ‘’judecam conform lipsurilor noastre’’. Intotdeauna venim la Creator (Boreh) din interiorul proprietatii noastre cand Il revelam, care se mai numeste ‘’vino si vezi’’ (Bo-Reh).

Asta inseamna ca aceasta nu se refera la anumite forte care sunt dezvaluite, ci la fiinta creata care dezvaluie aceasta Forta in interiorul sau. In acest sens, creatura trebuie sa inteleaga si sa simta ce se reprezinta, unde este, cine a fost cel care a creat-o, la fel si alte detalii  care ii reflecta statutul.

Din acest motiv,  creatura experimenteaza schimbari pana cand tot ce este bun de la Creator este dezvaluit. Toate aceste schimbari vin in urma unei actiuni, care este ascunsa in gandul initial. De la inceput, Creatorul doreste ca creatura sa devina asemeni Lui si sa existe in cel mai bun stadiu posibil.

Punctul initial al Creatorului trebuie sa fie punctul final al creaturii. Odata ce ambii sunt uniti intr-unul singur, totul incepe sa se dezvolte si sa se deschida in relatie cu creatura.

Doar bunatate absoluta vine de la Creator. Toate procesele deriva din dragostea sa absoluta. El deja  percepe creatura in stadiul sau final ; totusi, toate gradele, fortele si atingerile trebuie sa se dezvolte una dupa alta, in creatura insasi. Trebuie sa experimenteze diferte stari contradictorii pentru a putea invata si sa ajunga Creatorul.

Creatura trebuie sa adauge “Eul” sau punctului final al egalitaii si unitatii cu Creatorul, si acest “Eu” trebuie sa partcipe complet, in starea perfecta. De aceea este scris ca stadiul final difera de « 620 » ori de stadiul initial. Creatura adauga toate dorintele sale, intelegerea, cuprinderea, sentimentele si senzatiile sale, si apoi devine un partener legitim Creatorului.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 1/12/11, “ Ceea ce este scris si trebui sa te intoarca la sufletul tau”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - 6 Comentarii →