Atunci când punctul din inimă vorbeşte
Întrebare: Dacă a fost creată numai dorinţa, atunci ce este intenţia? Este tot un tip de dorinţă?
Răspuns: Nu, nu este. Intenţia vine de la Creator. Fiecare persoană are un punct în inimă, partea Creatorului dată de Sus.
Adevărul este că noi suntem rezultaţi din spargere. Înaintea noastră, a fost un sistem al Infinitului (Ein Sof), în care se afla întreaga dorinţă, precum şi Lumina. Apoi noi am trecut prin sistemul de spargrea al Kelim (vasele).
Ce ne-a dat nouă asta? Acum, că suntem în această lume corporală, avem totuşi dorinţă, dar în loc de Lumină, sunt numai scântei. Dorinţa noastră este ruptă şi acţionează numai cu intenţia egoistă de a primi. În cursul istoriei, din generaţie în generaţie, dintr-o viaţa în alta, s-a dezvoltat în nivelele mineral, vegetal şi animal.
În final, în timpul unui ciclu de viaţă, ajunge la etapa finală când un punct, o scânteie de Lumină, partea Creatorului dată de Sus, apare într-o persoană. Ce este cu mine? se întreabă când se trezeşte la viaţă şi atunci simte omul un conflict interior.
La nivel animal, asemenea conflicte interne nu au apărut, pentru că la acel nivel ne-am dezvoltat prin nevoi şi impulsuri instinctuale. Am vrut să îi folosim pe ceilalţi în cea mai mare măsură şi am reuşit în tot ceea ce am făcut.
Toţi oamenii, tineri şi bătrâni, se străduie să câştige cât mai mult din această lume. Ei există numai într-o singură dorinţă: voinţa de a primi plăcere. Gândind că merită să trăieşti pentru ea, ei nu îşi pun întrebări despre ceva mai mare decât asta. De fapt, întrebările apar din interior, din pământul fertil interior şi, până atunci, noi suntem doar mamifere. Vedem problemele vitale prin prisma minţii şi a diferitelor credinţe.
Acest lucru se desfăşoară până când omul pierde dorinţa, până când punctul lui sau al ei din inimă se dezveleşte, lucru care caracterizează generaţia noastră. Astfel, punctul din inima este începutul sufletului. Aceasta este ceea ce declanseaza dezvoltarea umană.
Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 1/7/2011, Scrierile lui Rabash
Trecem prin numeroase vieţi, rămânând numai în dorinţa egoistă. În ea, trăim şi ne dezvoltăm. Este realitatea noastră în această lume. În esenţă, doar punctul din inima al fiecăruia dintre noi suferă încarnări, în timp ce corpurile care aparţin de nivelul animal se nasc şi mor, pur şi simplu.

In cele din urma, noi imaginam o realitate pentru noi insine cand Lumina vine in contact cu dorinta de a primi, asemanator cum in lumea noastra, lumina proiecteaza filmul pe ecran. Totusi, spre deosebire de cinema, Lumina Superioara picteaza imaginea nu doar pe ecarnul exterior ci si inauntrul nostru, creand astfel o imagine a realitatii din materia noastra, dorinta de a primi placere.
Cind sintem „trasi de mineca” pentru a ne familiariza cu egoismul nostru, ar trebui sa ne bucuram din moment ce astfel atingem gradele spirituale. Cind o persoana pierde credinta in aceasta lume si este patrunsa de intrebari despre semnificatia vietii, aceste intrebari deriva din punctul din inima. Atunci, persoanei I se da o oportunitate de a construi gradele spirituale, nivelele revelarii Creatorului, pina cind intreaga Lumina a NRNHY (Nefesh, Ruach, Neshama, Haya, Yechida) este revelata.
Intrebare: Cind ma uit la modul in care traieste umanitatea, nu vad nici un fel de liber arbitru. Cineva a stabilit deja pentru noi, conditiile initiale si finale si noi doar coninuam sa alergam de la punctul de start catre linia de sosire. Unde este libertatea noastra atunci?
Unde este pina la urma, liberul nostru arbitru? Nu a fost vointa mea sa vin in aceasta lume si nici nu mi-am ales mediul de viata: familia, tara si etnia. Sint facut din genele parintilor mei care-mi definesc absolut toate calitatile mele. Am fost crescut intr-un mediu in care m-am aflat: casa mea, gradinita, scoala si nu am ales nici una din astea. Nimic din mine nu imi apartine!