Întrebare: Cum pot măsura starea mea în afara dorinţei de primire şi este posibil să fim în asta tot timpul?

Răspuns:  Asta înseamnă că sunt pregătit să rămân mereu în starea actuală, adică Hafetz Hesed, indiferent ce se întâmplă. Şi, cu cât mai mult mă ridic, cu atât starea mea Hafetz Hesed coboară, asta înseamnă că se extinde la cel mai scăzut nivel.

Aceasta se numeşte măsurare în afara dorinţei de primire. Într-o stare de Hafetz Hesed nu fac măsurători, dar încerc să rămân cât mai jos posibil, într-o stare permanentă.

Aceasta este considerată măsura în afara dorinţei de a primi, dacă nu atribui interes dorinţei de primire. Primesc această capacitate ca o bară de fier ridicată în aer de un magnet. Graţie magnetului, fierul poate rămâne în aer. Acelaşi lucru cu dorinţa, în măsura în care lumina influenţează dorinţa, o ridic peste intenţia de dragul primirii,  poate să fie suspendată în aer cu o intenţie de dragul dăruirii.

Dorinţa în sine este neschimbată, dar direcţia sa se transformă din pentru sine, în pentru celălalt, adică pentru Creator. Astfel, câteodată suntem capabili să măsurăm în afara dorinţei de primire.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 02.03.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Fundamentul grupului este lecţia zilnică de dimineaţă. Cel care nu ni se alătură cel puţin câteva ore care-i convin lui, pur şi simplu nu se poate conecta la mine. Şi, lecţia în sine trebuie să devină o operaţiune curentă de „amestecare” a noi toţi împreună pentru a ne vedea ca un tot şi a aştepta Lumina care se va deschide între noi.

Lecţia trebuie să fie foarte dificilă, ca un malaxor de ciment în care trebuie să întoarceţi toată această masă prin care nisipul, cimentul şi apa sunt amestecate până ce sunt complet conectate. Astfel trebuie să resimţim lecţia, cu multă dificultate şi cu mult efort. Dacă o persoană nu simte această dificultate, nici opoziţie, atunci ea nu construieşte Kli, nu atrage lumina. Acest efort trebuie să fie resimţit tot timpul, cu tensiune şi presiune.

A adera la Rav, la Elyon (Superior), nu indică adeziunea la o persoană în mod special. Superiorul nu este o persoană, ci este un concept deoarece, în această persoană conexiunea este atrasă spre ceea ce este mai mare. Prin urmare, trebuie să clarific:

• De ce a fost ales pentru a fi superior cu privire la mine?
• Ce înseamnă exact acest termen „superior” la care eu trebuie să ader?
• Şi, cum prin această formă exterioară de adeziune prin care au ader la superior, voi obţine aderarea internă la El?

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 27.02.2014, subiectul: „Profesorul”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Credeţi că avem deja posibilitatea de a face totul în centrul grupului şi de a rezolva toate problemele noastre?

Răspuns: Dacă aveţi în vedere să progresaţi spiritual, adică spre caracteristica de dăruire, atunci pur şi simplu nu aveţi altă soluţie. Centrul grupului este punctul de plecare al unui drum care ne duce prin toate lumile la lumea Infinitului. Nimic altceva nu ne este dat.

Centrul grupului este un loc în care ne echilibrăm reciproc. Toată lumea este diferită, dar toţi sunt egali. Toţi se ajută chiar dacă sunt diferiţi. Prin asta, ne anulăm şi absorbim dorinţele celorlalţi în scopul de a le realiza în întregime. Apoi, prezentăm o dorinţă completă şi unită şi, în acest mod, intrăm în această conductă prin care ne ridicăm în lumea Infinitului.

Întrebare: Este posibil de a aduce probleme materiale în centrul grupului?

Răspuns: Este posibil pentru un grup de a veni cu tot soiul de probleme materiale şi de a încerca să le rezolve cu prietenii. În orice caz, acest lucru va fi mult mai aproape de adevăr decât ceea ce doriţi să decideţi singuri.

Dacă toţi prietenii tăi ar fi la un anumit nivel spiritual, reciproc echilibrat (vorbesc despre un grup care este mai mult sau mai puţin corect) atunci, într-o asemenea manieră, vei fi în măsură să rezolvi problemele din viaţa ta.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Tora, Exodul (Ki Tissa), 33:12-33:13 : Moise spune Domnului: “Tu îmi spui: “Fă să înainteze acest popor”, fără să-mi spui cine vrei să mi se alăture. În plus, Tu mi-ai spus: “Eu te-am remarcat în mod special şi ai câştigat favoarea Mea”. Ei bine, dacă am câştigat favoarea Ta, binevoieşte să-mi dezvălui căile Tale pentru ca să Te cunosc şi să mai merit bunăvoinţa Ta. De asemenea, gândeşte-Te că această naţiune este poporul Tău!”

O persoană înţelege că trebuie să aducă toate atributele sale către Creator. Prin aceste atribute ea formează imaginea Creatorului în ea. Creatorul nu are imagine şi El se dezvăluie doar în interiorul unei persoane. Prin urmare, o persoană este numită Adam, cineva care a atins o asemănare cu Creatorul.

Moise le păstrează, realizând că toate atributele sale sunt necesare pentru a realiza această imagine. În stările precedente ne agăţăm puternic la toate atributele noastre egoiste dar, când ajungem la recunoaşterea faptului că sunt opuse Creatorului, dorim să ne debarasăm de ele. Totuşi, când simţim că ele sunt esenţiale pentru asemănarea cu Creatorul, începem să le preţuim.

Este motivul pentru care Moise se roagă atât de avid pentru poporul său, adică pentru toate atributele egoiste, pentru că altfel, nu poate realiza o imagine completă. Creatorul corupe (cumpără) o persoană cu promisiunea de a distruge jumătate din atributele sale egoiste deoarece, pentru a se asemui complet Creatorului, este suficient ca ea să corecteze jumătate dintre ele.

Dar, o persoană nu trebuie să se oprească, desigur, deoarece graţie atributelor sale cele mai egoiste, ea poate încânta Creatorul devenind ca El.

Din kab.tv, “Secretele Cărţii Eterne”, 16.09.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

O întrebare în spiritualitate este o dorință (Hisaron, dorință) care declanșează Lumina Superioară. Lumina coboară și umple acestă dorința. Aceasta se numește o întrebare reală sau rugăciune. .
Cu toate acestea, până când se formează o astfel de întrebare adevărată,  se trece printr-o serie de întrebări preliminare, care sunt numite ” o rugăciune înaintea rugăciunii„. Cu alte cuvinte, înainte de a ajunge într-adevăr la rugăciune, la cerere, omul trece prin numeroase întrebări mici și inexactem până ce apare în cele din urmă  întrebarea corectă.

În general, toate întrebările se reduc la un singur lucru: „Care este sensul vieții? Merită să trăiești? Dacă d , de ce ” Aceasta este singura întrebare care există într-adevăr. Un om cere miliarde de diferite variante și în consecință, primește doar un răspuns parțial. Dar la sfârșitul corecției, toate se vor transforma într-o întrebare atât de mare, încât va primi un răspuns complet, uriaș (Zivug a Shalem ).

Întrebare: Ce fel de întrebări ar trebui să aducem la tine și care trebuie să fie clarificate în grup?

Răspuns: Este mai bine dacă veniți la mine cu o întrebare colectivă. Dacă aveți o întrebare care implică întregul grup, vă rog să veniți cu ea la mine.

Intrebare: Până în prezent, atunci când am găsit răspunsuri la întrebările mele din grup , am simțit că acestea sunt corecte.

Răspuns: Într-adevăr „până acum „. Este în acest fel pentru fiecare nivel, pentru mine și pentru toți. Răspunsuri care au fost corecte la acest nivel vor deveni incorecte atunci când vom ajunge la un nou nivel, deoarece Keter al Partzuf-ului inferior cheamă Malchut de superior.
De la o lecție în Rusia 2/10/14

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Shamati #8, „ Care este diferenta dintre o umbra a Kedusha si o umbra a Sitra Achra”:  Trebuie sa observam doua discernaminte in aceasta umbra, adica in ascunderea ei:

1. Cand cineva inca are abilitatea de a invinge intunericul si ascunderile pe care le simte, sa il justifice pe Creator si sa se roage Creatorului ca Acesta sa ii deschida ochii pentru a vedea toate tainuirile pe care le simte ca vin de la Creator, cu alte cuvinte ca, El face toate acestea unei persoane, astfel incat persoana sa gaseasca propria rugaciune si sa tanjeasca la El… in acest stadiu, persoana inca mai crede in Providenta Sa.  

2. Cand cineva ajunge la un stadiu in care nu mai poate sa suporte si spune ca toata suferinta si durerea pe care le simte, se datoreaza Creatorului care i le-a trimis, astfel incat sa aiba un motiv de a se inalta in grad, iar atunci persoana ajunge la un stadiu de erezie. Asta se datoreaza faptului ca ea nu poate crede in Providenta Sa si in mod natural nu se mai poate ruga. 

Totul functioneaza conform aceluiasi principiu: „Nu exista nimeni Altul inafara de El, Cel Bun si Generos”. Toata munca noastra consta in a atinge acest principiu, in fiecare din stadiile prin care trecem. Trebuie sa ne evaluam intregile vieti in concordanta cu acest principiu, iar acest lucru este imposibil fara sprijinul mediului inconjurator. Altfel, o persoana nu poate reusi.

Toate stadiile ne sunt trimise de catre Creator, cu alte cuvinte ele sunt determinate de influenta Luminii superioare asupra Reshimot (genele informationale) si stadiului lor comun, una fata de cealalalta. Dar intre Lumina si Reshimo ramane un spatiu gol pentru liberul nostru arbitru si eforturile noastre. Si o persoana trebuie sa umple acest spatiu.

Exista o lipsa de contact cu fiecare, iar aceasta se numeste ascundere. O persoana trebuie sa depuna efort in asta, cu scopul de a indeparta ascunderea si de a completa contactul dintre el si Creator, dintre Reshimo si Lumina, si sa aduca implinire intre acestea. Reshimo este revelata ca sfaramare si de aceea este intotdeauna descoperita ca discomfort, deficienta, respingere si ascundere. In final, aceasta este o marturie a spargerii, iar eu am nevoie sa accept asta ca pe o chemare catre contact, in toate situatiile care sunt create.

Aceasta se numeste munca deasupra motivului. Se poate ca in inima si mintea mea sa fie un sentiment neplacut, ca nu pot integra toate problemele mele cu Cel Bun si Generos, dar in ciuda tuturor acestor lucruri, munca in mintea si inima mea, nu ar trebui sa depinda de stadiul meu interior. Aceasta inseamna ca sar peste Reshimo care este revelata, inaltandu-ma deasupra Reshimo sfaramata, ca si cum aceasta Reshimo a fost corectata. Deci, simt ca si cum am atins revelarea singurei forte absolut binevoitoare si stau fata in fata cu Creatorul.

Si atunci ii multumesc Creatorului pentru dorintele mele sfaramate, deoarece doar in acest mod,  pot atinge spiritualitatea, avantajul Luminii fata de intuneric. Exact in contradictia dintre Reshimo si Lumina, descopar ce este Lumina de fiecare data.

Din Pregatirea pentru Lectia zilnica de Kabbalah 2/23/14

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce-ar trebui să fac dacă eu doresc să-i controlez pe prieteni și văd aceeași dorință la alții? Cum pot canaliza dorința în beneficiul scopului și al grupului?

Răspuns:Dacă vei fi ca un tată și o mamă față de prieteni, atunci ești preocupați de ei tot timpul ca de niște copii. Te rog, preia controlul asupra lor ca și asupra celor mici dar numai cu condiția să acționeziuexclusiv în beneficiul lor, pentru că dorințele lor, nevoile și deficiențele lor sunt ceea ce determină gândurile tale, faptele și dorințele. Ei sunt capul tău și fac ceea ce doresc. Aceasta se numește Aba ve Ima. Vă rog preluați controlul!

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Ordinea inversă a luminilor şi vaselor este o lege care operează şi care există de la începutul lumii până la final. Provine din faptul că, cu cât este mai mare vasul, dorinţa, şi cu cât este mai mare “groasă”, cu atât lumina care se dezvăluie în ea este mai mare. Cu alte cuvinte, lumina se dezvăluie în partea pură prin partea “groasă”.

Partea “pură”, transparentă prin care începe creşterea – este Keter şi partea “aspră, groasă” este Malchut. Astfel, Malchut determină măreţia luminii care va fi în Keter. Această lege este aceeaşi pentru cele zece Sefirot din tot; de la o mică celulă, o parte a lumii, lumea întreagă sau întreaga realitate care există.

Există două legi de fapt în această lege a ordinii inverse a luminilor şi vaselor rezidă:

• Prima, îl descopăr pe Creator în funcţie de mărimea dorinţei mele. Cu alte cuvinte, descopăr gustul în funcţie de apetitul meu.
• A doua, există legea echivalenţei de formă: cu cât vasul meu este mai pur,cu atât este în echivalenţă de formă cu o lumină mai mare şi mai înaltă.

Se pare că am o parte groasă cu ajutorul căreia atrag şi descopăr luminile şi am o parte a vasului pură cu ajutorul căreia simt aceste lumini. De aici, rezultă un mare număr de consecinţe care ne dezorientează complet.

De exemplu, pentru a atinge vârful în orice artă, artiştii trebuie să muncească mult în situaţii foarte dificile, “grele”, “pragmatice”. Putem crede că ei zboară în sfere înalte dar, în realitate, ei sunt destul de “complicaţi”.

„Cel care este mai mare decât prietenul său, dorinţa sa este mai mare”. Aceasta este consecinţa ordinii inverse a luminilor şi vaselor, chiar şi aici, în lumea materială.

Pentru a obţine ceva sublim, rafinat, trebuie să treci prin toate stările în viaţă – abia atunci vei fi capabil să creezi, cu adevărat, o operă de artă. Doar “murdărindu-te” suficient va putea atinge vârful.

Deci, dacă ne-am apropia mai mult de aceste naturi fine, am vedea în ele ceva total diferit de ceea ce am crede – deoarece există totul în ele.

Astfel, puritatea şi Aviut (asprimea, grosimea) sunt conectate, pentru că relaţia dintre ceva din ceva şi ceva din nimic este inversă. Pe de o parte, ceva din ceva trebuie să se manifeste şi, pe de altă parte, ceva din nimic trebuie să îşi dezvăluie esenţa sa şi polul opus care-i lipseşte. Aşa obţinem spiritualitatea.

Avansăm mai departe, ne murdărim căzând în noroi, generaţiile coboară mai jos în abis – şi sunt exact stările care ne pregătesc pentru realizarea cea mai pură. În ceea ce priveşte „existenţa din nimic”, descopăr lumina în funcţie de grosime, de „asprimea”dorinţei mele, iar conform cu „ceva din ceva”, descopăr lumina în funcţie de puritatea mea.

Astfel, dorinţa mea conţine două părţi: partea aspră, care atrage lumina şi o parte pură, care o primeşte.

Din lecţia „Introducere la Cartea Zohar”, 27.02.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ne jucăm cu dragostea. Dar este un joc?

Răspuns: De fapt, noi nu dorim să ne jucăm, ci să simţim cu adevărat un astfel de sentiment.

Dragostea este un sentiment de integrare reciprocă în care eu iau dorinţele voastre şi mă angajez să le împlinesc şi voi le luaţi pe ale mele şi acceptaţi să le îndepliniţi. Trebuie să înţelegeţi că sufletul nostru este în ceilalţi şi astfel, această iubire este, în esenţă, egoistă în ceea ce priveşte sinele vostru adevărat, dar nu cu privire la ceea ce vi se pare a fi acum.

Întrebare: Să presupunem că sunt pregătit să mă anulez în raport cu ceilalţi, dar că acest „drăcuşor” care se găseşte în mine mă urmează cu tot şi nu pot face nimic cu el.

Răspuns: Este foarte bine ca voi să simţiţi asta.

Întrebare: Dar, este vorba despre un fel de opoziţie şi am nevoie să distrug drăcuşorul.

Răspuns: În nici un fel, nu! Trebuie să trăim cu această opoziţie! Avem nevoie să o iubim!

Dacă întunericul şi lumina nu sunt simultane, atunci nu am putea realiza nimic. Kli-ul este opus luminii şi avem nevoie să le integrăm cu ajutorul Masah-ului. Este vorba despre o inversare teribilă, de un contrast, nu ca în lumea noastră, ci între ură completă şi iubire completă. Nici nu ne putem imagina ce opoziţii teribile urcăm prin con spre lumea Infinitului.

Şi acest mic drăcuşor va creşte, transformându-se într-un gigantic King Kong dar, în esenţă, este pe deplin egal Creatorului, numai că este spatele Lui. Şi, noi trebuie să fim între cele două, deoarece nu aparţineţi caracteristicilor Creatorului, nu sunteţi Creatorul şi nu doriţi să faceţi parte din obiectul care este opus Lui, egoul. În ceea ce construiţi voi înşivă între ele, vă găsiţi simultan cu două caracteristici şi vă ridicaţi la un astfel de nivel încât vă transformaţi, aparent deveniţi mai sus decât Creatorul, deoarece Îl atingeţi în întuneric.

Întrebare: Să presupunem că există oameni complet neutri în grup şi eu nu reacţionez deloc la ei. Şi există cei care provoacă o reacţie intensă în mine, eu fierb pur şi simplu. Ce caz este bun?

Răspuns: Nimeni dintre noi nu este ca alţii. Toată lumea are gânduri şi sentimente diferite. Prin urmare, este necesar să tolerăm pe toată lumea. Dacă o persoană nu este împotriva grupului, dacă ea acceptă regulile noastre generale, încearcă să le urmeze dar merge în direcţia opusă tot timpul, atunci este necesar să o tratăm bine. Asta deoarece ea nu încearcă, intenţionat, să aducă un prejudiciu grupului. Nu pleacă dintr-o rea intenţie şi trebuie să o tolerăm.

Din Săptămâna Mondială a Zohar, Congresul de Educaţie Integrală, ziua a treia, Atelier 5, 04.02.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Eu simt, uneori, că pentru câteva secunde înțeleg tot ceea ce spui și apoi nu mai înțeleg nimic și se petrece  în mod constant, iarăși și iarăși.

Răspuns: Foarte bine! Acest lucru înseamnă că digeri hrana spirituală rapid și crești repede. Acest lucru îți va aduce  o anumită acumulare și un anumit rezultat. Continuă, nu te opri și nu fii dezamăgit.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→