Tora, Deuteronomul 21:10: Dacă mergi la război împotriva dușmanilor tăi.

Este vorba despre un război al unei persoane cu natura sa, care este egoistă.

Pe de-o parte, asta este o muncă foarte dificilă, iar Tora o descrie foarte precis ca un război. Până la urmă, tu trebuie să te lupți cu proprietățile tale interioare, opiniile, gândurile și cu descoperirea constantă că totul este direcționat spre beneficiul corpului tău, pentru confortul tău.

Trebuie ca tot timpul să te ridici deasupra acestui lucru, pentru a prefera confortul celorlalți, iar prin ei, confortul Creatorului, deoarece Creatorul este personificarea a tot ceea ce este în afara ta. Acesta este un război imens cu tine însuți.

Desigur, că sunt forțe care ajută lupta și care determină cum să alegi anumite metode, oportunități, timp și circumstanțe, pentru ca, într-un anumit mod, să te ridici deasupra ta și să-ți întorci gândurile spre acțiunile care sunt pentru beneficiul celorlalți și al Creatorului și nu pentru propriul tău beneficiu. Însă, în general, aceasta este o muncă foarte dificilă.

Cel mai important lucru este că, deși această muncă este atât de dificilă prin presiunea interioară a omului, toți oamenii din lume trebuie s-o ia asupra lor. Acesta este cel mai incredibil lucru.

Asemenea gânduri sunt tipice acelor puțini din lume care au punctul din inimă. Ei înțeleg nevoia pentru atingerea scopului creației și pentru îndeplinirea planului. Ei au cunoștințe elementare despre noua dorință care îi arde din interior.

În față îi așteaptă o mare luptă. “Du-te la razboi” așa cum spune Tora. Totuși, ei au cel puțin o dorință inițială pentru asta. Pentru restul oamenilor aceasta este într-o stare interioară latentă. Totuși, din întreaga umanitate, ei sunt mai puțin de câteva zeci de oameni care au o dorință cu adevărat puternică, pentru a se ridica deasupra naturii lor și sunt pregătiți pentru orice.

Până la urmă, tot va afecta pe toată lumea, deoarece omenirea trebuie să se ridice la o natură complet nouă, cu legi noi și forțe noi.

Din KabTV “Secretele Cartii Eterne” 10/5/16

Filed under: Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cam în jur cu doi ani în urmă mi s-a întâmplat un anumit lucru. Mă plimbam cu soția și cu cei doi copii. Mergeam în josul străzii, era sâmbătă, nu erau mașini pe stradă, iar totul era foarte liniștit și pastoral. Ne-am îndreptat spre o trecere de pietoni și am traversat strada liniștiți, deoarece nu era niciun suflet în jur.

Dintr-o dată, am observat că fiul nostru a ezitat puțin în timp ce traversăm și, exact în acel moment, a apărut o mașină care mergea cu o viteză nebună și l-a lovit, arucându-l de pe bicicletă pe stradă.

Nu am putut să înțelegem de unde a venit, nu erau mașini în jur. Și cum să lovească șoferul pe copil, nu a văzut întreaga stradă? Mai târziu am aflat că șoferul era preocupat de o conversație cu un pasager. Întreaga poveste s-a încheiat cu bine, iar fiul meu practic a fost nevătămat.

A fost exact ca un film! E dificil de crezut cum să se întâmple așa ceva și să se termine fără pierderi mai mari; riscul implicat putea fi fatal. Într-o situație ca aceasta este o protecție a persoanei de sus sau nu?

Răspuns: Nu este nicio protecție personală. Conducerea personală este direcționată numai spre a aduce individul la o conexiune conștientă cu sistemul naturii. Iar orice altceva se întâmplă numai conform nevoilor sistemului de a se îndrepta spre revelarea forței care acționează în el. Dacă s-a întâmplat un asemenea eveniment înseamnă că trebuia să se întâmplă într-unul din elementele sistemului.

“Conducerea persoanală” înseamnă că unul din elemente iese în evidență din întregul sistem, prin propriile calități interioare unice și care a întrecut toate părțile rămase ale dezvoltării sale. Acest tip de dezvoltare l-a ridicat la un nivel diferit față de generația sa, deoarece a trebuit să se ridice și să îndeplinească o anumită misiune.

Însă, în incidentul mașinii și a copilului nu este nicio conducere personală. Sistemul a trebuit să relizeze aceste evenimente în modul acesta, pentru a oferi anumite cunoștințe și senzații copilului, întregii familii și șoferului.

A trebuit să intrați în contact între voi, posibil numai pentru un moment, iar apoi să vă despărțiți și să mergeți către viitoarea dezvoltare. Dar, indiferent ce se întâmplă, se întâmplă numai pentru a ne avansa spre dobândirea forței care conduce sistemul. Nu este nimic care să se întâmple în afara acestui program și a acestui scop.

Protecție specială de sus există numai pentru acei oameni aleși, care au realizat o anumită dezvoltare individuală față de forța superioară. E ca și cum părăsesc masele generale și încep să-și dezvolte percepția și înțelegerea, să lucreze individual cu sistemul și să preia funcțiile forței superioare. Aceștia se conectează în sistem într-un mod special și intră sub conducerea individuală.

Însă, asta este așa numai pentru că s-au ridicat deasupra conducerii generale. Ei nu mai aparțin acesteia, însă vor să funcționeze conform conducerii personale. Au o misiune specială și aceștia sunt oameni speciali. Este similar modului în care numai o mână de oameni stau la capul conducerii și iau decizii pentru întreaga țară. Deși în viața obișnuită nouă ni se pare că guvernul decide ceva, totuși, în realitate, este în totalitate în mâinile conducerii superioare.

Conducerea generală implică faptul că totul se întâmplă în această lume prin ordinul sistemului superior. O conducere personală este atunci când omul începe să-și dezvolte conștiința personală, recunoscând acest sistem și luând în mâinile sale controlul asupra lui. Numai el primește conducerea persoanală, deoarece el preia funcții în plus pe care le poate executa, acestea luându-le de la forța superioară.

Asta este numai față de dezvoltarea interioară a omului și nu față de evenimentele exterioare care se petrec în viețile noastre. Acesta este singurul lucru în care este libertate de alegere pentru individ: să ia volanul în mâinile sale.

Din KabTV “O viata noua” nr. 818, 01/26/17

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam “Libertatea de a alege”: Separarea dintre oameni este sursa fiecărei calamități și nenorociri.

Însă, față de concepte și idei este complet diferit: Unitatea și lipsa de critică sunt considerate sursa oricărui eșec și împiedicarea tuturor progreselor și a fertilizării didactice. … Cu cât sunt mai multe contradicții între opinii și cu cât sunt mai multe critici, cu atât este mai mare cunoașterea și înțelepciunea se mărește, iar lucrurile devin mai potrivite pentru examinare și clarificare…

Prin urmare, evident, toată baza surselor fizice este măsura unității societății, iar baza sucesului inteligenței și a cunoașterii este separarea și dezacordul între ei.

În societatea umană obișnuită, cu cât e mai multă pace și înțelegere, cu atât este mai bine, ca între copiii cuminți. Însă, dacă vrem să creștem, această creștere este posibilă numai dacă se intensifică, de asemenea, și contradicțiile, critica reciprocă și dezacordurile și, în același timp, “iubirea acoperă toate păcatele”.

Trebuie să înțelegem că ne certăm doar pentru că s-au revelat dorințe mai mari în noi, care ne împiedică să ne conectăm unul cu altul. În consecință, noi cerem unificarea deasupra dezacordurilor.

O conexiune obișnuită este posibilă într-o familie sau între oamenii primitivi, care au existat înainte de spargerea Babiloniană. În Babilonul antic, multe națiuni obișnuiau să trăiască precum o singură familie și vorbeau o singură limbă.

Însă, dintr-o dată, egoismul a izvorât și a făcut ca dorințele lor să se contrazică între ele. Au început să se lupte, iar ceea ce a rezultat a fost construirea Turnului Babilonului. De atunci au apărut două metode pentru a rezolva această problemă. Prima metodă a fost propusă de Nimrod, care a spus: “Sa ne separăm și să ne împrăștiem în diferite direcții, cât mai departe unul de altul”.

Mai târziu, egoismul din noi a crescut și mai mult, fiecare grup a început lupta din nou și ne-am divizat mai departe. Luptele noi au dus la separări noi. Și așa am ajuns la lumea contemporană, unde toți trăiesc pentru ei înșiși și nu vor să vadă pe nimeni în apropierea lor. Telefoanele mobile și calculatoarele – asta este tot ceea ce ne trebuie. Vrem să fim lăsați în pace la casele noastre și să nu fim deranjați de nimeni.

Curând mâncarea va fi livrată către noi prin elicoptere, biomasa cu orice gust la cerere, ca să nu fie nevoie nici măcar să ieșim din casă. Asta este metoda lui Nimrod, care a luat naștere în Babilonul antic și care, în zilele noastre, a ajuns la ultima sa manifestare.

A mai fost, de asemenea, și metoda lui Abraham, care s-a gândit să se unească deasupra tuturor dezacordurilor. Adică diferențele de opinii ar trebui să rămână și cu cât sunt revelate mai mult, cu atât mai bine, cu atât mai puternică este conexiunea care ar trebui să fie construită.

Urmașii lui Abraham, care s-au numit poporul Israel, au reușit să ajungă la vârful unității, numită construirea Primului Templu. Însă nu au reușit să se țină de el. Nu s-a putut, deoarece a trebuit să se treacă prin spargere și să se împrăștie printre națiunile lumii, pentru a le transmite dorința de a se uni.

Conform metodei lui Abrahm, dezacordurile rămân, însă “iubirea acoperă toate păcatele”. Astfel, ajungem la adevărata libertate, atunci când scăpăm de conducerea îngerului morții și ne ridicăm deasupra lui. În mod specific, deasupra egoismului, ne unim cu ceilalți pe un nivel chiar și mai înalt.

Mulțumită unificării deasupra dezacordurilor, am început să înțelegem, să simțim și să dobândim diferența dintre întuneric și lumină, care ne-a dat senzația realității spirituale, deși noi înșine suntem complet corporali.

Aceasta este esența metodei lui Abraham. Nu sunt alte metode decât acestea : fie ne distanțăm unul de altul, conform metodei lui Nimrod, fie ne unim deasupra diferențelor, conform metodei lui Abraham.

Din prima parte a lectiei zilnie de Cabala 1/3/17 “Educatia pentru concesii”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Care va fi înlocuitorul pentru populismul democratic?

Întrebare: Care ar trebui să fie următorul pas după democrație?

Răspuns: Următorul pas este că, în loc de “democrații” aleși de public, din aceia care sunt mai buni la oferirea unor promisiuni și zâmbete frumoase, oameni mai serioși și responsabili vor veni la putere. Vor face ceea ce este nevoie cu adevărat pentru public, pentru țară și pentru lume, în loc să găzduiască populismul și publicitatea pentru sine în fața maselor.

Responsabilitatea a fost în deficit în timpul întregii perioade anterioare a așa numitei conduceri “democratice”. Un exemplu de acest gen sunt conducătorii țărilor Europene care și-au deschis granițele refugiaților pentru ca ei să între liber.

Toate aceste decizii s-au luat fără o analiză anterioară și fără o considerație față de prioritățile corecte ale valorilor. Țările Europene, pur și simplu, s-au distrus pe ele în felul acesta.

Întrebare: Democrații susțin că oamenii reprezintă prioritatea principală pentru ei.

Răspuns: O “persoană” în democrație înseamnă masele, însă masele sunt incapabile să ia decizia bună. Am auzit de la un candidat pentru prim ministru că a avut nevoie de două miliarde ca să reușească acest lucru. Dacă ar fi avut banii, restul este o chestiune de tehnică. Ei cumpără mass media: televiziunea, radio și ziarele de știri pentru publicitate, iar după alegeri acești bani sunt făcuți înapoi și dublați.

În modul acesta alegem conducătorii în vremurile noastre – totul depinde numai de publicitate, deoarece publicul alege conform unui număr simplu de voturi. Nu credeți că acest sistem este imperfect? Democrația este posibilă numai dacă națiunea este educată și dacă oamenii știu ceea ce fac. Poate fi un disident printre ei, unul complet recunoscut, mai degrabă decât unul evocat de publicitatea care determină cui să-i aloce simpatia publicului.

Chiar acum toată această abordare democratică este supusă verificărilor și va fi modificată. În viitor, oamenii vor alege pe aceia care sunt în contact cu forța superioară a naturii, Creatorul. Nimeni nu va putea să conducă lumea cu excepția acelora cu dobândire spirituală. Cine altcineva știe să guverneze această lume, în special în vremurile noastre, când devine ca un singur sistem?

Societatea poate alege democratic, însă pentru asta trebuie să fie corectată. Pentru moment, libertatea personală înseamnă să fi capabil să faci orice poți înțelege.

Adevărata democrație își asumă un public educat, care înțelege în ce lume, în ce sistem al naturii există și ce este cerut pentru a avansa corect către o conexiune mai loială cu sistemul naturii numit “Creator”.

Baal HaSulam scrie în articolul “Ultima generatie” că “Omul nu ar trebui să fie confuz în privința democrațiilor moderne, deoarece ele folosesc diferite trucuri pentru a păcăli alegătorii.

Iar până când masele nu se vor deștepta și realiza această minciună, majoritatea va continua să aleagă cu ceea ce este dictat de Sus. Iar trucul principal este că, la început, candidatul este lăudat, înțelepciunea și dreptatea lui sunt publicate, iar masele îi cred minciunile și îl aleg. Totuși, această minciună nu devine niciodată adevărul.

Din a doua parte a lectiei zilnice de Cabala 1/29/17, Lectia pe tema: “Mismah Arosa (Documentul Arosa)”

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Altruism – Autentic sau iresponsabil

Întrebare: Astăzi sunt foarte mulți oameni în lume care se pot numi pe ei înșiși altruiști. De ce crezi că rezolvarea crizei este posibilă prin educația altruistă?

Răspuns: Nu discutăm despre altruism așa cum este înțeles în mod obijnuit în această lume, ci despre sensul Cabalist al lui. Altruismul este percepția întregii societăți ca un singur sistem în care bunăstarea unui individ este echivalentă cu bunăstarea societății. Așadar, el trebuie să se includă în societate și să o trateze în modul în care se tratează pe el însuși.

Nu știu dacă altruiștii variați sau umaniștii cred același lucru. Dacă oricare din ei tratează societatea în felul acesta, atunci este aproape de ceea ce ne cere Înțelepciunea Cabala.

Dacă o persoană își vede viața ca o parte a societății, ca un embrion în pântecul mamei sale, primind totul de la ea, atunci va realiza că totul depinde de bunăstarea societății. Și, de aceea, el va da totul societății și va lua pentru el însuși numai necesitățile. Prin acest comportament noi ne garantăm viața spirituală fără nicio restricție.

O persoană va trata societatea în modul acesta dacă primește o educație integrală. Cu ajutorul acestei educații, el va începe să înțeleagă și să simtă ce este “integralitatea” și ce înseamnă ca întreaga societate să fie ca un singur om. Fără asta lumea nu poate exista. Criza globală și numeroasele probleme pe care lumea modernă le experimentează astăzi ne conduc către asta.

Lumea este în perioada de tranziție unde era “democrației” și a “liberlismului, care a condus societatea către o conducere iresponsabilă, se apropie de sfârșit. Dacă toată conducerea este făcută în exclusivitate într-un mod “democratic”, atunci rezultatele vor fi cele mai dezastruoase.

Până la urmă cine alege conducătorii? Acesta este publicul care face propriile alegeri pe baza cărui canditat strigă mai tare, care arată mai bine și care este mai mult ca o icoană Hollywoodiană.

Putem vedea rezultatele acestui populism în întreaga lume. Conducătorii țărilor europene au distrus Europa prin cursul lor liberal. Probabil nu este clar încă pentru toată lumea, însă foarte curând se va manifesta în întregime.

Și, cel mai important, influența dăunătoare a mass mediei, care determină opinia publică prin discursurile artiștilor faimoși și ale figurilor populare care știu cum să convingă oamenii.

Rezultă că țările nu își aleg conducătorii conform calităților lor profesionale de a conduce, ci conform abilităților de a vorbi cu publicul.

Publicul, impresionat de prestație, își alege conducătorul, care apoi ajunge la putere și începe să facă tot ceea ce își dorește. Toate acestea sunt rezultatul populismului, liberalismului și a democrației. Problema conducerii moderne este incompetența sa.

Revizuirea întregii abordări anterioare începe acum și sperăm să ne conducă spre corecție.

Din a doua parte a Lectie zilnice de Cabala 1/29/17. Lectie pe tema: “Misnah Arosa (Documentul Arosa), “Planul iesirii din criza”

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Puterea societății depinde de evaluarea sa de către o persoană. Broșura “Criza și rezolvarea ei” (Forumul Arosa, 2006): Scopul forțelor altruiste este formarea unor noi valori social altruiste și umane.

Această concluzie este bazată pe presupunerea că natura este un singur sistem, un singur organism sau un singur corp. Acest lucru este ceea ce susține Înțelepciunea Cabală și același lucru este confirmat nu numai de înțelepciunea spirituală, ci și de științele normale, corporale.

În ciuda faptului că toate nivelele acestui organism, de la mineral, vegetal și animal, la cel uman, sunt diferite și separate unule de celălalte, totuși toate părțile lor sunt conectate prin miliarde de legături și, într-un final, totul se acumulează într-un singur sistem integral.

Sistemul naturii lucrează sub legi altruiste. Adică nici măcar o singură parte a acestui sistem nu se gândește la ea însăși, deoarece în mod natural nu poate exista în izolare, ci numai în sinergie, într-o conexiune bună, completă și reciprocă cu toate părțile.

Altruismul este o conexiune bună, corectă, între toate elementele, în timp ce niciun element nu se separă de celelalte, ci mai degrabă își îndeplinește rolul de dragul sistemului general. În modul acesta sunt toate părțile conectate.

Calea ieșirii din criză implică “formarea unor noi valori altruiste sociale și umane”. Cu alte cuvinte, este necesar să educăm toate națiunile, întreaga umanitate, în valorile unui sistem comun al naturii. Dacă nu începem să observăm legile sale altruiste și, astfel, nu ne oprim să distrugem natura, nu vom ieși niciodată din criză.

Criza va continua în toate formele posibile. Noi doar trecem de la o formă la altă și, tot așa, către următoarea. Astfel am trecut deja prin două războaie mondiale. Deși au fost “razboaie mondiale”, totuși nu se vor compara cu adevăratul război global care poate izbucni astăzi.

Așadar, singura soluție față de criză este educația, o explicare a sistemului general în care existăm. Natura este cea care ne obligă să-i respectăm legile altruiste, nu invenția unor filozofi, a unui politician sau a unui partid, care caută să preia puterea și să îi conducă pe alții.

Natura ne împinge să ne ducem spre o formă integrală și care, în conformitate cu acțiunile noastre din interior, se numește “altruista”, adică pentru beneficiul altora. Prin legea generală a sistemului integral, toată lumea lucrează pentru beneficiul altora.

Pentru a schimba comportamentul omului, de la egoist, la altruist, el trebuie să-și schimbe prioritățile, ierarhia valorilor și să se asigure că dăruirea către societate este mult mai importantă și benefică, decât primirea de la ea.

Primirea, adică să ne pese numai de noi, nu este posibilă, deoarece este complet legată de societate. Pentru a primi de la societate, trebuie ca mai întâi să ne conectăm corect cu ea.

Problema este că această conexiune a noastră cu societatea nu este altruistă, ci mai degrabă egoistă și, în consecință, nu putem primi de la societate ceea ce aceasta ne poate oferi. Societatea ne poate da totul. De aceea, dacă ne conectăm corect la natură, acolo este o abundența completă, deoarece toate dorințele noastre derivă din natură și aceasta are toate modalitățile pentru a ni le satisface.

Singura noastră problemă este să știm cum să ne conectăm corect cu sistemul naturii. Educația corectă se referă la modul corect în care să ne conectăm cu întregul sistem al naturii, inclusiv cu nivelele mineral, vegetal, animal, cât și uman, într-o formă integrală, altruistă.

Prin asta, o persoană obține armonia cu mediul, devine inclusă cu el și primește de la el tot ceea ce îi trebuie.

Asta nu este despre orice și-ar putea dori egoismul personal, ci mai degrabă de a ne întâlni cu adevăratele noastre nevoi.

O persoană trebuie să simtă o mult mai mare împlinire din dăruirea față de societate, decât din orice achiziție egoistă. Pentru a realiză acest scop, avem numai o singură modalitate, adică să aderăm la opinia publică. Nu este nimic mai important pentru o persoană decât opinia celorlalți. Să merităm aprobarea societății este un scop al vieții persoanele.

Cu cât o persoană își apreciază și își ridică mai mult mediul, cu atât mai mult se conectează la el și poate primi hrană de la el. Tăria și puterea societății depinde numai de aprecierea ei de către noi. Dacă nu neglijăm societatea, noi vom primi o împlinire infinită de la ea.

Totul depinde numai de cât de mult omul își apreciază mediul și cu cât se integrează în el – în acea măsură în care poate primi de la el.

Din a doua parte a Lectie zilnice de Cabala 1/29/17. Lectie pe tema: “Misnah Arosa (Documentul Arosa), “Planul iesirii din criza”

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă fiecare lucru corporal are o radădăcină spirituală, familia mea nu mi-a fost dată nici ea fără rost. Dacă Creatorul există, asta înseamnă că ar trebui să îl descopăr aici, în familie?

Răspuns: Există componente spirituale şi corporale.

Componenta corporală este familia şi ar trebui să trăieşti în acest cadru şi să ai grijă de ea. Iar cealaltă componentă aparţine numai spiritualului, adică sufletului. Nu ar trebui să le confundăm pe cele două.

În lumea noastră, trebuie să am grijă de copiii mei, de soţie, rude şi de părinţi, dar asta nu are nimic de a face cu sufletul meu. Aşa cum este spus în Tora: „De aceea, bărbatul trebuie să îşi părăsească tatăl şi mama şi să se alăture soţiei sale”.

Întrebare: Cum putem examina realţiile în familie numai ca animalele? Dacă oamenii discută şi rezolvă diferite probleme spirituale în familie şi ascultă opiniile rudelor, şi asta este o înclinaţie corporală?

Răspuns: Acestea sunt familii diferite, în funcţie de ceea ce discută şi ceea ce gândesc. Este treaba lor. Nu resping familia, dar cred că deciziile familiei, chiar şi cele mai serioase, nu au nimic de a face cu spiritualitatea.

Comentariu: Ai spus că relaţiile bune dintre un soţ şi soţie pot să îi ajute să reveleze prezenţa Creatorului.

Răspuns: Pot, desigur, doar dacă au succes în asta.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 11.12.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Creatorul a creat o lume atât de variată şi abundentă. Atunci de ce noi, cei care ne angajăm în înţelepciunea Cabala, facem cât mai puţin în lumea corporală şi ne angajăm în principal în munca internă?

Răspuns: Pentru că nu am construit încă o societate în care putem să influenţăm Cabalist pe fiecare prin acţiuni corporale.

Întrebare: Atunci toate acţiunile cabaliştilor provin din studiu, să îl asculte pe învăţător, să stea şi să vorbească în cerc? Nu este nimic altceva? Lumea pare atât de diversă şi sunt atâtea lucruri care pot fi făcute.

Răspuns: Cel mai bun lucru este să nu faci nimic. Nu este niciun beneficiu în acţiunile pe care le faci faţă de om sau lume.

Întrebare: Atunci de ce a fost creat totul?

Răspuns: Ca să trăim în pace, confortabili şi liniştiţi şi să tânjim să stabilim o conexiune ideală cu alţii.

Din lecţia de Cabala în limba rusă sin 11.12.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Din punct de vedere al înţelepciunii Cabala, merită să căutăm civilizaţii extraterestre?

Răspuns: Atunci când vorbim de ceva care există, înţelegem că există relativ la dobândirea omului şi la ceea ce aşteaptă.

Tot ceea ce vede se întâmplă în el. Deci, dacă presupune că există o planetă Marte, înseamnă că este în om ca expresie a unei anumite dorinţe pe care o are. Există viaţă pe Marte? Ce înseamnă viaţă? Care sunt proprietăţile proteinei?
Din punctul de vedere al percepţiei realităţii, nu există nicăieri viaţă. Orice investighează omul, investighează în el însuşi. Toate legile, tot ce simt şi văd, totul se află în mine.

Întrebare: Dacă cineva s-a născut în 1940, înainte să mă nasc eu, cum poate fi o parte din mine?

Răspuns: Totul se înţelege relativ la oml care este observator. Deci, istoria, aşa cum ni se pare, că are loc de mii şi chiar milioane de ani, aceste numere, inscripţii, lanţuri, axe ale timpului şi acţiuni, totul are loc în fiecare din noi.

Întrebare: Asta înseamnă că nu există istorie şi că nu au existat dinozauri?

Răspuns: Nu a fost nimic. Totul este în mine. Asta este ceea ce dorinţele mele, care au rămas în mine ca nişte memorii speciale, integrează în mine. De fapt, nu există materie, există numai Reşimo (înregistrări ale informaţiei)

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 25.12.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Sunt multe exemple în fizică care verifică faptul că natura noastră este duală. Împărţirea lumii noastre în particule materiale şi energetice sau, în alte cuvinte, în fermioni şi bosoni.

Toate obiectele şi fenomenele din lumea noastră sunt fie binare, fie duale, iar în fiecare fenomen sunt observate două forţe.

Toate sistemele pe care fizicieni le studiază sunt fie absolut echilibrate sau aspiră către echilibru. Cele două forţe din sistem trebuie să se complementeze şi să se echilibreze pentru a obţine o stare echilibrată.

Răspuns: Conform cu înţelepciunea Cabala, lumea este practic şi ea împărţită în două forţe opuse – forţa dăruirii şi forţa primirii – iar tot ce se întâmplă este numai expresia diferitelor variaţii ale relaţiilor dintre ele.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 25.12.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→