Întrebare: Am încercat diferite moduri de a lucra cu ego-ul meu și până acum, este foarte puternic în mine. Cum pot munci cu lingușirea, oportunismul și ipocrizia?

Răspuns: Noi nu muncim cu ego-ul. Muncim doar în sens pozitiv. În acest mod, partea negativă se transformă treptat, în pozitiv. În nici un caz nu ne petrecem timpul pe ceva negativ și nu plângem că avem multe atribute care nu sunt bune. Asta nu ar trebui să ne deranjeze!

Este munca Luminii. Lumina va veni și va corecta totul. Problema mea este de a o atrage la mine. Dar, dacă mă așez și mă lovesc singur, atunci nimic nu va veni de la ea. Putem atrage Lumina doar dacă începem să creștem atributele sale în importanță, grație prietenilor, prin atributul de unitate, arătând tuturor că o doresc.

Astfel, munca noastră nu constă în a învăța despre atributele mele rele, savurându-le, bălăcindu-mă în ele, nici plângând amar: ” Iată cât de rău sunt!” Este cel mai rău lucru care poate fi. Făcând asta, blamăm Creatorul că ne-a făcut așa, deoarece tot ceea ce se întâmplă vine de la El.

Dimpotrivă, atunci când aspirăm la bine și începem să înțelegem și să conștientizăm că tot răul este stabilit și că este cazul să ne ridicăm deasupra și să dorim și mai mult bine, atunci totul devine foarte important și necesar. Dar numai aspirând la pozitiv!

Din congresul de la Sankt Petersburg, 18.09.2014, Lecția de pregătire 2

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă văd ceva negativ la un prieten, este de preferat să nu acord atenție, să mă concentrez doar pe pozitiv, pentru ca să fie considerată o ascensiune spirituală?

Răspuns: Rabash explică în articolele sale că nu trebuie să acordăm atenție caracteristicilor negative la o persoană, la fel cum o mamă nu acordă atenție caracteristicilor negative ale copilului său, deoarece pentru ea, el este ideal. Privesc acest copil și nu găsesc nimic special la el, dar pentru ea, totul în el este bun, plăcut și frumos. Este fundamentul viziunii noastre asupra lumii. Astfel ar trebui să vedeți prietenii voștri.

Prin ridicarea deasupra ego-ului, există condiții pe care trebuie să le realizăm pentru a schimba caracteristicile negative în pozitive. Urmare acestei acțiuni, putem distinge două tipuri:  un ”erou” și un ”erou printre eroi”, care este următorul nivel atunci când schimbați dușmanul nu într-o persoană neutră, ci într-un prieten, într-o ființă dragă. Este cel mai înalt nivel.

Cu alte cuvinte, atunci când ne ridicăm deasupra ego-ului, suntem numiți eroi, și atunci când schimbăm ego-ul în dăruire și în iubire, devenim eroi printre eroi și aici nu trebuie să fim isteți.

Lumina face totul. Dacă încercăm să realizăm acțiunile cele mai simple de conexiune și unitate dintre noi, atunci tot restul va fi Lumină.

Din congresul de la Soci, ”a doua zi”, Lecția 4, 14.07.2014

Filed under: Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Fiecare viitor congres devine următorul nivel după congresul precedent. Dar, congresul de la Sankt Petersburg a fost unic.

Oamenii vin şi se adună aici, sunt cei care s-au pregătit intens în timpul verii: este grupul de la Soci. Tot restul li s-au alăturat, toţi cei care studiază cu noi. În general, cei mai buni reprezentanţi ai tuturor grupurilor se întâlnesc aici.

Deci, gândindu-ne la munca ce a fost făcută, sper ca să putem să ne regrupăm şi să realizăm o astfel de stare, încât conexiunea noastră să fie egală primei faze a Luminii şi, de aici, o descoperim în noi. În esenţă, nu există Lumină. Ceea ce numim Lumină este o caracteristică reciprocă de dăruire şi de iubire pe care o descoperim între noi la primul nivel cel mai minim.

Baal HaSulam foloseşte exemplul curentului electric. Nu ştim ce este, dar vedem manifestarea sa în căldura firului unei lămpi, unde funcţionează anumite sisteme, activitatea aparatelor, motoarelor şi aşa mai departe. Asta înseamnă că vorbim mereu de rezultat, de descoperirea unei forţe care munceşte, dar pe care nu o înţelegem.

Este acelaşi lucru aici. Atunci când ne dorim mult să descoperim forţa unică a naturii, atunci ea este descoperită. Ea există, dar este intangibilă pentru noi. Şi, pentru a o simţi, trebuie să-i permitem să acţioneze undeva, să fie descoperită în ceva. Este exact ca un curent electric; cât timp nu se aplică la ceva, nu ştim dacă există sau nu.

În conformitate cu acelaşi principiu, munca se face cu energia generală cea mai mare, care cuprinde în ea toate celelalte tipuri de energie pe care le numim “Lumină”. Trebuie să facem din noi un dispozitiv care dezvăluie această Lumină care o face să se mişte şi devenim un Kli, un mijloc, un mecanism, un loc în care Lumina se va descoperi.

Pentru a face asta, trebuie să ne conectăm între noi, să ne adaptăm în permanenţă la caracteristica Luminii. Din momentul în care starea noastră, eforturile noastre, unitatea dintre noi, atinge o asemănare minimă cu Lumina, va începe atunci să fie descoperită.

Din congresul de la Sankt Petersburg, Lecţia de pregătire 2, 18.09.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce, constant, am impresia că este timp și că este posibil să aștept până mâine? De ce nu mă arunc în studiu și diseminare, ci găsesc noi scuze cu care mă înșel atât pe mine, cât și pe ceilalți?

Răspuns: Este așa pentru că aveți nevoie să vă corectați, în special datorită acestor ”de ce”. Creatorul ne trimite aceste întrebări și aceste exerciții, așa cum o facem cu un copil mic la școală. Trebuie să înțelegem că ele sunt necesare pentru dezvoltarea noastră, și trebuie să răspundem corect la ele.

În general, la finalul fiecărui caiet de teme există răspunsurile la întrebări. Totuși, pentru noi, la fiecare întrebare este dat un răspuns general, care cuprinde în sine un număr infinit de termeni: ”Nu există nimeni în afară de El”.

Într-un grup, trebuie să existe o senzație că suntem mereu într-un nor condus de Creator și trebuie să trăim în același coș comun în interiorul acestui nor, mergând spre conștientizare deplină și direcție și, în același timp, anulându-ne, nu noi, ci ego-ul nostru.

Asta înseamnă că trebuie să conduc, să influențez, să înțeleg și să muncesc nu în interiorul ego-ului meu ci, mai degrabă, într-o stare pe care trebuie să o dobândesc acum, să o dețin și să o controlez. Este o stare absolut nouă, și trebuie să intru în ea.

Un nor în care este necesar să dizolv ego-ul meu și în care trebuie să încep să mă simt la fel de activ, cu înțelegere, învăluind pe fiecare dintre noi. Asta este numită ”munca în grup”.

Acest sentiment comun trebuie să ne mențină în interiorul lui și trebuie să-l hrănim, să-l dezvoltăm și să avem grijă de el. Asta, cel puțin parțial, este echivalent cu susținerea prietenilor. Grupul există pe această platformă.

Din congresul de la Toronto, ”Prima zi”, Masa, 04.08.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Pot învăța să descopăr Creatorul prin plăceri fizice?

Răspuns: Asta depinde de ceea ce se înțelege prin plăceri fizice: plăcerea pentru sine sau plăcerile îmbrăcate în acțiunile fizice ale lumii noastre.

Dacă plăcerea este îmbrăcată într-o acțiune fizică a acestei lumi, este posibil de a descoperi Creatorul în ea, dar dacă este destinată pentru sine, atunci este imposibil. Fiecare acțiune ”pentru sine” este numită fizică și „din  sine” este numită spirituală.

Atunci când ne conectăm între noi pentru a completa adeziunea, resimțim atunci cu adevărat, în esență, această stare în care Creatorul se descoperă. Dar este numai cu singura condiție ca noi să folosim asta pentru unificarea noastră deasupra aspirațiilor și dorințelor personale.

Lumina face tot restul, nu trebuie să fii implicat în asta în mod special; acest lucru doar încurcă omul.

Trebuie să se studiaţi articolele lui Rabash și Baal HaSulam care sunt intercalate cu un pic de informație privind condițiile pentru munca spirituală și să încercați să nu le părăsiți. Ele trebuie să devină condițiile fundamentale pe care trebuie să le menținem tot timpul, iar atunci când vă aplecați asupra lor, să faceți o auto-examinare în raport cu ele.

Astfel, Lumina va crea caracteristicile corespunzătoare în voi și veți începe să simțiți că întreaga lume fizică nu este, în esență, fizică, ci doar pare în acest mod. De fapt, este modul în care forțele spirituale ne descriu senzațiile noastre.  Atunci când forța unică a naturii începe să fie descoperită, grație acestui lucru, vom începe în cele din urmă să înțelegem secretele și caracteristicile percepției noastre.

Din congresul de la Soci, ”a doua zi”, Lecția 6, 14.07.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

A ridica o rugăciune spre Creator înseamnă a ridica cele mai bune, cele mai intense și vii dorințe și aspirații, îndreptate în sus, așa cum ne ridicăm mâinile noastre în sus.

În acest caz, noi le conectăm astfel încât toată lumea se regăsește absorbit în celălalt, se simte doar în interiorul celorlalți și, în această stare, alege lucrul cel mai profund și cel mai important.

 O rugăciune înseamnă unica noastră dorință plecând de la care celelalte dorințe sunt descoperite. Ne străduim să unim dorința de a dezvălui forța unită care guvernează întreg universul în întreaga natură: forțele de armonie, de echilibru și interconexiune.

Dorim aceeași stare pentru noi înșine, grup, țară, lume și întreaga omenire. Este intenția noastră și efortul nostru. Intenția constantă este rugăciunea nevoii pe care dorim, eventual, să o primim.

În viitor, vom transforma asta în etapele viitoare. Vom vedea cum dorințele noastre unite se realizează în dorința în sine. De obicei, atunci când o persoană caută un scop, ea crede că dorește să-l realizeze dar, în cazul nostru, se pare că fiind în intenție, descoperim brusc că scopul și nimic altceva nu este necesar.

Această aspirație crează condiția cu care superiorul se umple. Asta este ceea ce se întâmplă în noi și în interiorul nostru.

Pentru a deveni mai concentrați unii cu ceilalți, ne vom întoarce la această cerere și vom dori puternic să o formulăm mai profund și mai clar. Asta se formează în noi în acest mod.

Această aspirație constantă în sine este scopul. La început, credem că este doar o condiție pentru a realiza ceva, și apoi vom vedea că în sine, este scopul.

Din Lecția de pregătire nr. 1 de la Congresul de la Sankt Petersburg, 18.09.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pentru mulți dintre noi acest an nu a fost ca ceilalți și asta din toate punctele de vedere. Am fost marcați de drame, precum copiii noștri răpiți și omorâți, apoi operațiunea Marginea de protecție cu lacrimile sale, sirenele sale și valul de solidaritate fără precedent și în final, reapariția antisemitismului în Franța. Această vară a fost un adevărat șoc, o trezire excelentă în această minunată perioadă a lunii Elul. În acest an, nu vom lua aceleași hotărâri, nici nu vom dori lucruri obișnuite, în acest an 5775 dorim ca poporul nostru să se unească dincolo de divergențe, de diferențe, dorim ca Israel să fie puternic și să-și asume rolul său de popor ales, dorim să trăim liberi în țara noastră, fără ca apropiații noștri rămași în străinătate să-și facă griji și să trăiască în teamă. Dorim să formăm o singură familie, ca un singur om într-o singură inimă!

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă nu vom realiza finalul corecției, lumea noastră va continua să existe în modul în care ne simțim acum; nu va ajunge nicăieri.

Trebuie să trăim într-o stare care este detașată de spiritualitate, pentru ca să putem constant intra și ieși, conducând părțile dorințelor corectate în stări spirituale. Asta va continua până ce sufletul este perfect corectat.

Când toate dorințele sunt corectate, nu vom avea mijloacele de a simți materia numită lumea noastră. Pur și simplu va dispărea, pentru că nu vom mai avea dorințe necorectate.

Care este diferența, de exemplu, între cine sunt acum și cine eram acum 60 de ani? Aveam dorințe diferite atunci și ceea ce am simțit în ele se numește un copil. Dorințele s-au schimbat și copilul a devenit un om care vede lumea și pe ceilalți diferit acum. Asta înseamnă că dorințele unei persoane trec progresiv prin schimbări în cursul vieții sale, o mișcare, și lumea pare diferită. Este același lucru aici.

Dorințele se deplasează la un alt nivel și încetăm să mai vedem această lume.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 12.03.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Subiectul celei de a doua lecție la congresul de la Sankt Petersburg este ”Natura ciclică pentru înclinația rea”.

Din punctul meu de vedere, totul este clar aici. Oriunde mă întorc, cad în propria mea înclinație rea. Orice aș face, la oricine m-aș gândi, nu este decât pentru a exploata această persoană, pentru a profita într-un anumit mod și după asta, o uit, scoțând-o complet din mintea mea.

Dacă devin familiar cu forța ego-ului meu, voi fi treptat capabil să simt cât este de dezgustătoare și vrednică de dispreț descoperirea acestui rău în ochii mei, cât aș dori să mă eliberez de asta și să îl transform în bine. Deoarece, de fapt, el nu mă va lăsa, eu îl transform, pur și simplu, într-o dorință arzătoare pentru ceilalți, în dăruire pentru ceilalți, în iubire pentru ei.

Astfel evaluez teribila și murdara mea înclinație rea, deși străinii nu văd nimic rău în asta.

În primul rând, ajung la conștiința de a fi întreținut și cultivat ego-ul meu, de a fi gândit cum aș putea să-l umplu. Apoi, văd că mă face sclav și că nu-l aservesc. Deci, de ce-mi irosesc viața? Acum, încep să-l detest, pentru că mă conectează la el, mă obligă să fac totul pentru el. Trebuie să muncesc pentru el tot timpul pentru că, precum Faraon, domnește în secret asupra mea.

Și apoi, ajung la o stare când descopăr acest control, simt cum ego-ul mă sugrumă până când nu mai pot rămâne în interiorul lui; el mă omoară. Prin urmare, mă eliberez din ghearele lui.

Și atunci, mă voi detașa de el, de controlul lui asupra mea, voi începe să-l controlez. Voi începe să-l conduc cu ajutorul Luminii Superioare.

Din Lecția ”Pregătire pentru congres”, 09.09.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce problema Sabat-ului apare în Parashat HaShavua (porțiunea săptămânală Tora), ”După Moarte”, după descrierea berbecului care este trimis în deșert și un alt berbec care este oferit ca sacrificiu? La urma urmei, asta a fost deja menționat în exodul din Egipt.

Răspuns: La prima vedere, trimiterea la Sabat pare de prisos. De fapt, toate acțiunile pe care le efectuăm sunt doar în scopul de a ne trimite la starea de finală corecție pe care o numim Sabat. Sabat simbolizează finalul întregii munci, atunci când totul este corectat și nu este nevoie de a mai face ceva. Astfel, stările care sunt progresiv corectate sunt adăugate stărilor corectate în prealabil și se acumulează într-un cont general care este exprimat în final în starea de Sabat.

Dar, după fiecare acțiune, fiecare nivel se termină în aceeași stare deoarece, dacă mi se dau 20 kg de dorințe pentru a le corecta în iubire și dăruire, și dacă ajung la finalul corecției aceste părți, intru într-o stare temporară de Sabat. Atunci când corectez în întregime sufletul meu, ating starea finală de Mare Sabat.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 06.03.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→