Baal HaSulam, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot, Postul 108:” Acest lucru este similar cu o poveste bine-cunoscută despre un evreu care a fost un administrator de casă pentru un anumit proprietar. Propietarul l-a iubit foarte mult. Odată, proprietarul a plecat și a lăsat afacerea în mâinile înlocuitorului său, care era un antisemit.
Ce a făcut acesta? El a luat evreul și l-a lovit de cinci ori în fața tuturor, ca să-l umilească bine.
La întoarcerea proprietarului, evreul s-a dus la el și a povestit tot ceea ce s-a întâmplat cu el . Proprietarul s-a aprins de mânie, și el a chemat pe înlocuitorul său și a poruncit să dea imediat evreului o mie de monede pentru fiecare lovitură.
Evreul a luat monedele și a plecat acasă. Soția sa l-a găsit plângând. Ea l-a întrebat cu nerăbdare: „Ce ți s-a întâmplat cu proprietarul?” El a spus. Ea a întrebat, „Atunci de ce plângi?” El a răspuns: „Eu am plâns pentru că m-a lovit doar de cinci ori. Imi doresc ca el să mă fi bătut de cel puțin zece ori, deoarece acum aş fi avut zece mii de monede.
Creatorul a făcut o „coajă” neplăcută, lumea noastră, în care suferim. Pentru Creator, nu există conceptul de timp și, desigur, El știe despre iminenta „compensare.” Îi aduce mulțumire.
Pentru fiecare lovitură, pentru fiecare senzație de rău, pentru cea mai mică sau cea mai mare problemă, pentru tot ceea ce experimentăm în viață, vom obține o compensație adecvată pentru care am fi de acord, dacă am ştii despre asta dinainte. Acesta este modul în care funcționează sistemul general: se bazează pe principiul de reaprovizionare. Chiar dacă oamenii suferă acum, ei vor fi în mod inevitabil recompensaţi în viitor. Este doar o chestiune de timp. Compensațiile aduc beneficii sistemului. Sistemul nu are defecte. Dimpotrivă, fiecare dintre noi ar adăuga cu plăcere mai multe necazuri în viața noastră dacă am ști că am fi compensaţi pentru ele.
Acesta este un proces inevitabil. În caz contrar, ar fi imposibil să se garanteze profituri spirituale din moment ce vasele goale ar trebui să fie deschise, corectate, și împlinite. Dacă nu, creaţia că are propriile vase fără sfârșit, dorinţe, care le guvernează, prin utilizarea și îndeplinirea lor cu perfecțiunea nu ar fi posibilă.
Întrebare: Există o modalitate pentru noi să înțelegem că, Creatorul este bun și face bine în timp ce suntem încă în această lume teribilă?
Răspuns: „Creatorul” este un sistem general, echilibrat. Este absolut, un echilibru, în care, Lumina și vasul locuiesc împreună. Totul se bazează pe acest principiu.
Până în prezent, nu vezi că, Creatorul vă recompensează, oferindu-vă o mie de monede pentru fiecare din necazurile tale. Mai târziu, când l-ați înțeles, vei spune: „Ce gând frumos este ascuns în spatele lui!”
Când te corectezi, te detaşezi de dorințe egoiste și treci înplanul de intenții. Recepția pentru dorintele tale nu mai reprezintă esența existenței tale, acum sunt intentiile tale. Și pentru că nu te mai identifici cu problemele tale, nu uiţi de ele, dar îndulceşti proprietățile vasului tău prin diferite metode.
În această lume, vom vedea exemple similare de oameni care se bucură de amintiri ale suferințelor lor anterioare. De exemplu, mama mea, o femeie foarte bună în toate, uneori preferă să aibă un pahar de apă clocotită și o bucată de pâine uscată. Îi amintiteşte de foamea, din anii ei de tinereţe în timpul războiului, când, ca student, primea o rație, o dată pe zi. Mulți ani mai târziu, când a avut o abundență de hrană, ea nu a mai putut să se confrunte cu același nivel de plăcere, de la mâncare, pentru că dorința ei nu mai era la fel de goală cum a fost în anii când pleca înfometată. Nu a contat că pâinea a a fost în mare parte realizată din rumeguș; depinde numai de vasele noastre,de dorințele noastre.
Nu putem ignora aceste lucruri. Trecem prin diferite situații și, datorită lor, atunci când ne amintim etapele căii noastră spirituale, care nu dispar niciodată și pe care nu le uităm niciodată, începem să le folosim în mod diferit, nu întocmai cum mama mea a făcut. Mai degrabă, trecând prin stările noastre actuale, când vom primi Luminile care coboara către noi, încercem să utilizăm vasele noastre vechi, declanșând astfel Luminile de NRNHY să fie descoperite.
Dacă privim lumea ca pe un coșmar, este viziunea mea. Se spune: „Toată lumea judecă în funcție de propriile sale defecte.” Acum, negarea este în acord cu deficiențele vaselor tale prin care vezi lumea ca un loc rău. Dacă vă corectaţi vase, veți vedea că nu este nimic în neregulă cu această lume.
În timp ce urcăm pe scara spirituală, avem tendinta de a justifica Creatorul. Asta e cel mai important lucru! Întunericul se transformă în lumină, și amarul devine dulce. Eu văd lumea mai corectată, deși pentru mine nu este încă complet remediată, întrucât, acum, eu nu sunt complet corectat.
Și totuși, la gradul meu de corecție, am justificat această lume, conectând astfel întunericul cu lumina. Pentru mine, ea strălucește deja ca o zi luminoasă în unitate, chiar dacă unitatea noastră nu este încă destul de suficientă. Trecând prin stadiile spirituale, văd că totul, în cele din urmă, sfârșește prin a fi bun.
Singurul sfat pe care îl am pentru tine este de a-ţi corecta vasele, dorinţele. Nu este nimic altceva ce puteți face. Dacă veți face așa, războaiele, necazurile și alte dezastre vor disparea din imaginea realităţii și nu se vor mai întoarce niciodată. Baal HaSulam a scris: „Nu există despoți în Împărăția lui Dumnezeu”
Din partea a doua la Lecţia zilnică de Cabala 8/26/14, Scrieriel lui Baal HaSulam
Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate -
Niciun comentariu→
În a doua zi a convenției, s-a propus ca noi să examinăm subiectul, „Cum putem scăpa de „duhoarea“ ego-ului putred cu ajutorul eforturilor noastre?”
Întrebare
Întrebare
Întrebare
Întrebare
Noi facem o alianță la congres pentru că, fără alianță, nu putem realiza voința comună unde revelăm Creatorul. Nu este un capriciu, ci o condiție esențială necesară pentru munca spirituală.
Întrebare
Existăm într-un câmp al gândurilor. Atunci când acest câmp funcționează într-o direcție, în timp ce eu operez într-o altă direcție, diferența dintre căi, eroarea mea și gradul său, sunt percepute ca gradul suferinței mele.