Incepem sa studiem articolul lui Baal HaSulam “Introducere la Studiul celor zece Sefirot,” care mie mi se pare a fi cea mai importanta introducere dintre toate. El include, partial, fragmente din Cartea Oracolelor a lui ARI, scrisa de catre discipolul sau Chaim Vital. De fapt, aceasta introducere contine intreaga cale pe care trebuie sa o urmam pentru a ne atinge telul.

Desi avem destule alte materiale, nici unul nu explica calea, pe care trebuie sa o urmam pentru a avansa si a ne schimba, la fel de consistent, treapta cu treapta, metodic si deliberat. Alte articole si introduceri ne dau o vedere generala a intelepciunii Cabalei sau o privire din anumite unghiuri particulare.

Dar aceasta introducere selecteaza o linie foarte subtire, bine tintita pentru a arata persoanei, fie ea religioasa sau seculara, care incepe prin a intreba despre scopul vietii sale, cum sa ajunga sa realizeze acest scop, toate dificultatile si observatiile din calea sa.

De aceea aceasta introducere este neobisnuit de adanca si nu este usoara pentru incepatori. Sunt necesari ani de zile pentru a incepe sa asimilezi, sa intelegi si sa te regasesti in ea. Trebuie studiata in portiuni mici, cu grija, pana cand persoana creste si poate fi capabila sa inteleaga mai mult. Trebuie sa intelegem ca aceasta introducere a fost scrisa de omul care s-a aflat la inceputul unei noi ere, cel din urma stagiu in dezvoltarea umana, care trebuie sa treaca de la dezvoltarea inconstienta la cea constienta.

Acum trebuie sa ne ridicam la un nou nivel, de la nivelul la care nu putem fi numiti nici macar fiinte umane ci doar animale super-dezvolatate care actioneaza in concordanta cu instinctele si conduse doar de fortele naturii. Ceva destinat sa fie similar cu Creatorul incepe sa se dezvolte in interiorul acestei creaturi.

Trebuie sa-l intelegem pe omul care s-a aflat la inceputul acestui proces, abordarea si viziunea  sa, si sa incercam sa il emulam. 
From the 3rd part of the Daily Kabbalah Lesson 12/18/11, “Introduction to The Study of the Ten Sefirot”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Scopul: Nu avem nici o idee ce este şi nicio dorinţă pentru asta. Vrem ceva total diferit şi nu este nici macar opusul, deoarece nu avem nimic cu care sa-l comparam. Cartile Cabalistice vorbesc despre un singur lucru, dar noi credem într-un mod total diferit şi nu-l luam în considerare deloc.

Un anumit îndemn pur şi simplu apare în noi: Nu suntem mulţumiţi cu viaţa şi încercam să găsim împlinirea. În acelaşi timp, suntem confuzi si ne decidem că suntem atrasi de un sublim scop minunat. Acest lucru creşte numai mândria noastră şi nimic mai mult.

De fapt, singurul lucru pe care il vrem este sa ne satisfacem ego-ul. Aici, de asemenea, nu ştim exact ce este: Noi nu vedem limitele sale, nu ne putem măsura dorul şi nu vedem în ce măsură egoismul ne controlează şi in ce fel suntem dependenţi de el. Toata viaţa noastră trece printr-o ceaţă oarba şi ignoranţă.

 Deci, întrebarea este: Dacă am prinde capatul unui fir şi am avea o şansă, cum am face ce este mai bun din ea? Desigur, ne-am distanta de diferite metode false în care am stabili că nu există nicio implinire adevărata. Ele sunt destinate oamenilor care nu pot face o examinare aprofundată şi sunt mulţumiţi cu „adevărul” care ii satisface.

 Dar ar putea fi, de asemenea, că suntem prinşi în iluzia unei anumite metode, şi că, dacă ne uităm la ea de deasupra, vom vedea că acesta este, de asemenea, falsă. La fel ca multe metode mistice care par adevărate adeptilor lor.

 Cine poate verifica asta? Pe ce putem conta in legatura cu asta? Pot eu, la nivelul meu actual de dezvoltare, să analizez ceea ce se întâmplă în afara nivelului meu?

La urma urmei, toţi judecă în funcţie de prezentul lor „sine”, şi, desigur, ajung la concluzii pozitive: „Totul este bine;  sunt în mediul corect şi metoda corecta.” Toata lumea isi examinează situaţia în funcţie de nivelul şi avansarea sa, potrivit adâncimii criticilor sale şi a ego-ului, si astfel se justifica pe sine.

Deci, poate că am fost si eu „păcălit” în acest fel? Poate că sunt, de asemenea, mulţumit cu ceea ce am, înotand cu curentul, la fel ca ieri?
Cum pot evalua în continuare situaţia, nu ca parte dintr-o rutina? Cum ma pot ridica la o abordare mai calitativa? Sa ne oprim aici pentru moment, cu întrebarea pe care trebuie sa ne-o adresam pe calea spirituală.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 16/01/12, „Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Principalul lucru care ne lipsește este dorința, precum un bolnav care și-a pierdut apetitul trebuie să-l regăsească pentru a începe să mănânce și a se vindeca. Sau este ca și cum am dori ca un copil să învețe și el nu vrea, și nu știm cum să-i transmitem dorința noastră, astfel încât el să obțină un rezultat bun. Sunt multe asemenea exemple.

Acolo unde este ceva stricat, defect, trebuie să existe în primul rând o dorință de corectare. Problema noastră este că noi nu simțim că avem nevoie de așa ceva. Nu ni se cere nimic în afară de dorință, pe când noi ne gândim la realizare, total opus.

Toate grijile, căutările, eforturile și gândurile mele – totul trebuie să fie îndreptat spre găsirea dorinței corecte. Și dacă mă gândesc la realizare, atunci este egoism și este contrariu intenției corecte.

Întreaga problemă are legătură cu anturajul potrivit, care îmi va insufla această idee, astfel încât îmi voi aminti mereu că nu-mi lipsește nimic altceva decât dorința. Asta se cheamă  “a cere ploaie”— dacă o persoană cere, atunci ploaia va veni, Lumina va curge de sus. Singurul lucru care lipsește este cerința noastră.

Și asta este o problemă, deoarece ne lipsesc dorința, pasiunea, întrebările, apăsarea și aspirația exact către țelul spiritual. Nu avem nevoie de nimic altceva decât de dorința corectă. Dar pentru asta, o persoană trebuie să fie permanent sub presiunea societății, pentru a simți cât îi lipsesc dorințele corecte.

Fiecare are nevoie de un “program de lucru”: către ce aspir, ce am obținut – ce dorință, cum am dobândit o mai bună înțelegere a ceea ce îmi lipsește, sunt mai aproape de aceasta? Sunt gata să îndur suferințe, deoarece dorința înseamnă a suferi din cauza lipsei lucrului dorit? Mă bucur că îmi lipsește spiritualitatea, că simt o dorință arzătoare, o aspirație către ea – suferința din dragoste?

Pentru asta avem nevoie de presiunea socială, a fiecărei persoane asupra fiecăruia pentru a ne aduna dorințele comune și a atinge revelația. Aspirația trebuie să fie logică, reciprocă, comună și totală. Atunci unificarea noastră va fi numită “o adunare de suflete aspirând către Creator”. (Knesset Israel).

Ce fac oamenii în acea adunare (Beit Knesset)? Ei cer, se roagă. Atunci se numește Malchut, de la care se înalță o rugăminte, și către care vine împlinirea.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 01.01.2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ura este acea dorinta sparta care va fi revelata ca dragoste in momentul urmator. Ea se dezvaluie deoarece Lumina straluceste si influenteaza dorinta.

In orice caz, cand nu este Lumina, o persoana pare ca iubeste pe toata lumea, asa cum toti pot marturisi. Si nu mint. Ei se afla intr-un asemenea intuneric incat lor chiar li se pare ca este asa, si totusi, noi am citit despre oameni drepti ca Rabbi Shimon si elevii sai, care isi ardeau, in foc, ura reciproca.

Cum sa intelegem asta? O persoana religioasa ar spune ca asta este imposibil. Oare nu exista asemenea oameni, drepti, puri, imbracati in robe albe, incapabili de ura?

Este scris, “Opinia Torei este contrara opiniei maselor.” Opinia Torei este facuta din dungi negre si albe de ridicare si cadere, iar religia incearca sa tina persoana intr-o stare de echilibru asa incat totul sa fie bine de pe o zi pe alta.

Toate experientele noastre anterioare nu vor fi de ajutor, chiar daca este scris ca “Nu exista persoana mai inteleapta decat aceea cu experienta.” Toate experientele anterioare au fost primite din dorinte mult mai slabe fata de noile dorinte care ne sunt revelate si care devin din ce in ce mai mari, de fiecare data.

Daca ma aflu sub influenta unei dorinte mai puternice, nu ma va ajuta experienta pe care am primit-o dintr-o dorinta mai slaba. Ma voi da cu capul de zid!  

Nu se poate face nimic pana cand nu-mi clarific adancimea exacta a dorintei mele. Noi, doar  ne acceleram viteza clarificarii si ne imbunatatim abordarea, pentru a accepta fiecare dorinta ca fiind una ceruta de noi. Nu are importanta daca este una buna sau una rea; cel mai important lucru este sa ne miscam mai repede inainte. 

Numarul ridicarilor si caderilor a fost deja inregistrat in fiecare dorinta din interiorul fiecaruia dintre noi in concordanta cu radacina sufletului lui sau ei. Daca ai fi vazut aceasta scara interioara a ta, ai fi putut afla cat mai ai de parcurs pentru a ajunge la acest nivel, cat de mult pana la urmatorul si asa mai departe.  

Nu esti capabil sa schimbi aceste trepte ci doar sa grabesti parcurgerea lor. Noua nu ne este permis sa le vedem deoarece, pentru a munci si a mari viteza, nu avem nevoie de cunostinte, caci, daca ai fi stiut dinainte prin ce iti va fi dat sa treci, nu ai fi fost in stare sa depasesti aceasta munca grea. De pe nivelul tau inferior tu nu intelegi viteza cu care te poti ridica deasupra, care este, pur si simplu, viteza luminii. 
Din partea a doua a  Lectiei zilnice de Cabala 11/3/11, Cartea Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Unde exact ar trebui să înceapă o persoană în scopul de a simţi întregul sistem al universului in interior?

Răspuns: Porniţi numai din includerea noastra comuna într-un singur grup. Bărbaţi sau femei, indiferent cine, unde, şi cum, dacă toată lumea încearcă să se unească într-un singur sistem, un sistem al garanţiei reciproce, vom începe să reprezentam un sistem închis. Vom începe să simţim o plăcere comună în formă de Lumină spirituală, care va circula între noi.

Este o senzaţie veşnică a unei vieţi eterne perfecte, care există deasupra existenţei noastre actuale şi nu are nimic de-a face cu corpul nostru animal. Cu alte cuvinte, atunci când începeti să simţiti această plăcere enormă care circula, viaţa noastră va înceta să mai fie simtita ca singura care exista. Chiar si moartea trupului nu va mai fi perceputa ca moarte. Aceasta va fi doar o indepartare de partea cea mai mică şi cea mai neînsemnată din voi.

Din Seria de Lecţii Virtuale de Duminica 10/16/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cineva a intrebat unde este Isus in Cabala, si a primit raspunsul:”El este absent.” Cum poate fi Isus absent? Cabala spune ca este vorba despre energia fizica, deci cum puteti separa asta de Cel care o genereaza? Este ca si cum am separa benzina de masina. Cum poate merge aceasta fara benzina?

Dumnezeu este sursa tuturor lucrurilor. In Geneza, Dumnezeu a zis:”Sa fie lumina, si a fost lumina.” Insa lumina nu este energie? Atunci de ce Dumnezeu s-a separat pe Sine de ceea ce El a creat? Cum poate Cabala sa nu fie in legatura cu religia? Referitor la ceea ce este religia, Dumnezeu este sursa intregii energii, a tuturor lururilor din Rai, de pe Pamant, si de sub acesta.

Raspuns: Vorbesti despre Creator sau despre om. Despre ce este revelat sau in ce cred oamenii? Eu cred ca asta este o intrebare ce priveste credinta, care nu are nici o legatura cu stiinta. Intrebi un fizician:”Unde este forta divina in acceleratorul de particule?” Cabala vorbeste doar despre ceea ce este revelat noua, oamenilor, pe masura ce dezvoltam in noi forta daruirii si iubirii.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Un comentariu →

Baal HaSulam, Scrisoarea 39: “…Stiu ca inca de pe vremea lui Ari si pana in zilele noastre nu a fost nimeni care sa inteleaga metoda lui Ari in profunzimea ei. Si vad, de la inaltimea reincarnarii sufletului lui Ari, si nu a fost pentru faptele mele bune, ci din dorinta celui superior.

„Imi este ascuns chiar si mie de ce am fost ales de catre acest suflet minunat, pe care nimeni nu l-a mai meritat inca de la moartea lui Ari si pana acum. Dar nu mai pot spune nimic despre asta pentru ca nu este obiceiul meu sa vorbesc despre secrete miraculoase…”

Baal HaSulam nu a revelat secretele superioare nu pentru ca era impotriva regulilor, ci pentru ca pur si simplu nu avem aceasta posibilitate… Cu toate acestea, din lucrarile sale vedem cat speciala a fost aceasta persoana, incat ne-a fost trimis noua din ceruri. Acest sufet a fost destinat sa ne uneasca in sistemul superior. Nici macar nu stiu cum sa il numesc. Nu este o „persoana” si nu este o forta omeneasca. Nu este tipul de suflet care poate fi prezent printre noi si cu care am putea deveni asemanatori sau, sau de care sa ne apropiem.

Imi amintesc asta inca din timpul in care eram langa profesorul meu  Rabash in timpul vietii sale pe aceasta lume. Esti langa un corp fizic: mergi la sauna, la mare, te plimbi langa el, ai grija de el la spital dupa operatie, dar toate acestea sunt un corp. Totusi sufletul care este in interior este ceva complet separat de tine si tu nu il poti atinge in nici un fel, indiferent de ceea ce faci. Este intr-o alta dimensiune si acolo nu exista conectare intre el si corp.

Daca simt in felul asta langa Rabash, atunci imi este imposibil chiar sa imi imaginez cum s-a simtit el langa parintele sau, omul care a scris Talmud Eser Sefirot, Comentariul la  Zohar, si care a putut explica fiecare cuvant scris in cartile sfinte in limbaj cifrat sau legende in limbajul atingerii spirituale. Acesta pur si simplu nu a fost o persoana!

Ni s-a garantat o mare onoare de a putea macar sa ne raportam usor la revelatia sa, si in masura intelegerii noastre limitate, dorintelor necorectate si lipsei atingerii spirituale, sa incepem sa realizam metoda sa. Trebuie sa fim infinit recunoscatori pentru asta si sa fim constienti de acest privilegiu special care ne-a fost dat si pe care nici macar nu il intelegem inca – conectarea cu un astfel de suflet mare.

Este ca si cum un copil s-a nascut print prin mostenire si care se pare ca nu merita o astfel de onoare intr-o asa masura. In felul acesta ne-am nascut si noi si am meritat sa apartinem de sufletele speciale care au fost alese din toata umanitatea, care cel putin stiu ce li se intampla, care inteleg cauza si efectul, intregul proces, si tot ce se intampla in lume. Si datorita lor, nu ramanem orbi in mizerie.
Dintr-o disctutie la masa dedicata Zilei memoriale Baal HaSulam, 10/8/11

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dupa ce Baal HaSulam a stabilit clar: care este dorinta Creatorului, scopul creatiei, si modul de a-l dobandi, el a coborat la noi si ne-a explicat, si tot ceea ce ne ramane este de a ne adapta acestei metode. Noi trebuie sa incercam sa intelegem asta cu mintea noastra si sa simtim cu inima astfel incat Lumina sa treaca prin noi si sa ne umple, ingaduindu-ne sa intelegem esenta interioara a cuvintelor sale.

Lasati fiecare cuvant scris de el sa devina viu in noi asemeni unui mecanism interior, un mijloc, un vas care va incepe sa lucreze in noi in asa fel incat nu va trebui sa ne gandim. Noi nu trebuie sa planificam nimic. Aceasta invatatura va incepe sa traiasca in noi si sa faca actiuni prin noi, in virtutea faptului ca ne anulam pe noi insine. Aceasta este munca Galgalta Eynaim, care se anuleaza pe sine de dragul AHP, ii absoarbe dorintele, si pe de alta parte, se uneste cu Lumina si incepe sa actioneze prin noi.

Noi nu suntem constienti de ceea ce facem si nu stim ce avem de facut. Insa Lumina ne urmareste si desfasoara totul. Este scris, :Eu sunt primul si ultimul” si „Nu exista nimeni in afara de El.”

Intreaga lume se anulaza pe sine in acest fel. Dar daca ne anulam relativ la actiunile Luminii cu eforturile noastre in loc sa fim pur si simplu guvernati de mana care ne conduce din interior, asemeni unei papusi conduse de mana papusarului, atunci aceasta este o mare diferenta. Anulandu-ne pe noi in afara liberei alegeri, noi ajungem sa simtim aceasta mana, care controleaza intreaga lume prin noi. Noi invatam de la aceasta mana toate obiceiurile sale, intregul joc, intregul program. Noi incepem sa il recunoastem pe El, cel care ne guverneaza, forta superioara.

Intreaga lume se anuleaza pe sine, neavand alta sansa. Insa daca noi trebuie sa ne anulam pe noi insine prin propria noastra dorinta, si daca facem asta, noi vom fi capabili sa devenim similari cu Baal HaSulam, care a facut asa, si cu alti Cabalisti. In virtutea acestui fapt, el a trecut de la starea de simplu sclav al Creatorului, la cea de servitor loial prin care circula intreaga intelepciune, ingaduindu-i sa ajunga la Malchut a lumii infinitatii si sa devine inclus in ea pentru a simti intregul univers si pentru a simti cum il patrunde in totalitate Lumina.

Noi trebuie sa fim recunoscatori Creatorului pentru ca ne-a trimis un suflet asa de mare. Baal HaSulam scrie ca nu a mai putut privi suferinta oamenilor. Insa asta nu se refera la mica suferinta egoista. In fond, noi nu cautam o umplere mai buna a corpurilor noastre, ca o pajiste verde pentru vacile noastre, insa vrem sa il cunoastem pe acela care ne conduce si pune totul in miscare.

Noi trebuie sa intelegem, sa il intalnim si sa il revelam pe El astfel incat mintea si sentimentele sale sa se invesmanteze in noi, sa se uneasca cu El astfel incat inima si mintea noastra sa se uneasca cu El. Atunci intreaga creatie, scopul sau, si toate lumile despre care ne vorbesc Cabalistii, si chiar cele mai sus de acestea si pe care nu le putem denumi- toate acestea vor deveni adevaratele noastre senzatii si impliniri. Aceasta este starea pe care ne-a pregatit-o.

In toata istoria noastra nu exista una care sa ne fie mai draga si mai semnificativa pentru noi. In mod evident, noi suntem incapabili sa masuram adevarata greutate a unui Cabalist. Toti sunt sfinti pentru noi. Insa Baal HaSulam a facut pentru noi ceea ce nu a facut nimeni in intreaga noastra istorie. Si prin urmare, noi suntem mandri sa avem un astfel de parinte spiritual care are grija de noi. Noi trebuie sa simtim cum, cu fiecare zi care trece, pe masura ce avansam, el ne urmeaza si se bucura la fiecare pas pe care il facem.

Din convorbirea la masa dedicata zilei memoriale a lui  Baal HaSulam, 10/8/11

Filed under: Libera alegere, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Astazi criza a ajuns in toate colturile lumii si nimeni nu intrevede solutia ei. De ce sa nu examinam sistemul economic in mod analog cu sistemul nostru de educatie, si sa il oferim lumii?

Raspuns: Noi putem oferi o descriere minunata a economiei in perioada corectiei finale: o societate echilibrata, un consum in limitele necesitatilor rezonabile, conservarea naturii si a omului, dezvoltarea unica a unor proiecte care economisesc timp si energie si aduc benficii sanatatii oamenilor….Toate acestea sunt logice si usor de comunicat in scris, daca nu scrieti despre recompensele egoiste, ci despre necesitatile de baza, armonia dintre noi si natura.

Insa cum putem ajunge la acest stadiu? Cum putem explica asta magnatilor moderni celor care decid soarta intregii lumi? Ei manipuleaza guverne care in schimb manipuleaza oameni. Deci cum le putem prezenta lor acest scop final? Cum le putem spune despre fazele de pe calea catre acesta? Ei pot intreba:”Si noua ce ne ramane?” Ce le putem spune?

„Veti primi exact aceeasi masura ca o casnica obisnuita, iar miliardele voastre vor fi returnate nevoilor naturii pentru a repara dezordinea pe care ati creat-o cu consumul vostru excesiv. Dincolo de asta, va veti bucura in interior, spiritual. Nu veti mai fi ca niste „cocosi de top”, facand parada cu mandrie de valorile voastre. Va veti maturiza si asta va va da placere. Va veti simti impliniti de dobandirea unui nivel inalt.”  Acesta, in schimb va trezi dispret.

Veti fi capabili sa explicati toate acestea unui magnat astfel incat el va fi ademenit de ideea unei vieti eterne, perfecte, astfel incat va dori sa intre in eternitatea naturii insasi, si sa reveleze un nivel mai inalt in ea?…”Veti trai ca niste magnati respectabili. Chiar si atunci cand corpul vostru animat moare, acesta nu sunteti voi. In fond, veti deveni Umani, in adevaratul sens al cuvantului spiritual….”

Acest lucru functioneaza doar pentru indivizii rafinati, desi si ceilalti pot intelege asta imediat. De aceea astazi, noi diseminam intregii lumi forta garantiei reciproce, si nu ne adresam magnatilor, ci oamenilor. „Merita sa ne apropiem unii de altii, astfel incat viata noastra sa devina mai buna.” Si intre timp, avand in vedere viitorul, noi introducem Lumina in oameni, forta unitatii. De indata ce ei sunt plini cu aceasta forta, ei incep sa inteleaga mai mult si sa fie de acord cu noi, vazand un beneficiu real in garantia reciproca. Astfel ei vor avansa.

Calea catre inima nu este prin minte. Asta pentru ca nivelul mintii corespunde nivelului dorintei careia ii serveste. Mintea nu se poate ridica deasupra dorintei. Deceptionati de iluzii, noi ne putem uita doar la fiinta noastra animata, insa mintea ni se pare a fi varful creatiei. Insa in realitate mintea noastra este chiar mai jos decat dorinta animata, este mai mult un servitor al ei.

Prin urmare, singura oportunitate pe care o avem este de a schimba dorintele oamenilor, care se pot schimba doar sub influenta Luminii. Oamenii nu va vor intelege si voi va veti simti ca niste idioti sau mistici, sau in cel mai bun caz, oameni care viseaza la pace si iubire pe planeta.

Exista o singura solutie: de a ne uni unii cu altii si sa le dam oamenilor forta unitatii. Doar asa se vor inalta la un nou nivel de intelegere, perceptie si acord cu noi. Mai mult, mai tarziu, de indata ce vor intelege, ei vor vedea ca este mai bine pentru ei sa ne urmeze pentru ca pot intelege mesajul nostru in totalitate. Dobandind forta unitatii, ei se vor ridica la un nivel la care va deveni clar ca trebuie sa ni se alature, asa cum este scris in Tora:”Ei se vor „agata de hainele voastre,” adica de vesminte, de vasele exterioare, si vor spune, „Duceti-ne acolo!”

In mod clar, va aflati chiar acolo unde trebuie sa le vorbiti oamenilor cate putin despre economie, educatie, si despre lumea viitoare astfel incat in prima faza sa nu ii indepartati. Insa cel mai important lucru este sa le transmiteti forta unitatii. Aceasta este diseminarea. In  Introducere la Panim Meirot UMasbirot, Baal HaSulam scrie ca atunci cand fiii lui Israel au devenit plini cu aceasta forta a unitatii, aceasta se imprastia catre ceilalti. Noi trebuie sa fim gata sa primim aceasta forta si apoi sa o raspandim oamenilor, care vor deveni receptivi la influienta Luminii Hassadim, care le va fi oferita din inima.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Evolutie, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Societate, Spiritualitate, Unitate - Niciun comentariu→

Ce se intelege prin „ prietenul meu este ascuns?” Cateodata simt ca o senzatie placuta, minunata, o intelegere, sau o implinire care a fost prezenta in mine pleaca, se raceste si dispare. Aceste niveluri de separare sunt numite Nekudot– puncte. Exista Taamim– gusturi, care sunt simtite in timpul iesirii Luminii, si sunt Nekudot– puncte, impresii de la iesirea Luminii. Nekudot sunt exact locul din care se formeaza noile vase sau dorinte. Noi le studiem in Prefata la Stiinta Cabalei si in Talmud Eser Sefirot.

Noi trebuie sa vedem aceasta disparitie treptata a Luminii ca pe crearea noilor vase/dorinte, la fel ca o miscare rapida sau un joc. Separarea, senzatia Luminii care pare ca pleaca, este o invitatie de a o urmari, sa arati ca o doresti intr-adevar, si ca nu o vei lasa sa plece. Chiar daca se indeparteaza sau slabeste, tu doresti sa te unesti cu ea in intunericul iminent.

Prin aceste jocuri Creatorul creaza in noi o atitudine fata de El, care este independenta de dorinta noastra de a ne bucura. El se indeparteaza, insa eu vreau sa raman cu el indiferent ce ar fi. El se diminueaza insa eu vreau sa raman in acest intuneric. Adica, aceste jocuri nu sunt jucate in relatie cu mine, ci cu dorinta mea de placere, ego-ul meu. Si deasupra ego-ului meu eu vreau sa ma unesc cu Creatorul in ciuda sentimentelor de intuneric din ego-ul meu.

Acesta este ego-ul meu- deasupra mea, si de la mine este Lumina. Si eu vreau ca ego-ul sa simta intunericul si golul. Asta nu are nici o importanta pentru mine.

Mai mult, eu stiu ca in ciuda dorintei mele negative, absenta totala a implinirii ego-ului meu, eu vreau sa ma conectez cu Lumina exact in aceste situatii. Asta inseamna ca eu sunt „deasupra ratiunii”, deja in daruire. Prin urmare, separarea Luminii construieste in mine dorinte pentru spiritualitate.

Din lectia 6 de la Congresul din Toronto 09/19/11

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→