Voi ajunge la ceva Bun

Am inceput sa citim Zohar-ul dupa ce ne-am pregatit pentru asta prin studierea articolelor lui Rabash, in timpul primei parti a lectiei, adica, dupa ce suntem gata sa primim Lumina care Reformeaza. Ce inseamna, Suntem gata? Noi avem o dorinta pentru asta, o dorinta pentru dimensiunea interioara, in particular, pentru dobandirea proprietatii de a darui dincolo de mintea noastra pamaneana si de senzatiile noaste. Noi dorim ca aceasta proprietate sa ne guverneze.

Dar daca o persoana nu are dorinta pentru asta? Daca nu simte lipsa proprietatii de a darui si chiar nici nu doreste sa simta aceasta lipsa? Ce ar trebui sa faca? Si el ar trebui sa stea cu aceia care doresc sa dobandeasca proprietatea de a darui. O persoana care nu simte virtual nici o relatie cu asta, ar trebui sa se lipeasca precum un nou-nascut de aceia care studiaza. Se spune despre stiinta Kabalei: Va hrani orice carne.

In lumea noastra, o persoana merge la medic, chiar daca este sanatoasa: Daca descopera ca sufera de ceva? De ce ai nevoie de asta daca esti sanatos? Vreau sa fiu sigur ca nu am nici o afectiune care se agraveaza, in timp ce eu nu sunt constient de asta.

Acelasi lucru se aplica si la noi. Chiar daca nu simtim lipsa proprietatii de a darui si ne consideram sanatosi, noi avem incredere in marii Kabalisti care ne sfatuiesc sa ne examinam. Prin urmare citim Cartea Zohar, chiar daca nu avem nevoie. Poate, multumita acestui lucru, ca eu nu ma simt  in mod particular legat sau nu simt nici necesitatea de a gusta din asta, eu ma voi examina totusi si voi vedea daca posed proprietati negative. Prin corectarea lor, voi ajunge la ceva bun (ma voi simti mai bine).

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 28.06.10, Zohar

Efortul aduce Lumina

Din scrierile lui Rabash, Shlavey Ha Sulam, Articolul 16, 1984 Importanta Daruirii: Regula este, daca cineva vrea sa atinga un anumit scop si stie ca acesta este imposibil de atins fara efort, atunci acel cineva depune efort si ignora restul. Si daca o persoana se angajeaza in studiul Kabalei si in munca interioara, inseamna ca el are o nevoie spirituala si se asteapta sa primeasca ceea ce doreste. Prin urmare, inainte de a incepe munca sa, cineva trebuie sa examineze ce anume se asteapta sa primeasca, ca rezultat al acestei munci, adica ce rasplata asteapta de la aceata munca? Si cand o persoana incepe sa cugete la asta, o multime de ganduri ii vin in minte, si ii este destul de greu sa inteleaga ce doreste cu adevarat.

Noi avem inotodeauna indoieli si dubii : Pentru ce imi trebuie asta, de ce fac asta? Nu cunoastem adevaratul motiv, pentru ca acesta este ascuns noua. Aceasta mare lacuna, a dubiilor pare fara sfarsit si multi inceteaza treptat sa analizeze aceste intrebari. Cu cat se afunda cineva mai mult in ele, cu atat mai multe intrebari apar in el; intre timp, viata cotidiana curge in continuare. Si astfel, cineva se opreste sa se gandeasca mai bine la asta si nu mai cauta raspunsuri.

Dar de ce ne-a pregatit Creatorul atatea analize, atatea cai si ganduri, cum ar fi de ce, pentru ce, si cum? Nu pot scapa de aceste ganduri, si cu cat ma gandesc mai mult la ele cu atat devin mai confuz. Chiar a fost dorinta Lui sa cad in disperare si sa renunt la tot? Daca nu imi clarific in intregime totul, daca nu imi revelez noul nivel, nu voi avansa. Deci, de ce imi pune El atatea obsatcole in cale?

Creatorul, face asta pentru ca, doar cei care cauta sa atinga daruirea, sa devina ca El, si au vointa de a munci pentru a veni la El. Am incercat sa ating daruirea si am realizat ca nu stiu nimic, ca sunt total in intuneric, si, deci, am nevoie de ajutor de Sus. Pe de o parte, sunt gata sa dau totul pentru ca efortul depus imi garanteaza puterea de a merge spre scop. Daca am investit mari eforturi in atingerea scopului, nu pot abandona atat de usor. Am investit deja atat de mult! Sunt pregatit sa platesc pentru a nu pierde investitia facuta.

Daca inteleg ca daruirea exista si ca trebuie sa o ating prin orice mijloc, neincrederea in puterea mea da nastere adevaratei mele rugaciuni.

Din partea 1 Lctia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Articolul Problema Daruirii

Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 8

Dragi prieteni, va rog sa puneti intrebari referitoare la aceste pasaje din marii Kabalisti. Promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

Care este Scopul Creatiei?

Realitatea omului este construita pe o intelepciune adanca si infinita. Pentru ca Domnul a creat multe creaturi puternice, din ce in ce mai superioare, mai mult decat atat, si toate , intr-un scop bine definit, caci nimic nu este de prisos, si totul este bazat pe fundamentala piatra de temelie, a ceea ce doreste Creatorul de la munca omului  –  de a corecta toate lipsurile creatiei a se ridica pe sine, treapta cu treapta, pana cand acesta se indreapta catre Binecuvantarea Divinitatii Lui.

Astfel depaseste toate situatiile care il distanteaza de El, Cel Binecuvantat, si de toate celed in apropierea lor, si atrage tot ceea ce este langa El si in apropierea lor, si toate acestea sunt extrem de profunde, marete si totul este obligat sa se dezvolte, in circumstante inalte, pentru a atinge perfectiunea generala.

Ramchal, Daat Tvunot (Cunoasterea Intelepciunii), Paragraful 124

Raspunsuri la intrebarile voastre, Partea 5

Care este Scopul Creatiei?

Intrebari la postarea Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 2

Intrebare: Rezulta ca noi, fiind o comuna, unica dorinta, trebuie sa primim tot ceea ce Creatorul a pregatit pentru noi. Este acesta motivul pentru care trebuie sa ne pregatim pentru sarbatoarea suprema? Se presupune ca noi trebuie sa dezvoltam conectarea superioara intre noi pentru a-L invinge impreuna pe Creator? Si asta dupa ce ii spunem Lui, nu, si devenim independenti si  ne depasim rusinea? Este o discrepanta aici! Intre cei doi parteneri egali este o sarbatoare eterna, un soi de re-nastere? Divizarea, este greu de imaginat chiar si pentru o secunda!

Raspuns: Asta pentru ca tu, dragul meu, esti inca un simplu egoist, existi doar sub aspectul naturii tale. Cand cealalta natura, cea altruista va incepe sa se manifeste in tine, acest lucru nu va duce la o divizare schizofrenica.  Mai degraba, vei avea oportunitatea de a intelege cum se unesc  opusele. Printre altele, fizica cuantica descopera deja asemenea manifestari in natura.

Intrebare: Putem spune ca starea mea temporara de sclav se schimba doar in senzatii, prin simpla mea alegere a unui stapan, chiar si in absenta rolului lor functional, si posibil a esentei lor? Atunci, cum ar trebui sa ne redefinim relatiile cand eu aleg sa lucrez in locul stapanului, pentru o plata buna? Cine este  in relatie cu mine, partenerul meu? De ce foloseste Tora cuvantul sclav atat din partea Creatorului (Fii fara teama Iacob, sclavul meu, spune Creatorul) cat si din partea trasaturilor (sclavul Creatorului)?

Raspuns: Sunt multe tipuri de conectare cu Creatorul: fiu, sclav, sotie, prieten s.a. Termenul de sclav inseamna a prefera in totalitate calitatea de a darui fata de cea de a primi.

Intrebare la postarea Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 3

Intrebare: Citat: Nici ochiul nu a vazut un alt dumnezeu in afara de Tine… Dar ceilalti?

Raspuns: Acest lucru se aplica tuturor, dar numai in calitatile interioare corectate ale persoanei.

Inifinitul este doar o clipa

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) Partea 1, Paragraful 129: Si ei i-au aparut lui doar pentru cateva zile, din cauza iubirii lui pentru ea. Intreaga perioada de sapte ani a fost pentru el precum cei sapte ani pentru Bina, care sunt cei unificati ca unul, si nu sunt separati. Toti sunt unul, de vreme ce se conecteaza unul cu altul pentru iubirea cu care a iubit-o el pe ea, de vreme ce ea a fost pentru el precum unificarea superioara in Bina.

Cum definim infinitul ? Este atunci cand timpul dureaza la infinit sau cand nu exista timp si este egal cu 0? Cum poate fi asa, atunci cand eu o iubesc pe ea, imi petrec sapte ani muncind pentru ea, si in perceptia mea acesti ani se scurg? Nu ar trebui sa fie invers? Nu ar trebui ca acest timp sa dureze infinit de mult, dar atunci, daca eu acesti sapte ani ii consider infinit, inseamna ca, la infinit ajungem sa fim impreuna?

In realitate, infinitul este atunci cand timpul se reduce la zero. In lumea noastra, noi credem ca infinitatea este ceva infinit de departe pentru ca ne imaginam ca sfarsitul (moartea) este impinsa dincolo de infinit. Noi percepem infinitul in acest fel, pentru ca perceptia noastra este formata, mai degraba pe lipsa decat pe implinire.

Dar in spiritualitate, unde toate actiunile noastre sunt dictate de daruire, este altfel, exact invers. Infinitul este atunci cand totul este intr-un singur loc ca si cum ar fi comprimat la zero. Totul exista in acelasi moment, in acelasi timp, in acelasi loc, in aceeasi femeie.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Zohar

Recompensa este Lumina care Reformeaza

Intrebare: Eforturile pe care le fac sunt rasplata mea spirituala?

Raspunsul meu: Recompensa este ecranul si Lumina care Reformeaza. Noi nu ne putem masura si evalua efortul. Trebuie sa avem ecranul si Lumina care Reformeaza. Sunt singurele lucruri pe care trebuie sa le obtinem. Orice altceva puteti avea din abundenta, luati-le!

Lumina care Reformeaza este incuviintarea de a primi. La fel ca un bilet la teatru care ne ingaduie sa intram la un spectacol deosebit, lumina care Reformeaza ingaduie unei persoane sa ia o anumita portie. In functie de cantitatea de Lumina care apare in voi, veti fi umpluti, si va veti alipi Creatorului si abundentei care exista in intreaga creatie.

Luati-o pe toata, dar numai prin Lumina care Reformeaza. Asadar rasplata voastra este Lumina care Reformeaza. Nu avem nevoie sa castigam alceva. Abundenta Superioara ne va umple Vasele spirituale,  (Kelim), vointa de a primi, dar numai atunci cand vom obtine Lumina care Reformeaza.

Totusi, eu am nevoie de implinire nu pentru a primi placere, ci pentru a examina si a masura cat de mult daruiesc. Chiar daca implinirea mea imi da o satisfactie enorma, este totusi masurata in Lumina daruirii, Lumina care Reformeaza.

Lumea Intreaga nu este o ridiche amara

Noi putem ramane fie in calitatea de a primi, fie in calitatea de a darui si sa le implinim pe amandoua. In principal, doar doua forte guverneaza Universul, doua forte ale naturii: forta primirii si forta daruirii. Una dintre ele forta de a primi, este deja in noi pentru ca noi ne-am nascut cu ea, deci o consideram a fi naturala.

In realitate insa, nimic nu este mai natural decat calitatea de a darui. Totusi, nu este in noi; prin urmare, noua nu ne pare naturala; pare ceva artificial, care nu are legatura cu realitatea. Si totusi, singura existenta reala este in calitatea de a darui pentru ca toata creatia, cu exceptia lumii noastre, traieste in ea. Doar noi traim in aceast marunt, inchis, spatiu imaginar, in calitatea de a primi.

Datorita faptului ca acest spatiu este inchis si izolat de toate lumile si de Creator, noi credem ca nu exista nimic dincolo de ea. Ca un vierme care traieste intr-o ridiche si crede ca intreaga lume este doar ridichea, noi nu vedem dincolo de lumea noastra. Ridicolul vierme nu intelege ca acolo, in afara ridichii, exista o mare, luminoasa, dulce si frumoasa lume. La fel si noi.

De aceea trebuie sa intelegem ca aceasta calitate de a primi, in care locuim este minuscula si limitata. Ne este data pentru a cunoaste opusul ei, calitatea de a darui.

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah 27.06.10, Articolul Problema Daruirii

Povestirile Torei se transforma in Revelatie

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) – Partea 1, Paragraful 127: Din acest motiv, Leah nu a aparut dar Rachel, da, pentru a atrage privirea si inima lui Iacob cu frumusetea Rachelei, astfel incat el sa se stabileasca acolo. Si multumita ei, Leah, a fost de asemenea cuplata cu el si a purtat toate aceste triburi. Cum a stiut Iacob cine era Rachel? In fond, nu o stia? Ciobanii i-au spus, asa cum este scris, Si iata Rachel, fiica sa vine cu oile.

Toate aceste proprietati – fantana, apa, Haran, Iacob, Lavan, Rachel, Leah, ciobani si cireada– sunt in noi. Tora explica cum sa distingem si sa sortam noi insine aceste forte in noi.

Asta poate fi asemanat cu aranjarea, explicarea constructiei. Trebuie sa discernem dorintele noastre interioare si, cu referire la imaginea pe care Tora o deseneaza pentru noi, sa le pozitionam pe fiecare dintre acestea la locul potrivit. Noi continuam sa facem asta pana cand vom avea intreaga imagine interna care arata conexiunile dintre toate dorintele si proprietatile pe care Tora le descrie, printre care – turma, fantana, apa s.a.m.d. – la nivelul lor neanimat, vegetal, animal si vorbitor , in intreaga realitate spirituala.

De indata ce eu imi organizez corect aceasta imagine, in concordanta cu instructiunile Torei, sunt prins intr-o secventa de film si ma misc spre urmatorul cadru. La fiecare pas, Tora ne spune cum sa ne dezvoltam de la un nivel la altul prin schimbari interioare.

Prin schimbarea fortelor noastre interioare si a proprietatilor, in concordata cu povestirile Torei, noi avansam impreuna cu relatarile Torei. Aceasta se intampla atunci cand povestirile Torei se transforma in revelatie.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Zohar

Ce este Exilul?

Intrebare: Cand se considera ca o pesoana este in stadiul de Galut (exil)?

Raspuns: Galut (exilul, deportarea) se refera la exilul din lumea spirituala si din calitatea de a darui si a iubi. Asta insemna ca, cineva trebuie sa isi doreasca aceasta calitate, si in masura in care nu o are, o simte ca Galut, exilat din ea.

De exemplu, in articolul sau Rugaciunea Adevarata, Rabash spune ca Galut este atunci cand unei persoane nu ii este data oportunitatea de a sustine intentia in actiunile sale, nu pentru a primi o recompensa , care este impotriva propriei naturi.

Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 7

Dragi prieteni, va rog sa puneti intrebari referitoare la aceste pasaje din marii Kabalisti. Promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

Atingerea scopului creatiei sta pe umerii intregii Umanitati

Scopul creatiei se aplica intregii rase umane, fara exceptie (completa similaritate cu Creatorul, calitatea absoluta de a darui, va fi atinsa, fie ca rezultat al presiunii de Sus, pe calea suferintei, fie  prin efortul de jos al omului, pe calea Torei sau a Luminii care Reformeaza).

-Baal HaSulam, Articolul Iubirea fata de Creator si Iubirea fata de Fiintele Create

….scopul Creatiei sta pe umerii umanitatii ca o singura rasa umana, fara orice diferentiere cum ar fi negru, alb, sau galben.

-Baal HaSulam, Articolul Arvut (Garantia Reciproca), Paragraful 23

….scopul creatiei nu implica un anumit grup, ci  apartine tuturor creatilor fara exceptie, din intreaga intreaga creatie. Nu se refera doar la cel puternic si cel iscusit…(cand este vorba despre corectia sufletului, nu abilitatile sau talentele determina succesul).

-Rabash, Shlavei HaSulam (Etapele Scarii), 1984, Iubirea Prietenilor (3)

Toate natiunile (in viitor, chiar si impotriva vointei lor, pe calea suferintei, sau constient, pe calea Luminii) se vor uni si vor fi gata pentru lucrarea Creatorului (daruire reciproca catre Creator, prin care vom primi infinita implinire de la Creator pentru placerea Lui).

-Baal HaSulam, Scrisori pag. 55