Înainte de fiecare lecţie, omul ar trebui să se gândească: ce voi primi din acest studiu? Această pregătire interioară dinaintea lecției ar trebui să îl pregătească astfel încât, în timpul studiului, să poată gândi corect. Acest lucru este posibil. Omul trebuie pur și simplu să se obișnuiască cu el, și treptat, va deveni natural. Există multe lucruri pe care trebuie să le facem într-un mod foarte simplu, necomplicat, „ca un bou la jug și un măgar la povară”.

De ce ni s-au dat rațiunea și gândirea? Să căutăm și să descoperim singurul lucru de care merită cu adevărat să ne agățăm: să studiem, să examinăm ce ni se întâmplă. Acest studiu ar trebui să ne conducă la concluzia numită recunoașterea răului. Nu ar trebui să mă opun la nimic și nici să mă forțez să fac ceva. Asta nu este de niciun folos.

Trebuie doar să fiu atent la ceea ce face Creatorul cu mine! Din aceasta, încep treptat să înțeleg: cine sunt eu, cine este El, ce vrea El, de ce aranjează aceste lucruri pentru mine și cu ce subtilitate o face. Prin aceasta, ajung încet să cunosc natura.

Cabala este studiul naturii, dar într-un sens mai larg. Include lumea cauzelor, unde totul este conceput și pregătit, și de acolo se extinde la natura noastră, la noi înșine și la mediul nostru înconjurător.

Astfel, studiindu-ne pe noi înșine, așa cum se spune: „Din acțiunile Tale Te vom cunoaște” și „Din trupul meu Îl voi vedea pe Creator”, ajungem să studiem întreaga realitate.

Din Lecţia zilnică de Cabala 07/07/26, Rabaș – Art.28, 1991-Ce sunt sfințenia și puritatea, în muncă

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă un om se află într-o stare de coborâre  sau de ascensiune, depinde de modul în care el își evaluează condiția, fie în funcție de realitatea spirituală actuală, fie în funcție de propria atitudine față de acea stare. De exemplu, uit unde mă aflu și încep să-mi amintesc cum ieri am jucat cărți cu prietenii mei, am băut bere și m-am simțit bine și eram fericit. În acel moment, am considerat că acel timp a fost o ascensiune.

Apoi, dintr-o dată, „mă trezesc” și mă întreb: „La ce mă gândesc chiar acum? Unde sunt? În ce sunt cufundat?” În acel moment, încep să realizez că aceasta este de fapt o coborâre. În realitate, putem determina dacă suntem într-o ascensiune sau o coborâre doar în raport cu lumina înconjurătoare. Dacă vrem cu adevărat să evaluăm unde ne aflăm, acesta este singurul criteriu.

Omul poate sta aici pe un scaun, dar totuși el călătorește prin lume în interior. După cum se spune pe bună dreptate: „Omul este acolo unde sunt gândurile sale.”

Dar vorbim despre o situație în care de exemplu, omul este complet cufundat în studiu, dar se chinuie în interior, iar acesta nu este un gând corect. Sau se gândește la chestiuni legate de activitățile sale în cadrul grupului, și nici asta nu este corect. În timpul studiului, el și întregul grup ar trebui să simtă că sunt conectați la Creator prin materialul pe care îl studiază. Aceasta este cu adevărat starea spre care ar trebui să aspire omul.

Din Lecţia zilnică de Cabala 07/07/26, Rabaș – Art.28, 1991-Ce sunt sfințenia și puritatea, în muncă

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Într-o stare de coborâre, cum pot găsi puterea de a mă trezi de jos?

Răspuns: Pentru a permite unui om să facă un efort, o mișcare independentă, acesta este lăsat singur. În loc să fie atras spre scop de o forță de Sus, el este blocat în a-l atinge. Totuși, acest lucru nu începe imediat. La început, omul este ușor ghidat în direcția corectă, ceea ce îi permite să experimenteze și să distingă anumite lucruri, deși într-un mod limitat, de începător.

Brusc, acest lucru este oprit, iar omul are sentimentul că este complet deconectat, cu o dispoziție proastă, el cade atât în ​​viața animalică, dar și în cea spirituală. Pentru ce se face acest lucru? Asta îi dă un sentiment de deșert, atunci când nu știe ce să facă sau unde să meargă. Și nici starea sa actuală nu este bună.

Când omul nu are o stare interioară numită „prezent” sau o lumină înconjurătoare, care strălucește de departe și se numește „viitor”, acest lucru îl conduce la o stare de disperare, la un sentiment de lipsă de împlinire atât din prezent, cât și din viitor. Omul nu se simte capabil să trăiască nici în prezent, nici în viitor.

Se întâmplă acest lucru, pentru a arăta omului în ce stare se află cu adevărat, atunci când nu este îngrijit de Sus. Este posibil să faci ceva în această stare? Aproape nimic. Dar totuși, este posibil să analizezi puțin și să afli în ce măsură este benefic să avansezi cu ajutorul forțelor dăruite de Sus. Cel puțin atât: să le dorești, să le apreciezi.

În cele din urmă, aceste stări îl învață pe om despre adevărata sa stare atunci când nu este „îngrijit” de Sus. De aceea, aceste stări sunt bune, pentru că ele construiesc omul. Altfel, atunci când i se dau tot felul de umpleri și este ademenit – aceasta nu este o mare realizare, oricine ar putea avansa în acest fel.

Din Lectia zilnică de Cabala 06/07/26, Rabaș – Art.6, 1990-Când trebuie omul să folosească mândria în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: De ce este imperfectă conexiunea oamenilor religioși cu Creatorul?

Răspuns: Baal HaSulam scrie la sfârșitul  Introducerii la Cartea Zohar că poporul Israel nu aparține acestei lumi, iar germanii au simțit cândva acest lucru. Evreii nu sunt o naționalitate, nu sunt un popor, ci ceva irațional.

În Tora, se spune că Creatorul a vrut să dea Tora celorlalte națiuni, dar acestea nu au vrut să o accepte. Apoi El a dat Tora poporului lui Israel, ne-a împrăștiat în întreaga lume și ne-a trimis în patru exiluri, astfel încât să ne amestecăm cu alte națiuni.

În exil, am căzut la nivelul „națiunilor lumii”. Acum, trebuie să ne corectăm, astfel încât Galgalta Eynaim (GE) să fie corectate și numai atunci putem ridica AHP la GE.

Baal HaSulam spune că întreaga națiune Israel este vinovată de neîndeplinirea misiunii sale în lume, de nerealizarea sa ca ghid spiritual. Dar există unii care sunt mai vinovați și unii care sunt mai puțin vinovați.

Iar cei care studiază doar partea exterioară a Torei, neglijând partea interioară, sunt cei care cauzează cel mai mare rău întregii națiuni Israel și lumii în ansamblu.

Din Lecţia zilnică de Cabala 23/06/26, Rabaş – Art.7, 1988-Ce este importanţa Mirelui, ale cărui păcate sunt iertate

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 174

Ce este calomnia?

Calomnia este îndreptată doar împotriva Creatorului. Nu se referă la două persoane care vorbesc de rău despre o a treia persoană. În realitate, calomnia este îndreptată doar împotriva Creatorului, deoarece nu avem nicio relație cu nimic altceva decât cu Creatorul. Orice lucru care interferează cu relaționarea noastră corectă cu Creatorul, adică vocea interioară și exterioară din noi care ar putea slăbi sau corupe atitudinea noastră față de Creator, se numește „calomnie”.

De fapt, toate tulburările pot fi considerate calomnie, deoarece toate, fie ele externe sau interne, vorbesc în noi împotriva unicității Creatorului, împotriva „Binelui care face binele”.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→